Vânătai pe corp apărute din senin? Când ar trebui să-ți faci griji

Corpul nostru ne oferă adesea semnale de avertizare atunci când ceva nu este în regulă, iar vânătăile apărute brusc sunt doar câteva dintre acestea. Chiar dacă par inofensive, echimozele (vântăile) pot ascunde probleme serioase de sănătate, de la lipsa unor vitamine și până la dezvoltarea cheagurilor de sânge, afecțiuni autoimune, renale sau endocrinologice. De ce apar vânătăile din senin? Ce investigații trebuie făcute? Aflăm de la dr. Ana Maria Mitran, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.

Media10: Se întâmplă uneori să ne trezim cu vânătăi pe corp din senin, fără să ne fi lovit. Ce înseamnă asta?

Dr. Ana Maria Mitran: Dacă observăm că ne apar vânătăi din senin, în mod repetat și fără să fi suferit un traumatism în locul respectiv, înseamnă că trebuie să ne prezentăm la medic. Vânătăile pot semnala fie o problemă a vaselor de sânge, fie o problemă de coagulare care trebuie investigată. În unele situații, acest simptom poate ascunde o afecțiune mai severă.

Ce afecțiuni medicale se pot ascunde în spatele vânătăilor?

Media10: Din ce cauze apar echimozele? Ce probleme medicale pot ascunde?

Dr. Ana Maria Mitran: Echimozele sau vânătăile sunt semne ale trecerii sângelui din vasele de sânge în țesutul de sub piele. Ele apar în mod obișnuit după un traumatism, o lovitură. Tuturor ni s-a întâmplat măcar o dată în viață să avem astfel de semne pe corp. Acestea scad treptat în dimensiuni, își schimbă culoarea de la roșu la albastru închis sau violet, verde și apoi galben. În final, pielea revine la culoarea sa, fără a rămâne urme. Totuși, există și situații în care vânătăile apar în afara unui traumatism și nu dor. În acest caz, e nevoie de o atenție sporită pentru a identifica si trata corect cauzele. Acestea pot fi:

scăderea țesutului adipos (gras) de sub piele (la persoanele în vârstă), care are rol de protecție a vasului

fragilitatea vaselor (de obicei cu substrat genetic în boli precum Ehler-Danlos)

deficit de vitamina C sau K

hemofilia A sau B (boală cu substrat genetic care determină deficit de factori de coagulare VIII respectiv IX) sau boala Von Willebrand

boli autoimune care au ca efect și inflamația vaselor (vasculite)

scăderea numărului de trombocite (celule care se ocupă de coagularea sângelui și care sunt trecute în hemoleucogramă; se fac de rutină, de obicei cu prescurtarea PLT) fie prin incapacitatea măduvei osoase de a le produce (mielodisplazie, purpura trombotică, trombocitopenia, aplazia medulară), fie prin înlocuirea trombocitelor în măduvă cu alte celule numeric mai mutle (leucemii, limfoame), fie prin distrugerea acestora în splină (ciroză hepatică, cancere în sfera digestivă cu creșterea presiunii sângelui în splină)

sindromul Cushing: boală endocrinologică a glandelor suprarenale sau a hipofizei, tumorală sau nu, ce determină o concentrație mai mare de cortizol în sange decât este normal

insuficiența renală cronică (boala cronică de rinichi în stadiu avansat)

administrarea anumitor medicamente: anticoagulante (heparina, acenocumarol, warfarina, rivaroxaban, apixaban, dabigatran), antiagregante plachetare (clopidogrel, ticagrelor), antiinflamatoare (ibuprofen, naproxen, aspirina, medrol, prednison).

Cum recunoaștem un hematom?

Media10: În alte cazuri, vânătăile pot fi însoțite și de umflături, dureri. În ce măsură apariția acestor manifestări poate semnala prezența unui hematom? Care este legătura?

Dr. Ana Maria Mitran: Hematomul se formează atunci când vasele de sânge sparte sunt în pronfunzime, adică la distanță față de piele, iar acumularea sângelui apare în mușchi. Dacă sângerarea este suficient de mare, mușchiul crește în dimensiuni și, implicit, zona respectivă este tumefiată (mărită). Din cauza presiunii pe care o creează sângele în mușchi atunci când se acumulează rapid, terminațiile nervoase din zona respectivă sunt iritate și astfel apare durerea. De obicei, acumulările de sânge tip hematoame apar în cazul traumatismelor importante sau în cazul supradozajului de anticoagulante. Totuși, sunt și situații în care pacientul prezintă durere, colorația albastră a pielii alături de tumefierea zonei respective, însă NU vorbim de un hematom. Această combinație este atribuită trombozelor venoase profunde (cheaguri formate în interiorul venelor aflate profund, între mușchi). Cel mai frecvent, ele sunt întâlnite la nivelul membrelor inferioare (gambe).

Ce semne trebuie să ne trimită la medic?

Media10: Ce alte semne de însoțire mai pot să apară, care să semnaleze prezența unui cheag de sânge în corp? Când trebuie să se prezinte pacientul la medic?

Dr. Ana Maria Mitran: Mai întâi, este foarte important să înțelegem diferența dintre un hematom și o tromboză. Cele două au la bază cauze diferite și, implicit, evoluează diferit. În cazul hematomului, dacă nu se forțează grupa musculară în care s-a format, ce putem face este să ținem zona afectată mai ridicată decât nivelul inimii (dacă este posibil) și să aplicăm gheață. În acest fel, sângele se resoarbe fără probleme. În schimb, tromboza venoasă profundă poate duce la deces în lipsa unui tratament medicamentos instituit de urgență.

În cazul trombozei, pacienții trebuie să fie atenți și la alte semne, cum ar fi: creșterea pulsului (senzație de bătăi mai rapide, mai puternice sau chiar cu pauze); oboseală la efort sau chiar și în repaus; respirație grea apărută din senin, aparent inexplicabilă; durere în piept. De asemenea, atunci când nu știm exact ce ni se întâmplă (dacă este vorba de un hematom sau altceva) sau dacă avem simptomatologia amintită anterior asociată cu modificări ale pielii, trebuie NEAPĂRAT să consultăm medicul în cel mai scurt timp posibil.

Teste și investigații esențiale

Media10: Ce investigații sunt necesare pentru a depista cauza apariției vânătăilor pe corp și a confirma prezența unui cheag de sânge, dacă este cazul?

Dr. Ana Maria Mitran: Pentru vânătăile clasice (superficiale) și pentru hematoame apărute fără o lovitură sunt necesare mai multe teste și investigații. În primul rând, realizăm consultul clinic fizic. Căutăm semne legate de funcția diferitelor organe care ar putea fi implicate în aceste tulburări de coagulare, și anume: ganglioni măriți, sângerări gingivale, gingii tumefiate, zgomote cardiace anormale, sufluri respiratorii specifice, lichid în jurul inimii sau plămânilor, îngălbenirea mucoaselor sau a pielii, apariția de steluțe vasculare în jumătatea superioară a corpului, prezența de lichid în interiorul abdomenului, topirea masei musculare în dreptul umerilor și șoldurilor etc.

În al doilea rând, efectuăm o hemoleucogramă (analiza celulelor din sânge) pentru a vedea numărul celulelor care se ocupă de coagulare (trombocite), posibilitatea existenței unei leucemii sau o eventuală anemie (semn posibil pentru un alt tip de cancer). Mai apoi, facem și probele de coagulare (INR, aPTT, TQ), testele pentru hemofilie, factorii de coagulare, precum și probele de inflamație (VSH, CRP, fibrinogen) +/- panel ANA-blot (pentru boli autoimune și cancere). În al treilea rând, realizăm analizele legate de funcția ficatului într-o eventuală ciroză hepatică (GOT, GPT, GGT, fosfataza alcalină, bilirubina totală și directă, markerii pentru virusul B și C pentru hepatită, proteinele serice, electroforeza proteinelor serice, profilul lipidic și glicemia). Alte teste și investigații care se mai pot face sunt: analizele pentru verificarea funcției rinichilor (ureea, creatinina); testări genetice pentru hemofilie; ecografie abdomino-pelvină/CT/RMN; biopsii ganglionare; testări genetice pentru leucemii/limfoame.

În cazul trombozei venoase profunde, pe lângă mare parte din investigațiile deja menționate, mai este nevoie și de o ecografie Doppler a venelor în regiunea afectată. Această investigație ne ajută să certificăm prezența cheagului, să-l localizăm cu precizie, să evaluăm întinderea și gradul de obstrucție al vasului (gradul în care blochează circulația sângelui prin vas). Ecografia Doppler este folosită de mai multe ori în cursul evoluției bolii pentru a verifica eficiența tratamentului de dizolvare a cheagului (tratamentul anticoagulant).

Tratament în funcție de cauză

Media10: Cum tratăm vânătăile, edemele și durerile? Ce soluții există, în funcție de cauza care a dus la apariția lor?

Dr. Ana Maria Mitran: De obicei, pentru echimoze și hematoame nu este nevoie de un anume tratament local. Ele dispar în aproximativ două – trei săptămâni. În acest caz, putem aplica câteva măsuri generale: zona ușor ridicată față de planul inimii (dacă este posibil) cu aplicare de gheață în primele una – două zile (nu se aplică gheața direct pe piele, ci folosim un prosop) pentru a reduce sângerarea și a diminua inflamația, dacă este cazul. În tratamentul trombozelor, se folosesc medicamente specifice din clasa anticoagulantelor pentru a dizolva cheagurile de sânge formate în interiorul vaselor. Odată ce se întâmplă asta, culoarea piciorului revine la normal, durerea cedează, iar celelalte manifestări (respiratorii/cardiace) dispar.

Cel mai important lucru este să tratăm cauza care a dus la apariția acestor probleme pentru a evita complicațiile.  De exemplu, dacă vorbim de un pacient care are un deficit de vitaminele C sau K, atunci trebuie să ne asigurăm că le suplimentăm. În cazul hemofiliei, tratamentul constă în folosirea factorilor de coagulare care lipsesc. Pentru bolile autoimune care implică și vasele de sânge, după ce stabilim cu certitudine diagnosticul, alegem tratamentul potrivit care are în componență, de obicei, medicamente care scad inflamația (corticosteroizi, imunosupresoare). În cazurile în care trombocitele sunt mici din cauza măduvei (leucemii, limfoame, mielodisplazie, etc.), tratamentul se stabilește de către medicul hematolog, sub supraveghere în spital. Acesta poate include, pe lângă administrarea celulelor în sine, și alte medicamente specifice (cure chimioterapice).

Pentru cazurile de ciroză cu trombocite puține, se tratează ficatul și complicatiile asociate acestuia (silimarina, arginina, L-ornitină, L-aspartat, diuretice, antibiotice cu efect local – intestinal etc.) În schimb, sindromul Cushing este tratat sub îndrumarea medicului endocrinolog și cu ajutorul chirurgiei (în cazul tumorilor de glande suprarenale). Boala cronică de rinichi beneficiază de controlul factorilor care au dus la afectarea rinichiului (corecția grăsimilor din sânge, a tensiunii arteriale, glicemiei, excluderea medicamentelor agresive pentru rinichiul deja cu probleme) și, în ultimul stadiu, de dializă. Dacă echimozele au apărut după administrarea anumitor medicamente, primul pas este ca acestea sa fie oprite (sub îndrumarea medicului) și, în unele cazuri (acolo unde există), se va administra antidotul pentru medicamentul respectiv

Când este nevoie de o intervenție de urgență?

Media10: Ce este de facut în cazul în care vorbim de apariția unui hematom?

Dr. Ana Maria Mitran: Hematoamele intramusculare beneficiază, în principal, de aceleași măsuri de tratament ca și echimozele. Se recomandă repaus, cu aplicare de comprese reci local +/- un bandaj elastic (NU legat strans) în jurul zonei afectate. Sângele este resorbit de organism în două – trei săptămâni. Totuși, există și situații în care sângerarea în mușchi este masivă și rapidă. În acest caz, mușchiul ajunge la capacitatea lui maximă de a se întinde și se creează ceea ce poartă denumirea de „sindrom de compartiment”. Acesta este o URGENȚĂ CHIRURGICALĂ. Orice întârziere în efectuarea intervenției de decompresie (eliberarea presiunii din interiorul mușchiului) poate afecta ireversibil muschiul și structurile din zona respectivă (nervi, vase).

Când se indică anticoagulantele și cum ajută?

Media10: Care sunt riscurile și beneficiile tratamentelor anticoagulante? Când se recomandă?

Dr. Ana Maria Mitran: Anticoagulantele sunt niște medicamente care se opun coagulării (ANTI – coagulant). Odată cu folosirea acestor medicamente, coagularea este încetinită în grade variabile, în funcție de efectul pe care îl dorim și situația specifică în care se află pacientul.  Anticoagulantele se folosesc în situații precise, și anume: fibrilație și afectarea valvelor inimii cu sau fără proteze montate; tromboze venoase profunde (uneori si superficiale); tromboembolism pulmonar; după operații cu risc mare de formare a cheagurilor în venele de la membrele inferioare.

Deși aceste medicamente au beneficii enorme (previn decesul), ele pot fi însoțite de accidente hemoragice (cu sângerare). Prin urmare, trebuie surprinse la timp și corectate pentru că o pierdere de sânge importantă (mai ales la un pacient fragil) poate fi fatală. În plus, trebuie menționat că medicamentele anticoagulante se aleg în funcție de fiecare afecțiune în parte, de posibilitatea sau imposibilitatea pacientului de a face analize specifice pentru a monitoriza efectul lor și afecțiunile sau comorbiditățile asociate.

Cum prevenim apariția vânătăilor și a cheagurilor de sânge?

Media10: Cum putem preveni apariția acestor probleme medicale și, implicit, formarea cheagurilor de sânge?

Dr. Ana Maria Mitran: Pentru a preveni apariția acestor manifestări, trebuie să prevenim bolile care le-au cauzat. În primul rând, putem preveni deficitul de vitamina C și K printr-o alimentație echilibrată, bogata în fructe și legume (în special legume verzi). În al doilea rând, putem preveni ciroza prin consumul moderat și ocazional de alcool (nu zilnic) sau evitarea lui; prin adoptarea unei alimentații fără exces de grăsimi; prin evitarea contactului cu produse biologice contaminate (pentru hepatita B și C). În al treilea rând, pentru bolile autoimune avem măsuri de ajutor, cum ar fi: o alimentație curată (fără chimicale), eliminarea alimentelor cu efect inflamator (gluten, zahăr, lactate și uleiuri rafinate), evitarea expunerii la substanțe toxice (pesticide, insecticide, vapori gaze, vopseluri, diluanți).

De asemenea, pentru a preveni accidentele hemoragice prin administrarea de anticoagulante, trebuie să alegem cu atenție tipul de medicament și doza potrivită pentru fiecare persoană în parte, ținând cont de toate afecțiunile lui și de contextul socioeconomic. Nu în ultimul rând, putem preveni trombozele prin menținearea unei greutăți normale a corpului care să nu îngreuneze circulația venoasă prin presiune directă, exerciții fizice regulate pentru a menține funcția de pompă a musculaturii, tratarea corectă a varicelor și mobilizarea cât mai rapidă după intervenții chirurgicale.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Ar trebui să îmi fac griji dacă am un puls crescut?

Next Post

Puterea deciziilor care salvează vieți: Alexandra Surtea Preda, premiată pentru excelență în management medical 

Related Posts
Verified by MonsterInsights