Infarctul miocardic (sau atacul de cord) reprezintă o urgență medicală severă care apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este blocat, de obicei din cauza formării unui cheag în arterele coronare. Din păcate, mulți oameni nu își cunosc riscul până când nu este prea târziu. Înțelegerea factorilor de risc și identificarea semnelor precoce poate salva vieți. Așadar, cum putem afla dacă avem un risc crescut de a suferi un infarct miocardic? Aflăm dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub numele de tensiune arterială crescută, este una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cardiovasculare. Este adesea denumită „ucigașul tăcut” deoarece, în cele mai multe cazuri, nu prezintă simptome evidente, dar poate provoca daune majore organismului, în special inimii și vaselor de sânge, dacă nu este tratată corespunzător.
Hipertensiunea, una dintre principalele cauze ale infarctului miocardic
Tensiunea arterială normală este considerată în jurul valorii de 120/80 mm Hg. Atunci când tensiunea arterială este constant peste 140/90 mm Hg, se vorbește despre hipertensiune arterială, ceea ce indică o presiune excesivă asupra pereților vaselor de sânge și un stres constant asupra inimii. Relația dintre hipertensiune și infarctul miocardic este strânsă.
„Tensiunea arterială ridicată contribuie la dezvoltarea bolii coronariene. Practic, ateroscleroza cauzată de hipertensiune îngustează arterele care hrănesc inima cu oxigen. Atunci când o arteră coronară este blocată, mușchiul cardiac nu mai primește suficient oxigen, ceea ce poate duce la un infarct. Mai mult, atunci când inima trebuie să pompeze mai greu pentru a menține circulația sângelui, mușchiul cardiac se poate hipertrofia (îngroșa), devenind mai rigid și mai puțin eficient. În timp, această suprasolicitare crește riscul unui atac de cord”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Colesterolul ridicat: Un factor de risc major pentru sănătatea cardiovasculară
Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru funcționarea organismului, contribuind la formarea membranelor celulare și a anumitor hormoni. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de colesterol, în special colesterolul LDL, cunoscut drept „colesterol rău”, pot avea un impact negativ major asupra sănătății cardiovasculare. În special, colesterolul LDL este asociat cu apariția bolilor de inimă, inclusiv infarctul miocardic.
„Când nivelul de colesterol LDL este prea mare, acesta începe să se depună pe pereții arterelor, în special pe cele care alimentează inima (arterele coronare). Aceste depuneri, numite plăci de aterom, sunt formate din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe care circulă în sânge. În timp, aceste plăci pot provoca: îngustarea arterelor: pe măsură ce plăcile cresc, arterele devin mai înguste, reducând fluxul de sânge către inimă și alte organe. Această reducere a fluxului sanguin poate duce la angină pectorală (durere toracică) sau la infarct miocardic dacă blocajul devine sever. Inflamație și instabilitate: plăcile de aterom pot deveni instabile și se pot rupe, declanșând un proces inflamator. În urma acestui proces, corpul reacționează prin formarea unui cheag de sânge în zona plăcii rupte. Acest cheag poate bloca complet fluxul de sânge, provocând un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral”, explică dr. Radu Mitruț.
Fumatul: un pericol major pentru inimă
Fumatul reprezintă unul dintre cei mai semnificativi și modificabili factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv pentru infarctul miocardic. Acesta afectează în mod direct vasele de sânge și accelerează procesul de ateroscleroză, contribuind la un spectru larg de afecțiuni ale inimii și ale sistemului vascular. Renunțarea la fumat este esențială pentru reducerea riscului de atac de cord și pentru îmbunătățirea sănătății generale.
Fumul de țigară conține mii de substanțe chimice, multe dintre acestea fiind toxice pentru organism. Două dintre cele mai dăunătoare componente sunt nicotina și monoxidul de carbon.
„Nicotina este o substanță chimică care provoacă dependență și are efecte negative asupra sistemului cardiovascular. Ea determină constricția (îngustarea) vaselor de sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și îngreunează munca inimii. De asemenea, nicotina stimulează eliberarea de adrenalină, ceea ce duce la creșterea ritmului cardiac și la creșterea cerinței de oxigen a inimii. Totodată, monoxidul de carbon, acest gaz toxic se leagă de hemoglobina din sânge, reducând capacitatea sângelui de a transporta oxigen. În consecință, inima trebuie să pompeze mai greu pentru a furniza oxigenul necesar țesuturilor și organelor. Deficitul de oxigen afectează în special mușchiul cardiac, crescând riscul de infarct miocardic”, declară medicul cardiolog.
Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză
Ateroscleroza se poate dezvolta pe parcursul multor ani, dar fumatul accelerează dramatic acest proces prin mai multe mecanisme. Fumatul provoacă inflamație cronică în peretele interior al arterelor. Această inflamație contribuie la deteriorarea endoteliului (stratul intern protector al vaselor de sânge), facilitând depunerea de colesterol și formarea plăcilor de aterom. Pe măsură ce plăcile de aterom se acumulează pe pereții arterelor, acestea se îngustează, reducând fluxul de sânge către inimă. Acest lucru poate duce la angină pectorală (durere în piept), mai ales în timpul efortului fizic sau al stresului, când inima necesită mai mult oxigen decât poate primi prin arterele îngustate.
Impactul glicemiei necontrolate asupra inimii
Diabetul, în special diabetul de tip 2, este strâns legat de un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral. Persoanele cu diabet au un risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare comparativ cu cele care nu suferă de această boală. Glicemia necontrolată nu doar că afectează metabolismul general al organismului, dar poate deteriora în mod direct vasele de sânge și nervii care controlează funcționarea inimii, crescând semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore.
„Diabetul se caracterizează prin niveluri ridicate de glucoză (zahăr) în sânge, care pot deteriora pereții vaselor de sânge printr-un proces numit glicozilare. În acest proces, excesul de glucoză se atașează de proteinele din pereții vaselor, determinând rigidizarea și îngustarea acestora, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroză. Pe măsură ce arterele se îngustează, fluxul de sânge către inimă și alte organe vitale scade, crescând riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral”, susține dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Obezitatea și sedentarismul
Greutatea corporală excesivă pune presiune suplimentară pe inimă și poate duce la hipertensiune arterială, colesterol ridicat și diabet. Activitatea fizică regulată și menținerea unei greutăți sănătoase reduc considerabil riscul de atac de cord.
Istoricul familial
Dacă ai rude de gradul întâi (părinți, frați) care au suferit de boli cardiovasculare la vârste tinere, riscul tău de infarct este mai mare. Un astfel de istoric familial ar trebui să te determine să iei măsuri preventive, cum ar fi controale medicale regulate și un stil de viață sănătos.
Cum îți poți evalua riscul de a suferi un infarct?
Pe lângă factorii de risc menționați, există câteva metode și teste care te pot ajuta să înțelegi mai bine dacă te afli în categoria de risc pentru un infarct miocardic:
- Testele de sânge
Analizele care măsoară nivelul colesterolului, glicemiei și al altor markeri inflamatori pot oferi indicii despre sănătatea cardiovasculară. De exemplu, nivelul ridicat de proteină C-reactivă (CRP) este un indicator al inflamației în corp și poate semnala un risc crescut de infarct.
- Electrocardiograma (ECG)
Acest test măsoară activitatea electrică a inimii și poate detecta anomalii care indică un risc crescut de infarct, cum ar fi ischemia (lipsa de oxigen la inimă) sau aritmii.
- Ecografia cardiacă
Acest test neinvaziv utilizează ultrasunete pentru a examina structura și funcționarea inimii. Poate evalua cât de bine pompează inima și dacă există zone afectate de ateroscleroză.
- Testul de efort
Un test de efort măsoară modul în care inima răspunde la exerciții fizice. Acesta poate detecta problemele cu fluxul de sânge către inimă, care pot duce la un infarct.
- Coronarografia
În cazurile în care se suspectează o boală coronariană severă, coronarografia, o procedură invazivă care utilizează o substanță de contrast și raze X, poate oferi o imagine clară a arterelor coronare.
Ce poți face tu să eviți riscul de infarct? Sfaturile medicului cardiolog
Pentru a reduce riscul de infarct miocardic, este esențial să adopți un stil de viață sănătos și să monitorizezi cu regularitate starea inimii tale:
- Alimentație sănătoasă: Consumă alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, și cerealele integrale, și evită grăsimile saturate și trans.
- Exerciții fizice regulate: Aproximativ 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi pot reduce considerabil riscul de infarct.
- Gestionarea stresului: Stresul cronic poate crește tensiunea arterială și poate afecta inima. Practicile de relaxare, precum meditația sau yoga, pot ajuta.
- Renunțarea la fumat: Fumatul este unul dintre cei mai mari factori de risc modificabili. Renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea inimii aproape imediat.
