Febra mare și bruscă? Herpangina la COPII. Cum o recunoaștem și ce facem

Pîrlogea Claudia
8 Min Read

Herpangina este o afecțiune des întâlnită în colectivitățile de copii (școli, creșe, grădinițe), mai ales toamna. Este una dintre afecțiunile care îi sperie adesea pe mulți părinți, mai ales că debutează cu febră mare. Apare cel mai des la copii până în 5 ani. Cum recunoști semnele herpanginei la copil? Ce soluții există pentru ameliorarea simptomelor? Cum acționezi de acasă? De ce recomandări trebuie să ții cont, ca părinte? Află răspunsurile de la dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.

Herpangina este o infecție virală. În majoritatea cazurilor, aceasta este cauzată de o tulpină a virusurilor Coxsackie din grupul A și din grupul B, echovirus și chiar enterovirus 71. Ca urmare, copiii au adesea și simptomatologie digestivă, nu doar la nivelul cavității bucale.

„Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sezonului rece, însă sunt destul de multe cazuri și în perioada verii. Ca și interval de vârstă, în general apare la copiii începând cu vârsta de unu – doi ani și până pe la șase-șapte ani, când merg la grădiniță. Aceasta este categoria cea mai frecvent afectată, însă poate fi extinsă ca intervale de vârstă, în plus sau în minus”, explică dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.

Care sunt semnele bolii

Există o serie de semne care anunță apariția bolii, pe care părinții trebuie să le cunoască. Odată ce manifestările își fac apariția, cel mai important lucru pe care îl pot face este să se prezinte cât mai repede cu copilul la medicul pediatru.

„În general, herpangina debutează cu febră bruscă, apărută din senin, uneori destul de ridicată, ce poate ajunge chiar și la 40 de grade Celsius. La copiii mai mici, care nu știu să spună ce simptome au, vom observa că salivează în exces, că au un apetit redus, că refuză alimentele solide. Copiii mai mari semnalează durere la nivelul gâtului, iar uneori pot să asocieze chiar și dureri de cap. Local, identificăm erupția herpetică care este specifică, asemănătoare unor vezicule. Aceasta apare în interiorul cavității bucale, în partea din spate a gâtului, dar și pe cerul gurii. Cu cât diagnosticul este pus mai precoce, cu atât simptomatologia se remite mai repede”, precizează dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.

„Se recomandă izolarea temporară la domiciliu cu odihnă și repaus”

Herpangina este o afecțiune extrem de contagioasă, așa că este important ca cel mic să fie izolat la domiciliu imediat. Copilul are nevoie de odihnă pentru a facilita vindecarea, dar și pentru a evita suprainfectarea.

„Copiii cu herpangină sunt contagioși în primele șapte zile de la infectare, chiar dacă este posibil să nu prezinte încă semne și simptome specifice. În general, infecțiile virale la copii sunt mult mai contagioase în perioada asimptomatică, când sunt încă în incubație. Neavând aparent nicio problemă, părintele nu intră la bănuieli, deci nu își poate da seama dacă copilul are o problemă. Cel mai important lucru este să izolăm copilul. Acest lucru este necesar atât pentru copil, cât și pentru restul colectivității. Se recomandă izolarea temporară la domiciliu cu odihnă și repaus până la refacerea completă. Dacă copilul este odihnit, organismul se va recupera mai rapid. În acest fel, copilul nu va risca să intre în contact cu un alt virus din colectivitate, iar cei din exterior vor fi protejați. Astfel, vom întrerupe cumva acest cerc vicios”, explică medicul pediatru.

Tratament simptomatic, NU antibiotice

Mulți părinți apelează la antibiotice atunci când observă că starea copilului se agravează, mai ales când febra crește brusc și nu se ameliorează. Totuși, antibioticele nu sunt recomandate în această situație. Herpangina este o infecție virală, deci antibioticul nu are niciun efect. În schimb, părinții pot să apeleze la medicamente simptomatice pentru febră și tratamente topice locale pentru leziunile din gură.

„Antibioticele sunt total ineficiente în tratamentul acestei afecțiuni, indiferent de valoarea pe care o are febra. În general, tratamentul este simptomatic. În primul rând, se dau antitermice pentru febră și tratamente topice locale (cum sunt spray-urile orofaringiene) pentru leziunile bucale”, spune dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.

Ce poate mânca copilul?

Un alt aspect important de care părinții trebuie să țină cont în perioada recuperării copilului este legat de alimentație. Se vor consuma alimente moi, pasate sau semilichide, astfel încât cel mic să le poată consuma ușor. De asemenea, pentru a evita senzația de disconfort creată de leziunile din gură este bine să NU îi dăm copilului alimente prea reci, prea calde sau condimentate.

„Se recomandă consumul de alimente cât mai moi, semilichide, astfel încât să îi fie ușor să le înghită. Printre acestea putem menționa: supele, ciorbele, piureul, fructele coapte și pasate, iaurtul. De asemenea, îi putem da copilului să bea și un ceai călduț cu miere, însă trebuie să avem grijă să nu consume nimic foarte cald sau foarte rece. Se vor evita alimentele sau băuturile care pot să producă răni, să irite gâtul, (alimentele foarte calde, cu arome puternice). Această dietă trebuie urmată până la remisiunea simptomelor. Vom vedea îmbunătățiri în starea copilului, în sensul că se va simți mai bine și va putea să mănânce normal”, declară medicul pediatru.

Hidratarea, un pas esențial

Părinții nu trebuie să uite, însă, de hidratare. Este esențial ca micuțul să fie bine hidratat, deoarece febra și dificultatea la înghițire pot duce la deshidratare. În acest sens, se recomandă consumul a cât mai multe lichide, la temperatura camerei, cum ar fi: apă, supe sau ceaiuri. Se vor evita băuturile acide, care pot irita gâtul. Dacă cel mic refuză să se hidrateze, este indicat să se adreseze imediat unui medic. Deshidratarea poate cauza complicații, încetinind procesul de vindecare.

„Există riscul apariției deshidratării. Prin urmare, părinții trebuie să acorde o atenție deosebită hidratării corespunzătoare a copilului. De exemplu, deshidratarea poate să apară mai ales în situația în care cel mic face febră și nu consumă suficiente lichide. În acest caz, părintele trebuie să încerce să îl hidrateze sau, dacă acest lucru nu este posibil, să apeleze la ajutorul unui specialist”, concluzionează dr. Oana Hortopan.
Share This Article