Una dintre cele mai des întâlnite justificări pentru acumularea kilogramelor în plus este expresia: „Sunt gras pentru că am probleme cu glanda.” Aceasta se referă, în general, la tulburările hormonale și, mai ales, la disfuncțiile glandei tiroide, dar și la alte dereglări endocrine. În ce măsură există o legătură directă între problemele glandelor și creșterea în greutate? Care sunt cele mai frecvente cauze ale creșterii în greutate? Ne explică dr. Adelina Păunescu medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice la clinica NutriLife din București.
Problemele de glandă – cât de reale sunt efectele asupra greutății?
Glandele endocrine, cum sunt glanda tiroidă, hipofiza și suprarenalele, joacă un rol crucial în metabolism și în echilibrul hormonal al organismului. Dereglările hormonale cauzate de disfuncții ale acestor glande pot influența greutatea corporală, însă această legătură este, adesea, complexă și nu reprezintă cauza exclusivă a obezității.
Hipotiroidismul, o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, este deseori asociat cu creșterea în greutate. Aceasta se datorează încetinirii metabolismului, ceea ce poate duce la acumularea de kilograme. Totuși, este important de subliniat că, de obicei, creșterea în greutate cauzată de hipotiroidism este moderată și nu poate explica obezitatea severă. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat cu hormoni tiroidieni poate corecta această situație și poate ajuta la normalizarea greutății.
„În cultura populară, „glanda” este adesea considerată principalul vinovat pentru acumularea kilogramelor în plus. Această credință își are rădăcinile în percepția că problemele hormonale, în special disfuncțiile glandei tiroide, pot determina creșterea în greutate. Deși există o oarecare veridicitate în această afirmație, este esențial să înțelegem că, în majoritatea cazurilor, obezitatea nu poate fi explicată exclusiv prin tulburări hormonale”, spune dr. Adelina Păunescu medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice la clinica NutriLife.
Hipotiroidismul, o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, este deseori asociat cu creșterea în greutate. Aceasta se datorează încetinirii metabolismului, ceea ce poate duce la acumularea de kilograme. Totuși, este important de subliniat că, de obicei, creșterea în greutate cauzată de hipotiroidism este moderată și nu poate explica obezitatea severă. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat cu hormoni tiroidieni poate corecta această situație și poate ajuta la normalizarea greutății.
„Dereglările hormonale, cum ar fi hipotiroidismul sau sindromul Cushing, pot afecta metabolismul și modul în care organismul stochează și utilizează energia. În cazul hipotiroidismului, metabolismul este încetinit, ceea ce poate duce la creșterea în greutate. Însă, această creștere este adesea moderată și nu explică excesul ponderal sever. La fel, sindromul Cushing, care presupune un exces de cortizol, poate duce la acumularea de grăsime în anumite zone ale corpului. Totuși, aceste afecțiuni sunt rare în comparație cu prevalența obezității la nivel global. În realitate, doar un mic procent din persoanele supraponderale sau obeze suferă de dereglări hormonale care contribuie semnificativ la creșterea în greutate”, explică dr. Adelina Păunescu medic specialist diabet, nutriție si boli metabolice.
Creșterea în greutate nu este un proces care are loc dintr-o singură cauză, ci rezultatul unei combinații de factori legați de stilul de viață, alimentație, obiceiuri zilnice și chiar genetica fiecărei persoane. Printre acești factori, alimentația joacă un rol esențial.
Lipsa controlului porțiilor: Cum contribuie la creșterea în greutate?
Una dintre cele mai frecvente greșeli alimentare care contribuie la creșterea în greutate este consumul de porții mari, fără o conștientizare clară a cantităților. Aceasta problemă, amplificată de obiceiurile moderne de alimentație și de oferta restaurantelor, duce la un surplus caloric care, pe termen lung, favorizează acumularea de kilograme în plus. Multe persoane își supraestimează necesarul caloric zilnic și consumă mai multe calorii decât au nevoie. Alimentele dense caloric, cum sunt fast-food-ul, dulciurile, băuturile carbogazoase, chipsurile și produsele de patiserie, contribuie rapid la acumularea kilogramelor. Ele oferă energie rapidă, dar nu satisfac nevoile nutriționale, ceea ce duce la o foame constantă și consum suplimentar de alimente.
„O greșeală frecventă este mâncatul în porții prea mari. Fără o conștientizare clară a cantităților, se ajunge ușor la un surplus caloric. Fast-food-urile și restaurantele oferă, de multe ori, porții supradimensionate, ceea ce face dificilă menținerea unui echilibru energetic. Alimentele procesate conțin, de obicei, cantități mari de zaharuri, sare, și grăsimi nesănătoase. Aceste produse sunt hiperpalatabile, ceea ce înseamnă că sunt concepute pentru a fi foarte gustoase și greu de rezistat, ceea ce duce la consumul exagerat. De asemenea, ele sunt sărace în fibre și nutrienți esențiali, ceea ce poate perturba echilibrul metabolic”, explică dr. Adelina Păunescu.
Lipsa de fibre și proteine din alimentație
Un alt aspect important în alimentația nesănătoasă este lipsa de fibre și proteine, care au un rol esențial în senzația de sațietate și în menținerea unui metabolism sănătos. O dietă bogată în alimente rafinate (pâine albă, produse din făină albă, dulciuri) și săracă în legume, fructe, și surse de proteine de calitate poate determina o creștere rapidă în greutate, deoarece acești nutrienți ajută la reglarea apetitului.
„Fibrele, prezente în alimentele de origine vegetală precum legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele, sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului digestiv și pentru menținerea unei greutăți sănătoase. Ele contribuie la senzația de sațietate, reglează tranzitul intestinal și ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge. O dietă săracă în fibre duce la o digestie rapidă a alimentelor, ceea ce favorizează fluctuațiile bruște ale glicemiei și, în consecință, crește senzația de foame la scurt timp după masă. Această senzație continuă de foame încurajează mâncatul în exces și creșterea aportului caloric, favorizând acumularea de grăsime corporală”, declară dr. Adelina Păunescu.
Proteinele: Combustibil pentru sațietate și metabolism
Proteinele sunt un alt nutrient esențial pentru menținerea unui metabolism sănătos și a senzației de sațietate. Consumul de proteine ajută la stabilizarea glicemiei și la reducerea senzației de foame, deoarece proteinele sunt digerate mai lent decât carbohidrații. Ele contribuie, de asemenea, la menținerea și repararea masei musculare, care joacă un rol crucial în arderea caloriilor și în menținerea unei greutăți optime.
„Alimentele bogate în proteine, cum ar fi carnea slabă, peștele, ouăle, lactatele, leguminoasele și nucile, sunt deosebit de importante pentru echilibrul nutrițional. Lipsa acestora în dietă poate duce la o senzație constantă de foame și la consumul exagerat de alimente bogate în carbohidrați rafinați, ceea ce, pe termen lung, poate duce la obezitate și probleme metabolice”, susține medicul.
Consumul de băuturi calorice
Băuturile bogate în zaharuri, cum ar fi sucurile carbogazoase, energizantele sau chiar sucurile de fructe îndulcite, sunt o sursă ascunsă de calorii. Deoarece nu oferă senzația de sațietate, calorii provenite din aceste băuturi se adună rapid, contribuind la creșterea în greutate fără ca persoana să realizeze aportul caloric suplimentar.
Mâncatul emoțional
Multe persoane apelează la mâncare pentru a face față stresului, anxietății, plictiselii sau tristeții. Mâncatul emoțional duce adesea la consumul unor alimente nesănătoase, bogate în grăsimi și zaharuri, care oferă o alinare temporară, dar contribuie la creșterea în greutate pe termen lung.
Lipsa unui program de mese regulate
Săritul peste mese sau mâncatul la ore neregulate poate afecta echilibrul energetic al organismului. De multe ori, săritul peste mese, mai ales peste micul dejun, duce la o foame excesivă mai târziu în zi și la excese alimentare. Un program de mese bine stabilit ajută la menținerea unui aport caloric constant și evitarea supraalimentării.
Consumul de mâncare rapidă și pe fugă
Când mâncăm repede, corpul nu are timp să proceseze senzația de sațietate. Asta înseamnă că, de multe ori, mâncăm mai mult decât avem nevoie înainte să ne dăm seama că suntem sătui. De asemenea, mâncatul pe fugă, în fața televizorului sau în timp ce facem alte activități, reduce atenția la cantitatea și calitatea alimentelor consumate.
Sedentarismul
Lipsa activității fizice reduce consumul caloric zilnic, ceea ce înseamnă că excesul de calorii provenit din alimentație nu este ars și se depozitează sub formă de grăsime. Chiar și o dietă relativ echilibrată poate duce la creștere în greutate dacă nu este însoțită de un nivel adecvat de activitate fizică.
Stresul și lipsa somnului
Stresul cronic și lipsa de somn au un impact direct asupra hormonilor care controlează foamea și sațietatea. Cortizolul, hormonul stresului, poate stimula apetitul și duce la pofta de alimente bogate în grăsimi și zaharuri. De asemenea, lipsa somnului dereglează hormonii leptina și grelina, responsabili pentru controlul apetitului, ceea ce crește riscul de a consuma mai multe calorii.
