Cancerul de stomac, cunoscut și sub numele de cancer gastric, este o afecțiune în care celulele maligne se dezvoltă necontrolat în mucoasa stomacului. Această boală poate evolua lent și, în multe cazuri, nu prezintă simptome în stadii incipiente, ceea ce face ca diagnosticarea să fie adesea întârziată. Printre cei mai importanți factori de risc se numără: dieta nesănătoasă, infecția cu Helicobacter pylori, fumatul, consumul excesiv de alcool și istoricul familial de cancer gastric. Tratamentul cancerului de stomac variază în funcție de stadiul bolii, starea generală de sănătate a pacientului și tipul de cancer gastric. Când trebuie să ne prezentăm la medic? Care sunt opțiunile de tratament? În ce constă intervenția chirurgicală? Ce reguli trebuie să respecte pacientului? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la prof. univ. dr. Stelian Mogoantă, medic primar chirurgie generală, șeful Clinicii Chirurgie III de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Ce este cancerul de stomac?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: Cancerul reprezintă o proliferare, o creștere anormală a unor celule. Cancerul gastric sau de stomac, așa cum este cunoscut de pacienți, este reprezentat de acea zonă unde se termină esofagul. Practic, acolo unde se termină esofagul, începe stomacul. Zona respectivă se numește zona cardială. Acolo există sfincterul cardia, stomacul (partea cea mai dilatată a tubului digestiv) și sfincterul pilor. Dincolo de pilor, începe intestinul subțire.
Atunci când între cele două sfinctere apare o creștere anormală a unor celule care se multiplică necontrolat și care nu-și mai îndeplinesc funcția fiziologică, de a participa la digestie, putem vorbi de o neoplazie gastrică. Marea majoritate a cancerelor gastrice sunt încadrate ca fiind niște adenocarcinoame, adică cancere dezvoltate din stratul epitelial (de pe interiorul stomacului), cel care produce sucul digestiv. Acesta, la rândul său, secretă acid clorhidric și o serie de enzime care participă la digestie. Din aceste celule se dezvoltă, cel mai frecvent, cancerul gastric.
„România înregistrează în jur de 3.800 – 4.000 de cazuri de cancer gastric anual”
Media10: Cât de frecventă este boala? Care sunt principalii factori de risc ce determină apariția cancerului de stomac?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: La nivel mondial, cancerul de stomac are o răspândire medie. Față de Europa, România este undeva deasupra mediei ca și frecvență. Din ultimele date (2020-2022), România înregistrează în jur de 3.800 – 4.000 de cazuri de cancer gastric anual. Cancerul gastric este pe locul 5 la bărbați și pe locul 6-7 la femei. În principiu, aproximativ două treimi din pacienți sunt bărbați (66-67%). În ceea ce privesc factorii de risc, putem menționa: factorii alimentari (ce și cum mâncăm, anumite substanțe folosite în conservarea alimentelor), factorii de mediu (infecția cu Helicobacter pylori, consumul de alcool, fumatul), precum și predispoziția genetică.
Când trebuie să ne îngrijorăm?
Media10: Care sunt semnele de alarmă ce trebuie să ne trimită la medic?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: Din păcate, nu există un anumit semn care să ne spună în mod cert că se întâmplă ceva la nivelul stomacului. Cred, însă, că un rol foarte important îl are familia. Aceștia trebuie să observe dacă există schimbări în ceea ce privesc obiceiurile pacientului. În mod normal, în momentul în care avem o durere în capul pieptului (arsură), o senzație de sațietate precoce (ne săturăm repede) sau dacă încep să nu ne mai placă anumite alimente pe care înainte le consumam cu plăcere, ar fi bine să mergem la un control la medicul de familie.
Dincolo de această inapetență, mai este și etapa în care ne putem trezi că vărsăm sânge sau că avem un scaun închis la culoare. Chiar dacă nu sesizăm aceste aspecte, ambele fiind legate de sângerarea din tumoră, e posibil ca în urma efectuării unor analize de rutină să depistăm o anemie feriprivă. În plus, familia poate să observe că pacientul este mai palid, că nu mai are poftă de viață, nu mai are energie, nu mai are vlagă și atunci trebuie să îl trimită la medic pentru că în mod cert este ceva în neregulă.
Ce opțiuni de tratament au pacienții în primele stadii ale cancerului de stomac
Media10: Care sunt soluțiile de tratament pe care le au pacienții în stadiile incipiente ale bolii?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: Vedem foarte rar pacienți aflați într-un stadiu incipient (3-4 cazuri pe an), fiind adesea decoperiți incidental. În această situație, tratamentul este endoscopic. Intervenția poate dura între jumătate de oră și două-trei ore, timp în care se face rezecția cancerului respectiv pe interior, cu endoscopul. Dacă vorbim de stadiul I, sunt și situații în care, dacă există anumiți factori favorabili, cancerul se poate rezolva endoscopic sau minim invaziv (laparoscopic). În acest sens, facem niște incizii mici pe care introducem o cameră video pentru a vedea ce este în abdomenul pacientului. Ulterior, suprimăm porțiunea respectivă de stomac, care poartă acea neoplazie, și putem spune că pacientul este vindecat.
În schimb, în stadiul II, vorbim de tumori cu posibilitatea de a prezenta metastaze în ganglioni, în jurul stomacului și atunci opțiunile sunt oarecum împărțite. În centrele cu experiență, cancerul se poate rezolva și laparoscopic. Dacă am avea programe de screening și un diagnostic precoce, am putea să creștem frecvența acestor intervenții, care sunt mai ușor suportate de către pacient, iar recuperara este mult mai rapidă.
Gastrectomia totală pentru pacienții în stadii avansate
Media10: Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru pacienții cu cancer gastric avansat sau metastatic și cum poate fi îmbunătățită calitatea vieții acestora?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: În stadiul III, chirurgia deschisă rămâne elementul central al terapiei. Prin urmare, vorbim și de necesitatea obligatorie de a începe un tratament oncologic. Tratamentul onologic vizează controlul bolii potențiale la distanță (acele celule care poate că au plecat în alte zone), previne apariția unor metastaze, controlează resturile microscopice de celule care au rămas în zona respectivă a stomacului și le omoară. Când vorbim de stadiul III, în special, discutăm de limitarea acestuia la o porțiune a stomacului sau, din contră, la extinderea lui în tot stomacul. Cancerul se poate extinde radial (în profunzime), când pătrunde prin peretele gastric și ajunge la organele din vecinătate, sau poate crește în sens longitudinal, de la un capăt la celălalt capăt al stomacului. În acest caz, cea mai frecventă intervenție chirurgicală folosită este gastrectomia totală.
Prin urmare, e nevoie să scoatem tot stomacul, pe care îl înlocuim cu o porțiune de intestin subțire. Practic, confecționăm un mini stomac din intestinul pacientului. Stadiul IV în cancerul gastric este determinat de prezența metastazelor la distanță sau extensia locoregională, către organele învecinate. De aceea, intervenția chirurgicală are rolul doar de a ameliora și de a prelungi viața pacientului. La un moment dat, cancerul respectiv nu mai poate fi extirpat, însă pentru că blochează evacuarea din stomac, noi trebuie să construim o nouă cale prin care alimentele din stomacul care i-a mai rămas sănătos pacientului să treacă către intestin. De asemenea, sunt și situații în care stomacul poate fi îndepărtat, însă pacientul nu mai are indicație oncologică pentru că prezintă metastaze hepatice, pulmonare.
Prin urmare, acest cancer de la nivelul stomacului sângerează, anemiază pacientul și duce la deces. De aceea, facem această gastrectomie „de toaletă” sau paleativă pentru a îndepărta tumora respectivă și zona sângerândă. În acest caz, pacientul rămâne pe un tratament care să îi asigure o existență cât mai lipsită de suferință pe o perioadă cât mai îndelungată. Practic, intervenim pentru a preveni complicațiile bolii, și anume: sângerarea, obstrucția stomacului.
Cum decurge operația de gastrectomie totală ?
Media10: În ce constă intervenția chirurgicală curativă și cât durează ea?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: Intervenția curativă înseamnă gastrectomia totală, adică îndepărtarea în totalitate a stomacului. Această intervenție durează între patru-șapte ore, în funcție de particularitățile pacientului și ale tumorii respective. Procedura constă în îndepărtarea stomacului, dar și eliminarea ganglionilor din jurul stomacului și din toată regiunea epigastrică (partea de sus a abdomenului). Mai exact, prapurele (marele epiploon) este îndepărtat împreună cu o foiță care separă stomacul de colon, capsula pancreasului, ganglionii din jurul arterei splenice, arterei hepatice, trunchiului celiac și din jurul sfincterului cardia.
Este o intervenție amplă și delicată, catre trebuie efectuată cu mare responsabilitate. Studiile internaționale arată că exacerbarea și complicarea intervenției chirurgicale, cu depășirea limitelor și un plus de rezecții inutile, aduc un prognostic mai prost pacientului. De aceea, chirurgul trebuie să fie foarte atent la fiecare caz în parte și să aprecieze care este varianta cea mai corectă de abordare a pacientului respectiv. Dată fiind această amploare, pediculii vasculari (arterele și venele care hrănesc anumite organe din zona digestivă superioară, cum sunt: pancreasul, splina, ficatul, duodenul, intestinul subțire) trebuie să rămână integrii și funcționali, să nu fie lezați. Așadar, toți ganglionii lipiți de aceste vase trebuie îndepărtați, dar fără a deranja vasele respective de sânge.
Recomandări după intervenție
Media10: Ce restricții are pacientul după gastrectomia totală? Pacienții pot să mai aibă o viață normală?
Prof. univ. dr. Stelian Mogoantă: După 7-10 zile de la efectuarea operației, pacientul se poate alimenta cvasinormal. Există, însă, anumite restricții alimentare, și anume: să nu consume condimente, să evite alimentele afumate, hipercalorice, cel puțin în perioada postoperatorie, pentru că pot să apară disconforturi care să îl sperie și să îi creeze probleme. De asemenea, este indicat ca pacientul să nu mănânce foarte repede alimentele și să le mestece bine. Dacă are probleme dentare, rugăm familia să îi dea aceleași alimente și feluri de mâncare, însă pasate, trecute printr-un blender. În rest, pacientul poate să mănânce aceleași alimente și mâncăruri ca înainte fără nicio problemă, cu respectarea recomandărilor în primele săptămâni după operație. Un alt aspect important este că pacientul NU are voie să consume alcool și tutun.
