Analizele uzuale pentru ficat joacă un rol esențial în monitorizarea sănătății acestui organ vital și în depistarea precoce a afecțiunilor hepatice. Orice disfuncție a ficatului poate avea consecințe grave asupra sănătății generale. De aceea, efectuarea regulată a analizelor de sânge pentru ficat este crucială. Ele ajută la diagnosticarea precoce, dar și la monitorizarea afecțiunilor hepatice, cum ar fi: hepatita, ficatul gras, ciroza. Care sunt cele mai importante analize pentru ficat? Ce afecțiuni hepatice pot fi diagnosticate prin intermediul lor? Cât de frecvent trebuie să ne facem analizele pentru ficat? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din organism, însă mulți dintre noi îl neglijăm. De ce este important să ne preocupăm de sanatatea ficatului nostru?
Dr. Andreea Vulpe: Ficatul este un organ esențial pentru sănătatea organismului, ce îndeplinește și funcția de glandă a corpului. El poate avea mai mult de 500 de roluri distincte. Principalele funcții ale ficatului sunt: producția de bilă, care ajută intestinul subțire să descompună și să absoarbă grăsimile, colesterolul și unele vitamine; absorbția și metabolizarea bilirubinei; filtrarea sângelui. De asemenea, are și funcție imunologică; susține formarea factorilor de coagulare ai sângelui; metobolizează grăsimile, proteinele și carbohidrații; produce albumină (care transportă acizii grași și hormonii steroizi ce contribuie la menținerea apei în vasele sanguine); ajută la sinteza de angiotensinogen (hormonul care crește tensiunea arterială).
Persoanele cu factori de risc și simptome deranjante trebuie să își facă mai des un control
Media10: Cât de des ar trebui să ne facem un control la ficat, de rutină?
Dr. Andreea Vulpe: Sănătatea ficatului este primordială, iar analizele de screening, care vizează sănătatea acestuia, ar trebui efectuate anual. Ele se indică tuturor persoanelor, mai ales celor care au asociați anumiți factori de risc precum: diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul, IMC-ul (indicele de masă corporală) crescut, consumul frecvent de alcool, un tratament care poate afecta sănătatea ficatului, anemia, colecistita, istoricul medical familial de boli hepatice. De asemenea, este indicat să ne facem analizele pentru ficat în cazul în care avem anumite manifestări, cum ar fi: lipsa poftei de mâncare, grețuri, vărsături, astenie fizică, icter sclero-tegumentar (îngălbenirea pielii și a ochilor), mărirea de volum a abdomenului, echimoze (n.r. vânătăi) și peteșii (n.r. pete roșii-mov pe piele), urină închisă la culoare și scaune deschise la culoare, prurit (mâncărimea pielii).
Media10: Cum putem să verificăm dacă avem un ficat sanatos?
Dr. Andreea Vulpe: Putem verifica foarte ușor starea ficatului nostru printr-o vizită la medicul internist. Noi vom evalua sănătatea ficatului prin efectuarea anamnezei, adică prin adresarea unor scurte întrebări care să ne orienteze asupra istoricului medical și obiceiurilor pacientului. De asemenea, vom efectua și un examen clinic, în care vom realiza anumite manevre specifice la nivelul abdomenului. Ulterior, este necesară efectuarea unui examen biologic prin prescrierea unui set complet de analize, dar și prin efectuarea unei ecografii abdominale.
Albumina și bilirubina semnalează o problemă a ficatului
Media10: Ce sunt albumina și bilirubina și ce rol au ele în organism? Cum ne pot ajuta valorile acestora să diagnosticăm o afecțiune hepatică?
Dr. Andreea Vulpe: Albumina este o proteină sintetizată de ficat, ce are multiple roluri în organismul uman. Prin urmare, nivelul seric este un indicator sensibil al funcției hepatice. Albumina reprezintă mai mult de jumătate din totalul proteinelor din ser. Printre cele mai importante funcții ale acesteia amintim: menținerea presiunii oncotice (menține apa în vasele sanguine); transportă diferite substanțe (hormoni, ioni, metale, medicamente). Albumina scade în bolile de ficat severe (ciroză), dar și în boli de rinichi cu pierdere de proteine. Scăderea acesteia contribuie la apariția ascitei și a edemelor.
Bilirubina este un pigment biliar care apare în urma descompunerii celulelor roșii. După descompunere, bilirubina este transportată în sânge pâna la ficat, alături de albumină. Acolo, bilirubina este procesată și transmisă către vezica biliară. Atunci când bilirubina este excretată din organism, urina și scaunul sunt mai închise la culoare. Ea crește în hepatita acută, hepatita cronică, ficat alcoolic, ciroză hepatică colestatică, icter mecanic prin litiază, cancer de cap de pancreas/căi biliare, anemii hemolitice.
Analize uzuale pentru ficat
Media10: Care sunt cele mai importante analize de rutină pentru ficat pe care fiecare persoană ar trebui să le facă?
Dr. Andreea Vulpe: Cele mai importante analize de rutină în ceea ce privește sănătatea ficatului sunt: transaminazele hepatice (ALT și AST), GGT, albumina, bilirubina totală directă și indirectă, fosfataza alcalină, fibrinogelul, colesterolul total, timpii de coagulare (timp Quik sau INR, timp de protrombină, aPTT), markerii virali pentru hepatita B (antigen HBs) și hepatita C (anticorpi anti HVC), markerii tumorali pentru ficat (alfa fetoproteina). Examenele de screening se indică tuturor persoanelor și trebuie efetuate anual, odată cu vizita medicală anuală.
Persoanele tinere, fără risc și cu o stare generală bună nu necesită controale foarte dese și un regim strict de verificare. Totuși, persoanele care au depășit 40 de ani ar trebui să efectueze vizite medicale mai frecvent, de preferat anual. Controalele periodice trebuie să includă măsurarea greutății, a tensiunii arteriale și un set de analize de rutină. Persoanele care suferă de boli cornice și care se află sub diverse tratamente ar trebui să efectueze mult mai des analize pentru monitorizarea funcției hepatice.
Ce boli hepatice pot să apară?
Media10: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni hepatice pe care le putem depista prin intermediul acestor analize?
Dr. Andreea Vulpe: Cele mai frecvente afecțiuni hepatice ce pot fi descoperite cu ajutorul analizelor de rutină sunt: hepatosteatoza non-alcoolică (sau încărcarea grasă a ficatului), hepatitele acute sau cornice de diverse etiologii (virale, metabolice, mixte), ciroza hepatică de diverse etiologii, cancerul hepatic, anemiile hemolitice.
A crescut numărul de pacienți diagnosticați cu un ficat gras
Media10: Cât de frecvent întâlniți pacienți care au un ficat gras, ciroză? A crescut numărul pacienților diagnosticați cu aceste afecțiuni în ultimul timp? De ce se întâmplă asta?
Dr. Andreea Vulpe: Ficatul gras (steatoza hepatică) este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită, întrucât prevalența globală este în creștere. Această încărcare grasă a ficatului poate avea loc în absența unui consum semnificativ de alcool (steatoză hepatică non-alcoolică) sau în contextul consumului cronic de alcool (steatoză hepatică alcoolică). În prezent, s-a demonstrat că lezarea ficatului se produce din cauza unui dezechilibru între mai mulți factori precum: rezistența la insulină, hormonii secretați de țesutul adipos, factorii nutriționali, microbiomul intestinal, consumul de alcool, factorii genetici și epigenetici. Mai mult decât, majoritatea pacienților cu ficat gras sunt supraponderali sau obezi, însă aproximativ 20% dintre cei diagnosticați cu această boală pot să aibă o greutate normală. Atât la persoanele obeze, cât și la cele normoponderale, elementul central este grăsimea viscerală, care predispune la apariția cirozei hepatice.
Alt factor esențial în apariția ficatului gras este alimentația bogată în grăsimi și zaharuri. Ficatul nostru convertește excesul de zahăr în grăsimi și le stohează. Modificările funcțiilor și compoziției florei noastre microbiene, influențate de alimentație, stres sau antibiotice, se asociază cu severitatea leziunilor ficatului gras, dar mai ales cu progresia bolii spre fibroza hepatică (până la ciroză). De asemenea, consumul exagerat de alcool determină injurie hepatocitară prin produșii rezultați din metabolismul alcoolului. Aceștia au efect toxic și duc la acumulare de grăsimi în ficat, ce afectează flora bacteriană. În timp, ficatul gras netratat poate să ducă la complicații precum: steato-hepatită, fibroză avansată, ciroză.
ALT și AST, cele mai importante analize pentru diagnosticul ficatului gras
Media10: Ficatul gras este una dintre bolile secolului. Ce analize de sânge sunt esențiale pentru diagnosticarea lui? Ce rol joacă valorile enzimei hepatice, cum ar fi ALT și AST, în acest context?
Dr. Andreea Vulpe: Enzimele hepatice sunt proteine care acționează drept catalizatori în reacțiile biochimice care au loc în ficat. Cele mai importante enzime hepatice sau transaminaze sunt alaninaminotransferaza (ALT), aspartat aminotransferaza (AST), fosfataza alcalină (ALP) și gama-glutamiltransferaza (GGT). Acestea au un rol important în desfacerea substanțelor alimentare brute (grăsimi, proteine, zaharuri) în substanțe mai ușoare, pe care organismul să le folosească mai rapid și mai facil pentru producerea de energie. ALT este o enzimă esențială în metabolismul aminoacizilor. Datorită concentrației sale ridicate în ficat, ALT este considerată un marker specific pentru afectarea hepatică. Un test de sânge pentru ALT măsoară nivelul acestei enzime în sânge, fiind adesea folosit pentru a evalua sănătatea ficatului.
AST este o enzimă care joacă un rol crucial în metabolismul aminoacizilor. Este implicată în transferul grupărilor aminoacizilor între aspartat și alfa-cetoglutarat, producând oxalacetat și glutamat. Această reacție este importantă în ciclul Krebs, un ciclu metabolic esențial pentru producerea de energie în celulele organismului. AST se găsește în multe țesuturi ale corpului, inclusiv în creier, inimă și rinichi. Din cauza distribuției sale largi, nivelurile ridicate ale acestei enzime în sânge pot indica probleme în diverse alte organe. Un test de sânge pentru AST este folosit pentru a măsura nivelul acestei enzime și pentru a evalua funcția hepatică, fiind adesea efectuat împreună cu testul pentru ALT. Niveluri foarte ridicate ale acestui test pot indica afecțiuni acute, cum ar fi hepatita virală acută sau infarctul miocardic acut.
Ce analize trebuie să facem dacă avem ciroză?
Media10: Mulți români ajung la medic când boala de ficat este deja avansată și s-a transformat în ciroză. Care sunt principalele teste de sânge care ar trebui efectuate pentru evaluarea pacienților cu ciroză?
Dr. Andreea Vulpe: Principalele analize care trebuie efectuate în mod constant pacienților diagnosticați cu ciroză hepatică sunt: hemoleucograma, TGO, TGP, GGT, fosfataza alcalină, bilirubina totală, albumina, colinesteraza, timpul Quick (INR), creatinina serică, anticorpi antivirus hepatitis C (HCV), antigen HBs calitativ pentru virusul hepatic B(HBV), feritina, ceruloplasmina, anticorpi antimitocondrii (AMA), alfa 1 antitripsină.
Cum se diagnostichează hepatitele A, B și C?
Media10: România se află pe locuri fruntașe în Europa în ceea ce privesc cazurile de hepatită. Care sunt principalele teste de sânge care ar trebui efectuate pentru a diagnostica hepatita A, B și C?
Dr. Andreea Vulpe: Diagnosticul hepatitei A presupune evidențierea în sânge a anticorpilor anti-HAV totali (IgM și IgG). Aceștia sunt folosiți pentru a diagnostica o infecție acută (prezentă sau trecută) și pentru a determina prezența răspunsului sistemului imun ca urmare a vaccinării. Absența anticorpilor anti-HAV totali exclude infecția recentă cu virusul hepatic A. Anticorpii anti-HAV de tip IgG apar după producerea anticorpilor de tip IgM. Ei încep să crească înainte sau din momentul debutului bolii clinice, ating un vârf în timpul perioadei de convalescență și persistă apoi pentru a oferi protecție împotriva bolii pe tot parcursul vieții. Anticorpii anti-HAV IgG sunt puși în evidență în sânge după două săptămâni de la vaccinare și după administrarea de imunoglobuline.
Diagnosticul hepatitei virale B implică identificarea în sange a mai multor antigeni și anticorpi specifici virusului hepatitei B (panel de analize). Diferiți „markeri” serologici sau combinații de markeri sunt utilizați pentru a identifica diferite faze ale infecției cu VHB. De asemenea, ne ajută să determinăm dacă un pacient are infecție (acută sau cronică) sau dacă este imun (protejat) sau susceptibil la infecție. Detectarea AgHBs (antigenul de suprafață al virusului hepatic B) în ser indică prezența infecției cu virusul hepatitei B. Testul AgHBs se folosește ca test de screening pentru hepatita virală B. Este primul marker serologic care apare într-o infecție acută și poate fi detectat dupa una – nouă săptămâni de la expunerea la virus. Viremia VHB (încărcătura virală sau testul ADN viral al hepatitei B) reprezintă cel mai fidel marker al replicării virale.
Testul măsoară cantitatea de ADN (încărcatura virală) a virusului hepatitei B în sângele pacienților infectati acut sau cronic. Diagnosticul hepatitei virale C nu implică o singură analiză, ci se recomandă efectuarea mai multor teste (panel de analize) pentru a confirma sau a exclude o infecție cu VHC. Etapele de diagnostic al hepatitei C sunt: depistarea anticorpilor care certifică expunerea la virusul hepatitei C, evaluarea încărcăturii virale (ARN viral hepatită C) care confirmă infecția cu VHC în prezent, detectarea genotipului de virus hepatitic C care ajută la stabilirea personalizată a tratamentului (test opționl).
Analize decontate de CAS
Media10: Toate analizele pentru ficat sunt gratuite? Cum pot beneficia pacienții?
Dr. Andreea Vulpe: Analizele uzuale decontate de CAS sunt: ALT, AST, GGT, electroforeza proteinelor, colesterolul, trigliceridele, bilirubina (totală, directă, indirectă), fosfataza alcalină și testele de coagulare (APTT, timp Quik, INR). Pe lângă aceste analize, se mai pot face teste pentru hepatita cu virus A, B, C, D, dar și anticorpi pentru hepatitele autoimune. Acestea sunt, de asemenea, decontate de CAS.
Măsuri de prevenție
Media10: Cum ajută analizele pentru ficat în prevenirea instalării unor afecțiuni severe?
Dr. Andreea Vulpe: Analizele de ficat pot fi prescrise și în scop preventiv, pentru a detecta precoce orice anomalii și pentru a putea institui și ajusta tratamentul în consecință. Ele sunt, de asemenea, un instrument esențial în monitorizarea efectelor adverse ale unor medicamente. Astfel, ne putem asigura că tratamentele aplicate nu afectează negativ sănătatea ficatului. Analizele de sânge și ecografia abdominală joacă un rol esențial în arsenalul medicilor pentru menținerea și restabilirea sănătății hepatice. Prin intermediul acestor tehnici, se poate asigura o abordare preventivă și eficientă în gestionarea sănătății ficatului.
Cheia în prevenirea apariției ficatului gras este, în primul rând, dieta de tip mediteranean, la care se poate adăuga postul intermitent. Această dietă este bogată în acizi grași mononesaturați (ulei de măsline, ulei de cocos, semințe și nuci cruzi, avocado), polinesaturați (Omega-3), fibre (fructe și vegetale), alimente neprocesate. În al doilea rând, pentru a preveni ficatul steatozic, scăderea ponderală este foarte importantă. Astfel, riscul de a dezvolta o afecțiune hepatică este semnificativ diminuat. Totodată, se recomandă evitarea consumului în exces de alcool, dar și corectarea factorilor de risc amintiți anterior.
