Depistarea precoce a cancerului este esențială atât pentru rata de succes a tratamentului, cât și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. Analizele de sânge și investigațiile imagistice necesare pentru detectarea la timp a cancerului joacă un rol esențial. Aceste teste pot include atât analize de sânge specifice, care pot evidenția prezența markerilor tumorali, cât și teste genetice, biopsii și investigații imagistice avansate. Ce analize de sânge ajută în depistarea cancerului? Ce tipuri de cancer pot fi diagnosticate prin intermediul lor? Ce investigații se recomandă? Care sunt cele mai importante teste de screening și când sunt indicate? Aflăm răspunsurile de la dr. Dalida Mosorescu, medic de familie, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Care este rolul analizelor de sânge în depistarea cancerului?
Dr. Dalida Mosorescu: Analizele de sânge au rol în depistarea cancerului, a metastazelor și a recurențelor tumorale. Ele colectează date pentru stabilirea diagnosticului. În cancerele de sânge, rolul analizelor de laborator este primordial. În celelalte tipuri de cancer, analizele de sânge oferă indicii referitoare la starea de sănătate a pacientului, sunt adjuvante, însă au gradul lor de utilitate privind funcționarea și afectarea anumitor organe. Testele generale de sânge pot oferi indicii. De exemplu, nivelul scăzut al hemoglobinei și al globulelor roșii poate sugera anemie, care este cauzată și de anumite tipuri de cancer. Un nivel ridicat de calciu poate fi un semn al cancerului de sân sau de prostată. De asemenea, markerii tumorali detectați în sânge pot sugera anumite tipuri de cancer, însă aceștia nu fac parte din analizele uzuale de sânge.
Rolul markerilor tumorali
Media10: Ce sunt markerii tumorali și cum sunt utilizați în depistarea cancerului?
Dr. Dalida Mosorescu: Markerii tumorali sunt substanțe produse direct de celulele tumorale sau non-tumorale sub influența celulelor tumorale. De regulă, ei sunt produși ai țesutului canceros. Acești markeri tumorali sunt utilizați pentru: depistarea precoce a tumorilor maligne (în special la pacienții cu risc crescut), pentru prognosticul afecțiunii tumorale, pentru monitorizarea tratamentului și pentru depistarea recurențelor tumorale. Markerii tumorali nu au indicație la pacientul asimptomatic, având o specificitate mică tumorală și de organ. Mai pot fi utili în determinarea stadiului de cancer și în alegerea terapiei specifice pentru cancerul diagnosticat.
Cele mai importante analize de sânge
Media10: Care sunt principalele tipuri de analize de sânge utilizate pentru depistarea cancerului?
Dr. Dalida Mosorescu: Analizele de sânge utilizate pentru depistarea cancerului nu stabilesc diagnosticul de cancer, ci ridică o suspiciune. În cazul cancerelor de sânge, leucemiilor, limfoamelor, mielomului multiplu, hemoleucograma completă identifică anumite tipuri de celule anormale ca număr, prea multe sau prea puține. Biopsia măduvei osoase ajută la confirmarea diagnosticului de cancer sanguin. Testele proteinelor sanguine – electroforeza proteinelor – detectează anormalități ale sistemului imun (imunoglobuline), care pot fi crescute la pacientul cu mielom multiplu.
Avem și testele pentru markerii tumorali precum: CEA- antigen carcinoembrionar, pentru cancerul colorectal; PSA – antigen specific al prostatei, pentru cancerul de prostată; CA 125 – antigen pentru cancerul ovarian; scor ROMA – metodă de estimare a riscului de cancer ovarian (prin determinarea simultană a valorilor CA 125 și HE4 = proteina epididimală umană). De asemenea, vorbim și de calcitonină pentru cancerul tiroidian; AFP (alfa fetoproteină) pentru cancerul hepatic; HCG (gonadotropina corionică) pentru cancerul testicular sau ovarian; antigen 19-9 pentru cancerul de pancreas, gastric, tumori hepatobiliare, cancer colorectal, neoplasm mamar, ovarian, prostatic, pulmonar; marker CA 27-29 pentru cancerul de sân. Acestea au un rol în procesul depistării cancerului, dar nu stabilesc diagnosticul de certitudine. În plus, și un VSH mare poate indica numeroase probleme medicale, el fiind crescut în unele forme de cancer, în special în: limfom, mielom, carcinoame.
Cum ajută testele de urină și de scaun în diagnosticul cancerelor?
Media10: Ce rol au testele de urină și scaun în screening-ul diferitelor tipuri de cancer?
Dr. Dalida Mosorescu: Testele de urină identifică anormalități macroscopice sau microscopice ale urinei. Aceste teste pot arăta prezența sângelui în urină (cancer vezical, renal, cancer de tract urinar, cancer de prostată, uter, uretră) și se poate solicita citologie urinară pentru examinarea la microscop a celulelor din urină. În schimb, testele de scaun pot evidenția prezența sângelui în fecale (hemoragii oculte, test FIT – teste imunochimice fetale) și se mai poate solicita testul ADN fecal pentru cancerul colorectal. Trebuie reținut faptul că prezența sângelui în scaun poate fi apanajul unei palete largi de afecțiuni precum: hemoroizi, polipi, ulcerații, diverticuli, colită și nu doar al cancerului colorectal. Testul FIT reprezintă un instrument de diagnostic foarte precis pentru pacienții cu risc ridicat de cancer colorectal.
Media10: Ce teste sunt folosite pentru depistarea cancerului de colon și cât de eficiente sunt acestea?
Dr. Dalida Mosorescu: Cancerul colorectal este cea mai frecventă tumoră malignă a tubului digestiv și a doua cauză de mortalitate prin cancer la ambele sexe. Testele pe care le utilizăm pentru depistarea cancerului de colon sunt: testul hemocult (detectarea sângelui la nivelul scaunului), testarea imunohistochimică fetală (utilizat pentru detectarea sângelui în fecale), ADN-ul fecal, colonoscopia totală, rectosigmoidoscopia, tomografia computerizată (CT). Ele ne ajută să punem un diagnostic de suspiciune, de prezumție. Diagnosticul de certitudine se stabilește după puncția biopsie și examenul histopatologic. Este greu de apreciat cât de eficiente sunt, însă reprezintă niște elemente care ne dirijează către un diagnostic de certitudine corect.
Cum depistăm la timp cancerul de prostată și de col uterin?
Media10: Există teste de screening pentru cancerul de prostată la bărbați și cancerul de col uterin la femei?
Dr. Dalida Mosorescu: Pentru cancerul de prostată avem la îndemână PSA-ul – antigenului specific prostatic – însă trebuie să ținem cont că el crește și în alte afecțiuni ale postatei. Așadar, pentru confirmarea diagnosticului se recurge și la alte investigații specifice. Medicii Societății Europene de Urologie recomandă determinarea PSA, ca test de screening, barbăților cu vârste de peste 40 de ani, care au risc crescut de cancer de prostată. Pentru cancerul de col uterin, Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România recomandă pacientelor realizarea de teste de screening pentru cancerul de col uterin, și anume:
− Genotipare virală (validată clinic): prin testare ADN-HPV cu risc oncogenic înalt, la intervale de cinci ani, după vârsta de 30 de ani;
− Cotestare: prin testare ADN-HPV și prin examen citologic Babeș Papanicolau, la intervale de cinci, la persoanele între 30-65 de ani.
− Citologie: prin test Babeș Papanicolau în sistem convențional sau în mediul lichid, între 21- 65 de ani, la un interval de trei ani (dacă două teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale). Leziunile suspecte se vor biopsia țintit.
Cum depistăm cancerul pulmonar?
Media10: Cum se poate depista cancerul pulmonar și ce investigații sunt necesare?
Dr. Dalida Mosorescu: Cancerul bronhopulmonar este cea mai comună cauză de deces din lume. 1 din 14 femei sau bărbați va fi diagnosticat cu cancer bronhopulmonar într-un anumit moment al vieții. Este boala populației în vârstă (>65 de ani). Sub 3% din cazuri sunt până 45 de ani. Există o serie de investigații necesare pentru depistarea cancerului bronhopulmonar, printre care și radiografia pulmonară. Aceasta este benefică în special pentru tumorile mari, însă cu limite. La tumorile ascunse în spatele cordului sau în interiorul bronhiei, radiografia efectuată singură nu este o soluție. De asemenea, putem adăuga bronhoscopia și CT-ul, scintigrama osoasă, ultrasonografia toracică, spirometria (mai ales la tumorile cu indicație chirurgicală), mediastinoscopia, RMN-ul, tomografia cu emisie de pozitroni (PET), examenul histopatologic al aspiratului bronșic și/sau a fragmentului bioptic pentru încadrare TNM (stadiul tumorii).
Media10: În perioada verii, cancerul de piele are o incidență mai crescută. Ce teste ne ajută?
Dr. Dalida Mosorescu: Expunerea solară joacă un rol decisiv în dezvoltarea cancerului de piele. Bronzarea artificială cu raze UV înseamnă un risc crescut de a dezvolta toate tipurile de cancer de piele. Mai mult de 75% dintre cancerele cutanate sunt observate mai întâi de către pacienți sau de membrii familiei. Biopsia este, de regulă, singurul test necesar pentru a diagnostica și a afla stadiul cancerului de piele după examinarea leziunii cu ajutorul dermatoscopului.
„Un adult este sfătuit să facă analize uzuale o dată pe an”
Media10: La ce interval de timp ar trebui să ne facem analizele pentru depistarea cancerului în funcție de vârstă și factorii de risc?
Dr. Dalida Mosorescu: În ceea ce privesc tipurile de cancer pentru care societățile științifice de profil recomandă anumite investigații de screening, se vor respecta acele indicații, cum este în cazul cancerului de prostată, colorectal, de sân, genital etc. De asemenea, vom ține cont de vârstă, de factorii de risc asociați și inclusiv de zestrea genetică. De regulă, un adult este sfătuit să facă analize uzuale o dată pe an, dar trebuie reținut faptul că diagnosticul de cancer se bazează pe examene imagistice, biopsii și alte teste specifice pentru fiecare tip de cancer.
Media10: Ce trebuie să știe o persoană aflată la risc, care are pe cineva în familie cu cancer?
Dr. Dalida Mosorescu: Cele mai frecvente tipuri de cancere cu transmitere genetică sunt: cancerul de sân, de colon, de prostată, de ovar şi cancerele endocrine. Persoanele care au în familie pe cineva cu cancer trebuie incluse în programe de screening. Dacă un pacient are un cancer ereditar, este necesară investigarea celorlalți membri ai familiei prin teste de screening pentru depistare. De asemenea, o persoană care are în familie pe cineva cu cancer ereditar trebuie să știe că prezintă un risc dublu de a dezvolata cancer față de o persoană care nu are în familie astfel de cazuri.
Măsuri de prevenție pentru cancer
Media10: Ce putem face pentru a reduce riscul de cancer, din punctul dumneavoastră de vedere?
Dr. Dalida Mosorescu: Se estimează că 30-50% din cancere pot fi prevenite. Nu putem interveni asupra vârstei și nici asupra zestrei genetice, dar putem reduce riscul de apariție al cancerului prin adoptarea unor schimbări sănătoase în stilul nostru de viață. De exemplu, putem renunța la tutun, putem consuma cu moderație alcoolul, putem mânca sănătos, putem evita infecțiile de orice fel (inclusiv prin norme de igienă adecvate), ne putem proteja pielea de radiațiile ultraviolete. De asemenea, trebuie să fim activi fizic, să încercăm să avem o greutate corporală normală și să combatem sedentarismul. Din fericire, avem acces și putem efectua teste de screening, ne putem vaccina împotriva anumitor tipuri de cancer, cum este cancerul de col uterin (vaccinare împotriva HPV). Toți acești „putem” duc la reducerea incidenței cancerului și la creșterea calității vieții noastre.
