Colostomia, cunoscută popular sub denumirea de „anus contra naturii”, reprezintă o intervenție chirurgicală prin care se creează o deschidere artificială a colonului (intestinul gros) la nivelul peretelui abdominal. Această deschidere, numită stomă, permite eliminarea materiilor fecale într-o pungă colectoare, atașată extern. Procedura poate fi temporară sau permanentă, în funcție de condițiile medicale ale pacientului. Viața după colostomie poate fi dificilă pentru pacient, însă cu ajutor medical, sprijin și determinare, pacientul poate duce o viață normală. Când se indică și în ce constă operația? Ce reguli trebuie să respecte pacientul? Cum se face igiena stomei și când se schimbă punga de colostomie? Aflăm de la dr. Cătălin Dudu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este colostomia, pe înțelesul pacienților? Ce înseamnă un „anus contra naturii”?
Dr. Cătălin Dudu: „Anusul contra naturii” sau colostomia reprezintă exteriorizarea colonului la suprafață. Mai exact, exteriorizăm ansa sigmoidiană pe piele și o fixăm pentru a devia cursul materiilor fecale. Prin urmare, în loc să meargă pe rect și anus, materiile fecale se vor exterioriza în fosa iliacă stângă, pe „anusul contra naturii”. Ulterior, acesta se va proteza cu o pungă, într-un sistem închis, fără mirosuri urâte și pregnante.
Tipuri de colostomii
Media10: Care sunt tipurile de colostomii existente și când se indică acestea?
Dr. Cătălin Dudu: Există două tipuri de colostomii. În primul rând, avem colostoma în continuitate, unde colonul este exteriorizat în întregime, cu două capete de comunicare: eferent și aferent. În al doilea rând, avem colostoma terminală, pe care o facem atunci când excizăm o bucată din colon și nu putem finaliza intervenția cu anastomoză. Prin urmare, capătul restant îl exteriorizăm într-o colostomă terminală. Ea poartă această denumire pentru că are un capăt terminal și nu din cauza faptului că nu se poate reintegra după. De asemenea, dacă avem o tumoră pe care nu putem să o scoatem, atunci se face un „anus pe baghetă”, o colostomie supratumorală, care este în continuitate, pentru drenarea ambelor capete ale colonului.
„Majoritatea colostomelor se fac la pacienții cu cancer de colon”
Media10: Care sunt cele mai frecvente boli ce impun efectuarea unei colostomii?
Dr. Cătălin Dudu: Sunt două tipuri majore de patologii cărora li se adresează colostomia, și anume: patologia benignă și patologia malignă. În patologia benignă, putem să întâlnim ocluziile intestinale pe volvulus de intestin gros. Asta înseamnă o rotire a intestinului în jurul axului său, cu afectare vasculară. Atunci când trebuie să scoatem această parte volvulată și necrozată, dacă pacientul este tarat și stă de mult timp acasă, se recomandă să facem colostomă în primă fază. O altă patologie benignă este reprezentată de diverticulite, care pot să ajungă în stadiul perforat și care impun o colostomă în momentul acela. În cazuri mai rare, colostomia se efectuează și în cazul unor traumatisme.
În patologia malignă, vorbim de tumori. Majoritatea colostomelor se fac la pacienții cu cancer de colon, care vin cu ocluzii. În funcție de ce reușim să rezolvăm intraoperator, vom avea fie o colostomă supratumorală pe o perioadă determinată de timp (patru-șase săptămâni), fie vom face de la început o rezecție, o procedură Hartmann cu rezecția tumorii și a bucăților de colon afectate, și o colostomă terminală (șase-șapte luni) până la finalizarea chimioterapiei.
„Pacienții mai des afectați sunt cei de 60-70 de ani”
Media10: Cât de frecventă este această problemă medicală? La ce tip de pacienți se face cel mai des colostomia?
Dr. Cătălin Dudu: În mod normal, în gărzi avem cel puțin doi-trei pacienți cu ocluzie, care necesită colostomie, pe lună. De obicei, pacienții mai des afectați sunt cei de 60-70 de ani. Dacă ne luăm după statistici, cancerul este un pic mai frecvent la bărbați, însă în practica de zi cu zi nu avem o predominanță de sex vizibilă.
În ce constă intervenția?
Media10: Cum se realizează colostomia, mai exact?
Dr. Cătălin Dudu: Există două tipuri de situații care pot să apară atunci când facem această intervenție. În primul rând, sunt cazurile în care pacientul știe că are o tumoră de colon sau de rect și urmează să facă un tratament. Avantajul este că avem un pacient pregătit, putem discuta cu el, iar procedura se face fix pe fosă, fără a intra în abdomen pe o incizie mediană. Practic, tăietura va fi mică, de patru-cinci centimetri, pe unde vom putea exterioriza anusul. Aceasta este situația ideală, în care știm cu ce ne confruntăm și facem intervenția doar pentru a preveni ocluzia, nu pentru a o trata.
Din păcate, cele mai frecvente cazuri sunt cele de urgență, situațiile în care pacientul vine cu ocluzie intestinală. Chiar dacă facem o tomografie sau alte investigații în urgență, cel mai probabil se va ajunge la o laparotomie. În acest caz, este nevoie să deschidem pacientul pe median ca să vedem ce este acolo și să scoatem tumora. Prin urmare, pacienții care vin în urgență cu ocluzie intestinală și au anus, cel mai probabil vor avea și o laparotomie pe lângă incizia în partea stângă, acolo unde este anusul.
Durata procedurii
Media10: Cât durează intervenția și ce simte pacientul în timpul ei?
Dr. Cătălin Dudu: Pe toată perioada intervenției, pacientul nu simte nimic pentru că este anesteziat. Se optează fie pentru anestezie generală, fie pentru rahianestezie, în funcție de patologie. Postoperator, dacă intervenția se face prin laparotomie exploratorie, durerea va fi un pic mai mare pe incizia respectivă, iar recuperarea se va face mai greu. În schimb, dacă se face în regim cronic, pentru a evita acea ocluzie, recuperarea va fi destul de rapidă. Pe de-o parte, dacă vorbim de un anus preventiv, operația durează 45 de minute – o oră. Pe de altă parte, dacă discutăm de o tumoră care trebuie extirpată, intervenția poate dura și două-trei ore, în funcție de condițiile locale.
„Pacientul poate să mănânce tot ce își dorește, dar în cantități mici”
Media10: Cât de repede se recuperează pacientul în urma intervenției? Când poate începe să mănânce normal? Cât timp stă internat în spital?
Dr. Cătălin Dudu: Dacă lucrurile merg bine, pacientul poate pleca din spital după trei-patru zile. În primele zile după intervenție, va trebui să aibă un pic de grijă la regimul alimentar. Dieta trebuie să fie una ușoară, bazată mai mult pe lichide, pentru a avea un tranzit cât mai rapid. De obicei, după ce iese din spital, pacientul poate să mănânce tot ce își dorește, dar în cantități mici. De asemenea, zona de anus trebuie îngrijită foarte bine. Atunci când își schimbă punga (după două-trei zile), trebuie să folosească niște soluții speciale. Soluțiile și pungile colectoare vin într-un chit special, fiind gratuite pentru pacienți prin intermediul CAS.
Media10: Cum se face corect igiena pungii de colostomie?
Dr. Cătălin Dudu: După operație, pacientului îi este un pic mai greu să se adapteze cu schimbatul pungii colectoare. Cât timp este în spital, îl învățăm cum să folosească kitul, cu punga colectoare și soluțiile de curățare. Este important de știut că punga trebuie schimbată în momentul în care se dezlipește. Ea poate să stea și două-trei zile lipită pe piele, însă este necesar să fie golită. Atunci când scoatem punga, trebuie să facem o toaletă locală cu apă distilată și săpun sau cu șervețele umede. Ulterior, în jurul acestui colon exteriorizat, se vor folosi niște soluții speciale de curățare, care vin în kit. Se usucă, după care se montează punga: se încălzește adezivul înainte pe mână sau pe abdomen, se dezlipește punga, se decupează după cerculețele orientative (în funcție de cât de mare este anusul) și se lipește pe piele.
Viața după colostomie
Media10: Pacientul poate trăi normal după colostomie?
Dr. Cătălin Dudu: În principiu, pacientul poate să aibă o viață normală și după colostomie. De obicei, pacienții se obișnuiesc, mai ales că lucrurile sunt temporare la majoritatea dintre ei. Prin urmare, pentru câteva luni, pacientul acceptă orice doar ca să-i fie bine. Totuși, există și varianta în care acea colostomie este definitivă, în care nu mai reușim să facem reintegrarea și atunci calitatea vieții pacientului are de suferit. În același timp, atunci când vorbim de cancer, aceasta poate fi o variantă salvatoare, pentru a preveni decesul pacientului.
Media10: Sunt anumite complicații ce pot apărea în urma acestei intervenții?
Dr. Cătălin Dudu: Toate operațiile au un anumit grad de risc și atunci normal că pot surveni complicațiile. Postoperator, pot apărea sângerări, abcese la nivelul stomei (orificiului abdominal), în care să se desfacă puțin stoma de piele. În acest caz, e nevoie de o îngrijire specială, situație în care pacientul va rămâne în spital până la rezolvarea problemei. Există și varianta în care stoma se desface de tot de perete și intră în abdomen. Prin urmare, trebuie reintervenit și găsită o soluție de fixare. Complicațiile nu sunt foarte des întâlnite, iar atunci când apar sunt legate de o mică infecție în jurul stomei sau desfacerea firelor (firele puse în acest țesut, care este inflamat, pot să îl taie și atunci stoma cade un pic în interior). De obicei, se rezolvă fără intervenție, cu un pansat mai agresiv și cu anumite soluții.
