Tahicardia vara. Cum controlezi BĂTĂILE RAPIDE ale INIMII?

Ana Maria Predilă
5 Min Read

Vara, temperaturile ridicate și umiditatea crescută pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii. Un fenomen comun în această perioadă este tahicardia – o creștere a frecvenței cardiace care poate fi periculoasă pentru cei cu probleme cardiace preexistente. Care sunt cauzele bătăilor rapide ale inimii, vara? Cum să o preveniți și ce măsuri să luați dacă vă confruntați cu acest simptom? Aflăm de la dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.

Tahicardia se definește ca o frecvență cardiacă mai mare de 100 de bătăi pe minut în stare de repaus. Aceasta poate fi clasificată în două mari categorii: tahicardia atrială și tahicardia ventriculară, fiecare având cauze și riscuri diferite. În timpul verii, tahicardia poate fi declanșată sau agravată de o serie de factori specifici.

„Căldura excesivă poate provoca dilatarea vaselor de sânge, scăderea tensiunii arteriale și o cerință crescută de oxigen a organismului. Inima compensează prin creșterea ritmului cardiac. Pierderea de fluide prin transpirație poate reduce volumul de sânge, forțând inima să bată mai repede pentru a menține o circulație adecvată. De asemenea, activitățile în aer liber și exercițiile fizice pot accentua stresul asupra inimii, mai ales în condiții de temperaturi ridicate. Consumul de alcool și cafeină pot crește frecvența cardiacă și pot provoca deshidratare”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.

Simptomele tahicardiei

Tahicardia se poate manifesta prin: palpitații (senzația de bătăi rapide sau neregulate ale inimii), dificultăți de respirație, amețeli sau vertij, dureri în piept, leșin.

Prevenirea tahicardiei vara

Pentru a vă proteja inima în timpul verii, urmați aceste sfaturi:

  1. Hidratarea corespunzătoare: Beți suficientă apă pe parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea.
  2. Evitați efortul fizic intens în orele fierbinți: Programați activitățile fizice în timpul dimineții sau serii, când temperaturile sunt mai scăzute.
  3. Consumați alimente sănătoase: O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, poate ajuta la menținerea sănătății inimii.
  4. Evitați alcoolul și cafeina în exces: Acestea pot contribui la deshidratare și creșterea ritmului cardiac.
  5. Răcoriți-vă corespunzător: Folosiți ventilatoare sau aer condiționat și purtați haine lejere pentru a menține o temperatură corporală normală.

Când să consultați un medic

Dacă observați simptome de tahicardie, este esențial să consultați un medic, mai ales dacă aveți un istoric de boli cardiace. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile grave.

„Dacă pacientul are un istoric de boli cardiace, hipertensiune arterială, diabet sau alte afecțiuni care pot afecta inima, este important să fie monitorizat îndeaproape. Pierderea stării de conștiență sau senzația de amețeală pot fi semne ale unei afecțiuni cardiace severe. De asemenea, o stare de oboseală persistentă, nejustificată de activitățile zilnice normale și senzația de lipsă de aer sau dificultăți de respirație în repaus sau la efort trebuie să trimită pacientul la un control medical”, explic dr. Radu Mitruț.

Ce investigații sunt recomandate

Diagnosticul tahicardiei implică mai multe etape și teste, pentru a determina cauza exactă și a exclude alte afecțiuni. Medicul va discuta cu dumneavoastră despre simptomele pe care le aveți, istoricul medical personal și familial, și eventualele medicamente pe care le luați.  O examinare fizică va fi efectuată pentru a evalua starea generală de sănătate și a identifica semnele clinice ale tahicardiei.

Efectuarea unui EKG-ul este importantă. EKG-ul este un test simplu și neinvaziv care înregistrează activitatea electrică a inimii. Acesta poate arăta ritmul și frecvența cardiacă, și poate detecta anomalii care sugerează tahicardie. Ecografia cardiacă, precum și monitorizarea activității inimii prin montarea unui Holter EKG sunt investigații care pot ajuta la stabilirea unui diagnostic corect.

„Ecografia cardiacă utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. Acestă investigație poate evalua structura și funcția inimii și poate detecta anomalii care contribuie la tahicardie. Pe de altă parte montarea unui Holter EKG poate fi de ajutor. Acest dispozitiv portabil monitorizează activitatea inimii timp de 24-48 de ore sau mai mult, în timp ce pacientul desfășoară activitățile zilnice normale. Este util pentru a detecta episoadele de tahicardie care nu apar în timpul unui EKG obișnuit. În cazurile complexe, un studiu electrofiziologic poate fi necesar. Acesta implică introducerea unor catetere în vasele de sânge care duc la inimă pentru a măsura direct activitatea electrică a acesteia”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.

Share This Article