Urinare frecventă? Cum tratezi PROSTATA corect

Ana Maria Predilă
8 Min Read
Problemele prostatei, inclusiv urinarea frecventă, afectează un număr mare de bărbați, mai ales pe măsură ce înaintează în vârstă. Prostata este o glandă de dimensiuni mici situată sub vezica urinară, care joacă un rol esențial în sistemul reproductiv masculin. Problemele prostatei pot varia de la condiții benignă (non-canceroase), cum ar fi hiperplazia benignă de prostată (HBP), adică diagnosticul anatomopatologic al măririi de volum a prostatei, până la condiții mai grave, cum ar fi prostatita sau cancerul de prostată.

Urinarea frecventă poate fi un simptom neplăcut și adesea jenant, afectând calitatea vieții unei persoane. În multe cazuri, această condiție poate fi legată de probleme ale prostatei, o glandă de dimensiuni mici situată sub vezica urinară la bărbați. Înțelegerea și tratamentul în timp util al problemelor prostatei pot ameliora simptomele și preveni complicațiile ulterioare. Urinarea frecventă, mai ales pe timpul nopții, este adesea unul dintre primele semne ale prostatei.

„Prostata nu doare decât în anumite situații. Cel mai adesea, pacientul se prezintă la medic pentru tulburări de tract urinar. Mai exact, pacientul începe să aibă dificultăți la urinare: urinează mai des ziua sau noaptea, urinează fără presiune, jetul urinar se întrerupe. Tot ceea ce creează un disconfort în calitatea urinării se consideră că este o problemă care poate fi cauzată de prostată. În acest caz, pacientul trebuie să-și facă un minim de investigații ca să depisteze cauza. În timp, toate aceste probleme legate de calitatea urinării se pot înrăutăți”, explică dr. Meronică Gîdea, medic primar urolog, doctor în științe medicale în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”.

De ce apar problemele de prostată

În cazul bărbaților mai tineri, sub 45-50 de ani, problemele prostatei sunt, de obicei, de natură inflamatorie sau infecțioasă. După vârsta de 50 de ani, cea mai comună preocupare este hiperplazia benignă de prostată (HBP), care implică creșterea în volum a prostatei. Creșterea volumului prostatei poate comprima uretra, ducând la dificultăți în urinare, jet urinar slab, nevoia de a urina des și pe timpul nopții, și senzația de golire incompletă a vezicii.

„Cauzele care pot duce la problemele prostatei sunt multiple. Dacă ar fi să le structurez un pic, le-aș împărți în două categorii, în funcție de vârsta pacientului. La pacienții până în 45-50 de ani, problemele prostatei sunt de natură inflamatorie, infecțioasă. Acestea au, ca și cauză, infecțiile urinare sau bolile cu transmitere sexuală. Peste această vârstă, cel mai important aspect este creșterea în volum a prostatei. După 50 de ani, începe să crească în dimensiuni și atunci apar acele modificări date de mărimea ei. Se zice că după 50 de ani nu putem opri în mod voluntar evoluția prostatei prin regim sau alte soluții. Este și o glumă pe care le-o spun pacienților mei: „Tinerețea cu armata, bătrânețea cu prostata”, spune dr. Meronică Gîdea. 

Cum tratăm problemele de prostată?

Intervențiile medicale efectuate la timp, atât medicamentoase cât și chirurgicale, când boala este încă în fazele inițiale, pot avea de multe ori un efect de vinde care. De exemplu, în cazul hiperplaziei benigne de prostată (HBP), tratamentul cu medicamente care relaxează musculatura prostatei sau reduce dimensiunea acesteia poate preveni complicații serioase precum retenția urinară acută. De asemenea, operațiile efectuate în stadii incipiente, cum ar fi rezecția transuretrală a prostatei (TURP) pentru HBP, sunt de obicei mai puțin complicate și au rate mai mari de succes. Practic, cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât îi este mai ușor să țină sub control problemele asociate prostatei, cu ajutorul medicație.

Când tratamentul medicamentos nu este suficient sau când adenomul de prostată provoacă complicații severe, cum ar fi retenția acută de urină (blocarea completă a fluxului urinar), este necesară intervenția chirurgicală.

„Soluțiile de tratament sunt împărțite în două categorii. În primul rând, avem tratamentul medicamentos care se adresează afecțiunilor din sfera infecțiilor, litiazelor vezicale sau adenomului de prostată. În al doilea rând, există și tratament chirurgical indicat complicațiilor adenomului de prostată netratat. Acesta poate ajunge în faza de blocaj, adică pacientul nu mai reușește să urineze singur, și atunci este nevoie să se introducă o sondă urinară. Ulterior, se propune o intervenție endoscopică (cu laser), cu evoluție și prognostic favorabile. Există și operația de extirpare a întregii prostate, dar aceasta se face în condițiile în care pacientul este diagnosticat din timp cu un cancer de prostată”, spune medicul urolog.

Prostata și riscul de cancer

În cazurile avansate de cancer de prostată, prioritatea se mută de la intervențiile chirurgicale la tratamentul oncologic, care poate include radioterapia sau terapia hormonală, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului și de a controla simptomele. Cancerul de prostata este cea mai frecventa afecțiune maligna în rândul bărbaților și este a doua cauză de deces prin cancer la bărbați, după cancerul de plămâni. De obicei, afecțiunea se dezvoltă foarte lent și afectează în special bărbații mai în vârstă. Cauzele cancerului de prostată sunt încă disputate. Mutațiile genetice progresive în celulele prostatice, le  determină să se dividă mai rapid și necontrolat și să formeze, astfel, o tumoră care, netratată, are potențialul de a se extinde local și la distanță.

„În faze avansate, tratamentul chirurgical pică pe locul doi sau trei. Pe primul loc rămâne tratamentul oncologic pentru susținerea calității vieții pacientului. Este foarte important de menționat că nu se ajunge obligatoriu la intervenție chirurgicală. Aceasta este necesară numai în situația în care tratamentul medicamentos nu își mai face efectul. De exemplu, sunt pacienți de 55-60 de ani care au un început de adenom de prostată și care ia tratament pe o perioadă destul de lungă de timp. Cât timp ia tratamentul, pacientul poate să urineze mai ușor și să nu ajungă la operație. Sunt mulți pacienți care exclud din start o intervenție chiar dacă li se explică că nu este una foarte dificilă. Prin urmare, au această variantă de tratament à la longue”, conchide dr. Meronică Gîdea, medic primar urolog, doctor în științe medicale în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”.

Share This Article