Hipertensiunea arterială (tensiunea mare) este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarctul miocardic (atacul de cord). Acest lucru se întâmplă printr-un mecanism complex care implică deteriorarea vaselor de sânge, suprasolicitarea inimii și creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge. Cum poate fi evitat infarctul miocardic? Aflăm de la dr. Mihaela Vilaia, medic primar cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Tensiunea arterială ridicată exercită o presiune constantă asupra pereților arterelor, ceea ce poate provoca ateroscleroza și slăbirea pereților arteriali. Hipertensiunea arterială favorizează acumularea plăcilor de aterom (depozite de colesterol și alte substanțe) pe pereții arterelor. Aceste plăci îngustează arterele și reduc fluxul de sânge către inimă și alte organe. Presiunea constantă poate slăbi pereții arterelor, făcându-i mai susceptibili la rupturi și disecții (fisuri în peretele arterei).
„90% din cazurile de infarct miocardic sunt aterosclerotice, adică apar din cauza depunerilor de lipide la nivelul coronarelor. Ateroscleroza este favorizată de dislipidemie, diabet, hipertensiune. Pentru a pompa sângele prin arterele îngustate și rigide, inima trebuie să lucreze mai mult. În acest context, inima se adaptează la suprasolicitare prin îngroșarea peretelui ventriculului stâng. Aceasta crește masa musculară a inimii, dar poate duce la o funcționare ineficientă și la insuficiență cardiacă. Totodată, hipertensiunea duce la creșterea necesarului de oxigen, practic inima hipertrofiată are nevoie de mai mult oxigen, dar arterele îngustate nu pot furniza suficient sânge oxigenat, crescând riscul de ischemie (aport insuficient de sânge) și infarct”, explică dr. Mihaela Vilaia, medic primar cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Hipertensiunea duce la formarea cheagurilor de sânge
Hipertensiunea contribuie la formarea cheagurilor de sânge, care pot bloca arterele coronare și pot cauza un infarct miocardic. Plăcile de aterom instabile se pot rupe sub presiunea crescută, expunând materialul interior al plăcii la fluxul sanguin. Acest lucru declanșează formarea unui cheag de sânge. Cheagul de sânge format poate bloca complet artera coronariană, întrerupând fluxul de sânge către o porțiune a mușchiului cardiac. Lipsa de oxigen și nutrienți duce la moartea celulelor cardiace în acea zonă, producând un infarct miocardic.
Ischemia și infarctul miocardic
Ischemia miocardică apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este redus sau blocat complet, de obicei din cauza aterosclerozei și a formării cheagurilor de sânge. Dacă ischemia persistă, țesutul cardiac începe să moară, ceea ce duce la infarct miocardic. Simptomele unui infarct miocardic pot include durere toracică severă, dificultăți de respirație, transpirație excesivă, greață și amețeli.
Alimentația este cheia
Chiar dacă nu ne știm cu tensiune, este bine să o măsurăm periodic, indiferent de vârstă, pentru a putea depista cât mai precoce hipertensiunea. În schimb, dacă avem tensiune, cel mai bine este să ne asigurăm că o ținem sub control prin tratament, stil de viață sănătos și vizite periodice la medic. Astfel, putem să evităm apariția complicațiilor, precum infarctul miocardic.
„Alimentele bogate în grăsimi saturate și trans cresc nivelul de colesterol LDL (“rău”) și favorizează formarea plăcilor de aterom. Optați pentru grăsimi nesaturate din surse precum uleiul de măsline, avocado și peștele gras. Alegeți alimentele bogate în fibre. Fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele sunt surse excelente de fibre, care ajută la reducerea nivelului de colesterol. Excesul de sare poate crește tensiunea arterială. Încercați să consumați mai puțin de 5 grame de sare pe zi”, spune dr. Mihaela Vilaia.
Renunțarea la fumat, cea mai bună decizie
Fumatul are efecte devastatoare asupra sănătății inimii, contribuind la dezvoltarea aterosclerozei, creșterea tensiunii arteriale, afectarea funcției cardiace și creșterea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante decizii pe care le puteți lua pentru a vă proteja inima și pentru a îmbunătăți sănătatea generală.
„Nicotina din tutun stimulează eliberarea de adrenalină, un hormon care crește ritmul cardiac și constricționează vasele de sânge. Acest lucru duce la creșterea tensiunii arteriale și la suprasolicitarea inimii. Fumatul contribuie la formarea plăcilor de aterom (depozite de grăsime) pe pereții arterelor. Nicotina și alte substanțe chimice din tutun deteriorează endoteliul (stratul interior al arterelor), favorizând acumularea de colesterol și alte substanțe pe pereții arteriali”, declară dr. Mihaela Vilaia, medic primar cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Importanța consultului cardiologic anual după vârsta de 45 ani
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare crește semnificativ. Un consult cardiologic anual devine esențial pentru persoanele cu vârsta de peste 45 de ani.
„Hipertensiunea arterială nu prezintă simptome. Monitorizarea regulată poate detecta problemele devreme, permițând intervenții prompte. Colesterolul ridicat contribuie la ateroscleroză și la dezvoltarea bolilor cardiace. Un consult anual permite măsurarea nivelului de colesterol și ajustarea dietei și a medicației pentru a menține valorile în limite normale. Diabetul este un factor de risc semnificativ pentru bolile cardiovasculare. Detectarea precoce a glicemiei crescute permite gestionarea eficientă a diabetului și reducerea riscurilor asociate”, declară dr. Mihaela Vilaia, medic primar cardiolog.
Mișcarea ține inima sănătoasă
Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății inimii. Aceasta îmbunătățește funcția cardiacă, controlează factorii de risc cardiovascular, reduce inflamația, îmbunătățește sănătatea mentală și contribuie la o stare generală de bine. Adoptarea unui stil de viață activ și integrarea exercițiilor fizice în rutina zilnică poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare și poate îmbunătăți calitatea vieții.
„Mișcarea regulată ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Totodată ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației, reducând presiunea asupra pereților arteriali. Exercițiile fizice aerobice (cum ar fi alergatul, înotul, ciclismul) îmbunătățesc capacitatea inimii de a pompa sânge. Aceste activități măresc eficiența cardiacă, permițând inimii să pompeze mai mult sânge cu fiecare bătaie”, explică dr. Mihaela Vilaia.