Neuropatia periferică se referă la o varietate de tulburări rezultate din leziuni ale sistemului nervos periferic, rețeaua vastă de nervi care transmit informații între creier, măduva spinării și restul corpului. Simptomele pot varia considerabil, de la amorțeală, furnicături și dureri până la probleme musculare și disfuncții ale organelor interne. Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente cauze, deteriorând nervii prin niveluri ridicate și necontrolate de glucoză în sânge. Ce soluții de tratament există? Cum ținem boala sub control? Aflăm de la dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este neuropatia periferică, pe înțelesul oamenilor?
Dr. Mihaela Sgîr: Neuropatia periferică o putem defini ca fiind o afectare a ramificațiilor terminale ale nervilor. Mai exact, orice abatere de la normal a nervilor se traduce prin neuropatie.
Ce declanșează neuropatia?
Media10: Care sunt cele mai frecvente cauze ce duc la apariția acestei boli?
Dr. Mihaela Sgîr: Neuropatia este determinată de mai multe cauze. Cel mai frecvent, avem neuropatia metabolică, care este întâlnită în diabetul zaharat (neuropatia diabetică) sau în afecțiuni determinate de carențe vitaminice (vitaminele din grupul B, în special). Neuropatia poate să apară și ca urmare a consumului de alcool (neuropatia alcoolică). Aceasta se asociază adesea și cu deficite nutriționale. De asemenea, neuropatia survine și ca urmare a expunerii la diverse substanțe toxice sau metale grele (mercur, argint, aur) care se depun la nivel periferic. Alte cauze care pot afecta nervii periferici sunt compresiunile în diverse poziții. De exemplu, persoanele care țin mereu coatele pe masă dezvoltă neuropatie. Același fenomen compresiv îl putem regăsi și în tumori cu diverse localizări (vertebrale sau periferice la nivelul membrelor care cuprind nervul și îl strangulează).
Media10: Este o boală des întâlnită? La ce vârste poate să apară?
Dr. Mihaela Sgîr: Neuropatia periferică este o afecțiune destul de frecvent întâlnită atât la persoanele mai tinere, cât și la vârstnici. În plus, persoanele cu diabet au o predispoziție mai mare. În medie, după cinci ani, acești pacienți tind să dezvolte neuropatie diabetică. Ei ajung în cabinetul medicului neurolog cu amorțeli la nivelul mâinilor, picioarelor, în special la nivelul degetelor. Este un disconfort permanent în care pacienții resimt furnicături până și la durere. Fără un tratament suportiv, simptomele tind să se agraveze, mai ales dacă nu se echilibrează factorul declanșator.
Simptomele care semnalează prezența neuropatiei periferice
Media10: Care sunt primele semne pe care le sesizează pacienții și cât de repede evoluează simptomele? Când e indicat să mergem la medicul neurolog?
Dr. Mihaela Sgîr: În principal, pacienții au simptome subiective de tip: amorțeală, furnicături și ajung chiar până la dureri intense cum sunt cele din neuropatiile de nerv sciatic. Aceste dureri au o intensitate foarte mare și tind să persiste destul de mult, chiar și după ce se administrează un tratament. În funcție de simptomele subiective ce țin de sensibilitatea pacienților, mai pot să fie și manifestări de tip motor sau vegetativ în funcție de tipul de neuron afectat.
Dacă sunt afectați neuronii motori, atunci pot apărea deficite motorii, paralizii complete la un membru sau la ambele, tulburări de tip vegetativ (cardiace, digestive, micționale). Mai mult decât atât, aceste simptome vegetative pot să apară fără alte semne de tipul amorțelilor, furnicăturilor sau deficitelor motorii. În acest caz, pacienții sunt redirecționați către medicul neurolog de la celelalte specialități, în funcție de manifestări.
Diagnosticarea neuropatiei periferice
Media10: Ce teste și investigații trebuie făcute pentru a depista neuropatia periferică?
Dr. Mihaela Sgîr: Când pacienții ajung în cabinet, primul lucru pe care îl facem este anamneza. Vorbim cu pacientul, aflăm ce alte afecțiuni mai are, ce alte tratamente mai urmează, dacă a suferit anumite traumatisme. Putem afla date importante de la pacient despre cauza afectării neuronale. Mai apoi, efectuăm examenul clinic, unde stabilim dacă există deficite motorii, tulburări, simptome specifice (furnicături, senzație de rece). De asemenea, se pot face teste de sânge pentru a identifica eventuale deficite, carențe nutriționale sau chiar diabet. Sunt mulți pacienți care ajung la noi cu neuropatii fără să știe că au, de fapt, diabet. Pe lângă analizele uzuale, care cuprind glicemia, hemoglobina glicozilată, alte determinări metabolice pentru metale grele sau infecții, putem completa și cu un examen imagistic: CT, IRM.
În ce constă planul de tratament?
Media10: Care sunt metodele de tratament și cât de eficiente sunt acestea în tratarea bolii?
Dr. Mihaela Sgîr: Din punct de vedere neurologic, soluțiile de tratament sunt destul de limitate. Noi putem să punem numai diagnosticul de neuropatie. Dacă nu avem o cauză primară neurologică, atunci trebuie să îndrumăm pacientul către medicul de specialitate. Medicul neurolog va începe cu un tratament suportiv pentru nervi pe bază de suplimente alimentare ce conțin: complexul de vitamine din grupul B, acidul tioctic, acidul alfa-lipoic, care hrănesc nervul și ajută la recăpătarea funcțiilor. Suplimentar, se pot da antiinflamatorii nesteroidiene pentru ameliorarea durerii (în cazul în care există) sau a senzațiilor de amorțeală, furnicături.
De asemenea, se recomandă și tratamente antiepileptice sau antidepresive. Există anumite medicamente din aceste clase care se folosesc și în cazul neuropatiei mai ales că, de multe ori, tratamentul cu vitamine sau cu antiinflamatorii nu este suficient. Prin urmare, pentru îmbunătățirea vieții pacientului, putem suplimenta cu aceste medicamente pentru a amorți nervul respectiv astfel încât pacientul să nu mai prezinte simptomatologie.
Cum ținem boala sub control
Media10: De ce recomandări trebuie să țină cont pacienții pentru a ține sub control afecțiunea?
Dr. Mihaela Sgîr: În principal, pacienții trebuie să respecte regulile generale, și anume: să întrerupă fumatul, să reducă consumul de alcool, să facă mișcare (cel puțin 30 de minute pe zi, în aer liber), să evite pozițiile vicioase pe o perioadă lungă de timp (pe coate, în genunchi sau în poziție turcească). În timp, amorțeala care apare când adoptăm o astfel de poziție este percepută ca un traumatism la nivelul nervului. Dacă facem asta în mod repetat, simptomele vor persista. De asemenea, pacienții care se știu cu diabet sau care au cazuri în familie trebuie să își monitorizeze glicemia și să o țină sub control. Să nu uităm că trebuie să avem un stil de viață echilibrat, să consumăm orice tip de aliment în limite normale și să nu exagerăm, precum și să ne hidratăm corespunzător.
