Una dintre cele mai frecvente afecțiuni dermatologice întâlnite la copii este dermatita atopică, denumită și DA. De cele mai multe ori, copii ajung în cabinetul medicului dermatolog din cauza simptomelor supărătoare. Mâncărimea și erupțiile cutanate, însoțite de o piele uscată, sunt principalele manifestări ale DA. Cu ajutorul unui tratament adecvat, precum și respectarea recomandărilor date de medic, putem ține sub control afecțiunea. De ce apare dermatita atopică? Cât de frecventă este în rândul copiilor? Ce semne și simptome trebuie să ne trimită la medic? Care sunt soluțiile de tratament? De ce măsuri trebuie să ținem cont pentru a controla boala? Ne spune dr. Gabriela Anzolini, medic primar dermato-venerologie, doctor în științe medicale în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”.
Media10: Ce înseamnă dermatită atopică și cât de frecventă este în rândul copiilor?
Dr. Gabriela Anzolini: Dermatita atopică (DA) reprezintă o afecțiune cutanată inflamatorie, cu un caracter recidivant. Ea se manifestă clinic prin piele uscată, mâncărime intensă și erupții cutanate. Dermatita atopică debutează, de obicei, în copilarie. Incidența ei este mai mare în țările dezvoltate. La nivel mondial, aproximativ două milioane de copii suferă de această afecțiune.
Factori de risc implicați
Media10: Care sunt principalii factori ce risc ce pot favoriza dezvoltarea DA?
Dr. Gabriela Anzolini: Dermatita atopică este o afecțiune cutanată cu etiologie plurifactorială și mecanisme patogenice controversate. Ea este consecința interacțiunii complexe dintre factorii de mediu și cei genetici. Principalul mecanism patogenic implicat în apariția dermatitei atopice îl reprezintă disfuncția barierei cutanate, acompaniată de procese inflamatorii și imunologice. Există și câțiva factori care pot contribui la dezvoltarea dermatitei atopice. De exemplu, factorii genetici – există o predispoziție genetică pentru dermatita atopică. Copiii au un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea dacă au în familie membri cu istoric de atopie sau alergii. În 60-80% din cazuri, s-au constatat antecedente familiale atopice.
Factori imunologici – dermatita atopică este asociată cu o reacție imună exagerată a pielii la anumite substanțe sau alergeni. Alergeni și iritanți – existența anumitor alergeni în mediul înconjurator (polenul, acarienii, animalele de companie, mucegaiul) pot declanșa/exacerba această afecțiune. Creșterea standardului de igienă – folosirea în exces de săpunuri, detergenți, dezinfectanți. Tutunul este considerat a fi un element poluant și iritant, ce poate genera îmbătrânirea cutanată prematură și chiar agravarea anumitor afecțiuni preexistente. Aditivii alimentari – s-a observat că anumite substanțe sunt incriminate în apariția și exacerbarea manifestărilor dermatitei atopice de tipul: bisulfitul de sodiu (E223), glutamatul de sodium (E621).
Ce manifestări au pacienții, în funcție de vârstă?
Media10: Care sunt simptomele ce ar trebui să atragă atenția părinților și să îi determine să meargă la un specialist?
Dr. Gabriela Anzolini: Primii ani din viața copilului sunt cei mai importanți pentru că învață să se adapteze la tot ce îl înconjoară. Din acest motiv, vizitele la medicul dermatolog vor urmări, în primul rând, creșterea armonioasă a sugarului, identificarea tipului de piele, precum și stabilirea unor produse de îngrijire adecvate acestuia. În cazul existenței atopiei, cel mai important simptom este pruritul. Tabloul clinic în dermatita atopică este diferit în funcție de vârsta de debut. Dermatita atopică a sugarului și copilului sub doi ani (0-2 ani) apare din primele luni de la naștere (după a treia lună de viață).
Leziunile cutanate au un aspect eczematos, suprafața acoperită de vezicule, eroziuni și cruste. Acestea predomină pe zonele convexe ale feței (frunte, obraji, bărbie), pe zonele de flexie ale membrelor superioare, inferioare și trunchi. În formele minore, leziunile au o formă de rugozități cutanate, însoțite sau nu de prurit. În schimb, dermatita atopică a copilul de peste doi ani (2-12 ani) apare ca o continuare în evoluție a DA infantile sau ca manifestare inaugurală. Leziunile cutanate au tendințe de lichenificare, îngroșare, sunt pruriginoase și presărate cu excoriații. Acestea au o predilecție pentru zonele de flexie (plica cotului, fosa poplitee, plica pumnului).
În dermatita atopică a adultului (cu debut la pubertate), leziunile au aspect de eczemă cronică lichenificată. Ele sunt acompaniate de papule de diferite mărimi, infiltrate, cu localizare simetrică. Cele mai afectate zone sunt: gâtul, centura scapulară, zonele de flexie, zona anogenitală.
Criterii pentru depistarea bolii
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de dermatită atopică?
Dr. Gabriela Anzolini: Diagnosticul pozitiv al DA este facil pentru formele cu debut în copilărie. Pentru standardizarea diagnosticului, au fost propuse criteriile Hanifin și Rajka (1984). În primul rând, avem criteriile majore, și anume: prurit; morfologia și distribuția tipică a leziunilor (leziuni lichenificate distribuite flexural la adulți, leziuni distribuite facial și pe zonele de extensie la sugari și copii); dermatita cronică sau recidivantă; antecedente personale sau familiale de atopie (astm, rinită alergică, atopie). În al doilea rând, sunt criteriile minore care includ manifestările particulare are dermatitei precum: xeroza cutanată; ihtioza/hiperliniaritatea palmară, keratoza pilară; eczema mameloanelor, cheilita, pitiriazisul alb; eczema perifoliculară; agravarea leziunilor sub influența unor factori de mediu; prurit agravat de transpirație; intoleranța la lână sau solvenți lipidici.
Apoi avem anomalii imunologice, cum ar fi: reactivitatea de tip I la testele cutanate; titruri crescute ale Ig.E; susceptibilitatea la infecții cutanate (în special cu S. aureus și Herpes simplex). De asemenea, vorbim și de anomalii funcționale (paloare și/sau eritem facial, crize de sudorație paroxistică, dermografismul alb) sau oculare și perioculare precum: conjunctivita recurentă; pliul infraorbital Dennie-Morgan; keratoconus; cataracta subcapsulară anterioară; pigmentarea periorbitală. Diagnosticul de dermatită atopică este susținut pe baza prezenței a cel puțin trei criterii majore și trei criterii minore.
Cele mai frecvente complicații sunt cele cutanate
Media10: Daca nu depistăm la timp afecțiunea și nu mergem la medic, ce complicații pot să apară?
Dr. Gabriela Anzolini: În evoluția dermatitei atopice pot să apară frecvent complicații, cele mai frecvente fiind cele cutante. Printre acestea putem aminti: susceptibilitate crescută la infecții bacteriene, virale (ex. virusul herpes simplex), fungice și complicații oculare – blefarită, keratoconjunctivită, keratoconus, uveită etc. De asemenea, pacienții pot dezvolta alte tulburări alergice de tipul: urticarie, alergie alimentară, astm sau rinită alergică. În plus, vorbim și de alterarea calității vieții copilului prin afectarea somnului, a comportamentului și a creșterii acestuia, dar și eritrodermizare (extinderea la întreaga suprafață cutanată).
Cum se tratează dermatită atopică la copii?
Media10: Ce solutii de tratament există?
Dr. Gabriela Anzolini: Tratamentul dermatitei atopice urmărește să controleze simptomele și să mențină pielea cât mai sănătoasă și confortabilă. De aceea, este important să avem o legătură cât mai stransă cu medicul dermatolog. El ne poate creea un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor specifice copilului. În primul rând, avem tratamentul topic, care se utilizează ca monoterapie în forma ușoară sau ca terapie asociată în formele moderat – severe. Terapiile topice utilizate cuprind: emolienți, keratolitice, antiseptice, dermatocorticoizi, inhibitori topici de calcineurină. Aplicarea cremelor hidratante ar trebui să fie o parte integrantă a tratamentului pacienților cu DA. Emolientele trebuie aplicate la scurt timp după baie pentru a îmbunătăți hidratarea pielii.
Se recomandă utilizarea produselor de curățat fără săpun, hipoalergenice și fără parfum. Dermatocorticoizii sunt disponibili pe plan mondial, sub diverse prezentări: soluție, cremă, spumă. Efectele favorabile ale acestor produse sunt rezultatul acțiunii de tip antiinflamator, antiproliferativ, imunosupresiv și vasoconstrictor. Se pot utiliza în combinații cu antibiotice (gentamicină, acid fusidic etc) în cazul unor leziuni infectate, cu decapante (acid salicilic) sau cu antimicotice. De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită utilizării produselor potente la nivelul feței sau pliurilor, în cazul sugarilor sau copiilor mici. În ceea ce privește tratamentul sistemic, acesta poate să cuprindă: antihistaminice, corticoterapie, antibiotice etc.
Ce putem face de acasă?
Media10: Ce măsuri pot lua părinții de acasă pentru a ameliora simptomele? Sunt anumite soluții naturiste care ajută?
Dr. Gabriela Anzolini: De obicei, dermatita atopică se va ameliora sau va dispărea pe măsură ce copilul crește. Pentru a ajuta la prevenirea crizelor, există câteva măsuri simple și la îndemâna oricui. În primul rând, trebuie să asigurăm o hidratare constantă copilului. În acest sens, se vor aplica loțiuni, creme hidratante fără parfum sau parabeni pe pielea copiilor. Astfel, ajutăm la reducerea xerozei cutanate și, implicit, la scăderea pruritului. În al doilea rând, se vor identifica și evita alergenii (acarieni, praf, polen, tutun etc.).
De asemenea, se vor folosi haine din țesături naturale (100% bumbac) și se vor spăla cu detergenți hipoalergenici. În al treilea rând, trebuie evitat gratajului (scărpinatul) pentru că poate determina agravarea simptomelor și chiar provocarea unor infecții. Pentru a preveni lezarea pielii afectate, copilul trebuie să aibă unghiile scurte. O altă măsură este îmbăierea cu apă călduță, nu fierbinte. Apa fierbinte îndepărtează lipidele naturale ale pielii și o usucă, ceea ce duce la acutizarea simptomelor. În plus, climatoterapia montană este extrem de benefică la pacienții atopici.
Ce alimente trebuie consumate și ce e bine să evităm?
Media10: Ce rol are alimentația în acest sens? Sunt anumite alimente ce pot agrava dermatita atopică? Ce poate mânca copilul?
Dr. Gabriela Anzolini: Deși nu există o dietă magică care să vindece complet dermatita atopică, anumite ajustări alimentare pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea stării generale de sănătate a copilului. De exemplu, consumul de alimente care conțin proprietăți antiinflamatorii, cum ar fi: fructele și legume proaspete, peștele gras (somon) și uleiurile sănătoase (ulei de măsline extravirgin, ulei de avocado). Se vor evita alergenii alimentari precum: laptele de vacă, ouăle, grâul, soia, alunele și nucile. De asemenea, trebuie să evităm alimentele procesate și bogate în zahăr, cum sunt dulciurile și băuturile carbogazoase, pentru că pot agrava inflamația. E recomandat să avem un consum adecvat de apă pentru a ne menține pielea hidratată. Mai mult, o dietă echilibrată și diversificată asigură aportul adecvat de vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea generală a copilului.
Sfaturi pentru a preveni dermatita atopică
Media10: Putem preveni dezvoltarea dermatitei atopice în rândul copiilor? De ce trebuie să ținem cont?
Dr. Gabriela Anzolini: Prevenirea completă a dermatitei atopice poate fi dificilă deoarece mulți dintre factorii de risc sunt de natură genetică și nu pot fi controlați. Cu toate acestea, pot fi luate câteva măsuri pentru a reduce simptomele și pentru a menține o calitate bună a pielii. Printre acestea putem aminti: menținerea pielii hidratate; îngrijirea pielii sensibile; evitarea săpunurilor dure sau produselor agresive; evitarea expunerii la temperaturi extreme și menținerea unui mediu confortabil în casă; evitarea alergenilor și iritanților.
De asemenea, este foarte important să consultăm un medic dermatolog pentru evaluare și tratament de specialitate. Deși dermatita atopică poate fi o afecțiune cronică, cu o gestionare adecvată și o îngrijire corespunzătoare a pielii, majoritatea copiilor pot ține sub control simptomele și pot duce o viață activă și sănătoasă.
