În fiecare an, pe 4 martie, sărbătorim Ziua Mondială a Obezității. În această zi, le aducem oamenilor la cunoștință faptul că obezitatea este o problemă mondială, care afectează viața multor copii și adulți. În județul Dolj, numărul copiilor care suferă de supraponderalitate este în creștere de la un an la altul. Alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi și zahăr, este principalul factor răspunzător de apariție a obezității. În plus, creșterea în greutate favorizează apariția precoce a unor probleme grave de sănătate, cum ar fi diabetul sau afecțiunile cardiovasculare. În același timp, obezitatea afectează și integrarea socială a copiilor, cu efecte semnificative asupra încrederii de sine.
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice din secolul XXI. Prevalența sa s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a OMS din anii 1980, iar numărul persoanelor afectate continuă să crească într-un ritm alarmant. În plus față de provocarea diferitelor dizabilități fizice și a problemelor psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat. În Europa, unul din trei copii de 11 ani este obez și 60% dintre copiii cu supragreutate înainte de pubertate vor fi adulți tineri obezi.
Medicii endocrinologi și diabetologi vorbesc de obezitate la cote alarmante în țara noastră. În cabinetele medicilor craioveni ajung lunar zeci de copii care au probleme de greutate. În România, nouă din zece copii suferă de boli de nutriţie. Hrana mult prea bogată în zaharuri și grăsimi nocive și sedentarismul sunt cauzele îmbolnăvirii.
Alimentația, principalul factor de risc în apariția obezității
Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentația nesănătoasă. 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentație dezechilibrată. În România, situația este mai gravă întrucât nu există programe de durată pentru prevenția și educarea populației. Grija pentru alimentație este extrem de importantă. Regulile sunt simple, iar copiii la pot învăța din familie.
Să nu uităm și de hidratare, un pas esențial, care aduce numeroase beneficii organismului: oferă senzație de sațietate, stimulează metabolismul, hidratează organismul și contribuie la îmbunătățirea funcției cardiovasculare. Dacă nu ne hidratăm corespunzător poate să apară o stare de oboseală. În plus, e important să facem și mișcare pentru a ne oxigena creierul. Astfel, ne menținem într-o condiție optimă.
„Trebuie să mâncăm cele 3 culori magice: roșu, verde, mov”
Schimbarea este posibilă numai prin educarea copiilor să facă alegeri alimentare corecte. Americanizarea societății și, implicit, a alimentației a introdus printre tineri o nouă modă: hamburgeri, pizza, sucuri acidulate, cartofi prăjiți. Sunt adevărate bombe calorice care ne ucid treptat organismul. Există tot felul de strategii de marketing folosite de marile branduri, al căror scop este să ne atragă cu orice preț. Alegi alimentele nu pentru că sunt sănătoase, ci pentru că îți atrag atenția prin reclame, prin ambalaj. De alimentație depinde starea de bine a organismului. Să mâncăm sănătos înseamnă să asigurăm alimentația corectă atât calitativ, cât și cantitativ, adică să atingem toate principiile nutritive.
„Copilul trebuie să fie supravegheat și să nu îi oferim dulciuri, mâncare fast-food”
Alimentația nepotrivită poate să ducă în timp la afecțiuni cardiovasculare, hepatice. Important este cum ne hrănim de mici, pentru că numărul de celule adipoase se creează în primii trei ani din viață și ulterior cresc în dimensiuni. Alimentația bogată în aditivi alimentari a pătruns foarte repede la noi în țară. Din păcate, oamenii uită că nu tot ce este frumos este și sănătos. Poate așa se explică de ce în rândul românilor există risc mare de cancer, diabet, dislipidemie, afecțiuni cardiovasculare. Bombe de E-uri și calorii sunt mezelurile”.
„Copiii supraponderali au o stimă de sine mai scăzută, sentimente de inferioritate, de rușine”
Dezechilibrele psihologice ale copiilor care se confruntă cu supraponderalitate sau obezitate pot fi uneori ignorate, însă atrag probleme de ordin social și emoțional. Copiii și adolescenții afectați de obezitate se simt inferiori în relațiile sociale, incapabili să mențină relațiile cu prietenii și să aibă interese comune precum practicarea unui tip de sport.
Astfel, sentimentul izolării apare în cele mai multe dintre cazuri. Stigmatizarea este o problemă de care se lovesc copiii cu obezitate. Stigmatizarea din cauza greutății corporale apare în toate formele: verbal (insulte, ridiculizări, tachinări directe sau indirecte); fizic (atingeri, ciupituri, etc.). De asemenea, stigmatizarea se poate manifesta și subtil în următoarele cazuri: scaune prea mici în locuri publice, magazine care nu au haine pe măsură, clinici care nu au echipamente corespunzătoare. Ajutorul unui psiholog poate să fie extrem de util.
„Este de preferat ca mamele să aibă o atitudine relaxată în ceea ce privește alimentația copiilor”
Atitudinea părinților este extrem de importantă. În copilărie, creierul trece printr-o perioadă rapidă de dezvoltare, la fel şi procesele psihice, inclusiv funcţiile executive. Modul în care părinții reacționează este important.
INFOBOX:
Federația Națională a Obezității apreciază că în următorii 10 ani România va atinge pragul de 500.000 de copii afectați de supraponderalitate. Evaluarea corecta a obezității copilului, și a complicațiilor se efectuează la nivel multidisciplinar de către medicul pediatru, endocrinolog și nutriționist.