Artroplastia este o intervenție chirurgicală ce presupune înlocuirea articulației coxo-femurale deteriorate cu o proteză de șold. După aceasta, pacienții au nevoie de recuperare medicală și de un program bine stabilit de exerciții de kinetoterapie pe care să îl facă tot restul vieții. Când este necesară protezarea șoldului? În ce constă recuperarea medicală? Ce exerciții fac pacienții? Care sunt recomandările de care trebuie să ținem cont dacă am suferit această intervenție? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări și nu numai de la dr. Adriana Ivan, medic specialist recuperare medicală la Centrul Medical Prima Clinic, în cadrul unui interviu acordat Media10.
Media10: Ce este proteza de șold și când este nevoie de ea?
Dr. Adriana Ivan: Proteza de șold este un dispozitiv medical ce se utilizează pentru înlocuirea articulației șoldului afectată sau deteriorată. Artroplastia de șold este intervenția chirurgicală care presupune înlocuirea suprafețelor articulare degenerate ale femurului și cavității cotiloidiene cu o proteză totală sau parțială. Proteza parțială este indicată în cazul pacienților vârstnici cu fractură de col femural. Protezele totale pot fi cimentate sau necimentate. Cele necimentate se indică în cazul pacienților cu o coxartroză primitivă bilaterală, în cazul necrozelor ischemice de cap femural și în cazul pacienților cu afecțiuni reumatologice precum: spondilita anchilozantă, poliartrita reumatoidă, care sunt în stadii avansate, deformante, cu o limitare marcată a mobilității articulației coxo-femurale.
În schimb, protezele totale cimentate se recomandă în cazul pacienților cu o coxartroză primitivă sau secundară posttraumatică, asociată cu osteoporoză la pacienții cu vârste peste 65-70 de ani. Decizia de a opta o proteză de șold, în cazul coxartrozei, se ia în momentul în care mijloacele de tratament conservator au fost epuizate, când durerile nu mai pot fi controlate de tratamentul medicamentos, iar redoarea articulară împiedică pacientul să-și desfășoare activitățile zilnice obișnuite.
„Este indicat ca pacientul să fie pregătit preoperator prin învățarea unor exerciții de bază”
Media10: Dupa intervenție, cât de repede se poate mobiliza pacientul? Când trebuie să începem recuperarea medicală?
Dr. Adriana Ivan: În cazul protezelor femurale simple (parțiale), se realizează mobilizarea celorlalte segmente la pat chiar din a doua zi după intervenție. În cea de-a treia zi, pacientul este ridicat la marginea patului și se încep mobilizările pasive și pasivo-active de șold. În cazul protezelor totale, este indicat ca pacientul să fie pregătit preoperator prin învățarea unor exerciții de bază. Acest plan de recuperare vizează tonifierea mușchiului cvadriceps, mușchii abductori și a marelui fesier. Exercițiile vor fi efectuate în planul de recuperare postoperator. În primele patru zile, pacienții vor efectua exerciții de gimnastică respiratorie. Din a cincea zi, se vor începe mobilizările asistate de șold, genunchi și gleznă din decubit dorsal (n.r. întins pe spate). Aici intervine kinetoterapeutul, care ajută pacientul să execute exercițiile pe care le-a învățat înainte de intervenție.
După câteva luni, pacienții pot avea un mers normal
Media10: Când putem spune că pacientul are un mers normal? După cât timp?
Dr. Adriana Ivan: După o intervenție de protezare a șoldului, timpul necesar pentru ca pacientul să poată merge normal variază în funcție de mai mulți factori. Aici vorbim de starea generală de sănătate a pacientului, greutatea, vârsta, respectarea indicațiilor postoperatorii și calitatea reabilitării. Un plan de recuperare personalizat, cu exerciții regulate și o abordare pozitivă contribuie la redobândirea mersului normal după protezarea șoldului. Exercițiile de mers se încep după readaptarea pacientului la ortostatism (n.r. în picioare). În cazul protezelor parțiale, la sfârșitul primei săptămâni efectuăm mersul în cârje fără sprijin.
După două-trei săptămâni, se face progresiv mersul în cadru cu sprijin parțial, iar după două luni se poate trece la mersul cu sprijinul în baston. În cazul protezelor totale, mersul progresiv în cârje sau cadru se începe chiar din a opta zi, cu încărcare parțială a membrului inferior afectat pe sol. Mulți pacienți observă o recuperare semnificativă și renunță la dispozitivele ajutătoare pentru mers chiar după câteva luni (în medie, una-trei luni). Totuși, este important să continue exercițiile de kinetoterapie pe care le-au învățat în perioada preoperatorie.
„Kinetoterapia ajută pacientul să se acomodeze cu proteza, favorizează procesul de vindecare și ameliorează simptomatologia algică”
Media10: Cum ajută kinetoterapia în recuperarea pacientului? Ce alte terapii se pot asocia?
Dr. Adriana Ivan: Kinetoterapia are un rol esențial în recuperarea pacienților după artroplastia de șold. Aceasta contribuie la creșterea mobilității și flexibilității articulare, la îmbunătățirea echilibrului și a coordonării, reeducarea mersului, controlul posturii, creșterea forței musculare și promovarea independenței pacienților în activitățile zilnice. Kinetoterapia este o componentă importantă a procesului de recuperare. Aceasta ajută pacientul să se acomodeze cu proteza, favorizează procesul de vindecare și ameliorează simptomatologia algică.
De asemenea, la nivelul membrului inferior afectat se poate asocia masajul terapeutic. În acest caz, trebuie evitat traiectul varicos pentru că pacienții pot să aibă și insuficiență venoasă cronică. Masajul ajută la îmbunătățirea troficității țesuturilor, la ameliorarea circulației de întoarcere și a durerilor. În plus, se folosește și hidrokinetoterapia în bazin pentru reantrenarea la mers și la mobilitatea articulară.
Exercițiile de kintoterapie se fac toată viața
Media10: Cât timp trebuie să facem exercițiile de kinetoterapie?
Dr. Adriana Ivan: Kinetoterapia este un proces de lungă durată. După acea perioadă de recuperare postoperatorie, pacienții trebuie să urmeze și un program de kinetoterapie la domiciliu, de cel puțin două ori pe săptămână, pe tot parcursul vieții. În acest caz, se vor face exercițiile de gimnastică învățate în clinică. Programul de kinetoterapie ajută pacientul să se recupereze mai ușor. Odată ce observă și ei că se simt mai bine, sunt impulsionați să facă exercițiile și chiar devine un obicei.
Obiectivele planului de recuperare. Ce exerciții fac pacienții?
Media10: Ce exerciții faceți cu pacienții pentru a se recupera cât mai rapid? În ce constau acestea?
Dr. Adriana Ivan: Obiectivele planului de recuperare după artroplastia de șold sunt nenumărate. În primul rând, trebuie să evităm apariția unor complicații, cum ar fi tromboflebita sau embolia pulmonară, precum și evitarea pozițiilor vicioase, combaterea edemului. Principalele obiective sunt: menținerea mobilității articulare postoperatoriu, creșterea forței musculare, reeducarea echilibrului și coordonării, reeducarea mersului. Pentru combaterea tromboflebitei și emboliei pulmonare, în afara tratamentului medicamentos pe care pacienții îl primesc în primele zile postoperator, trebuie învățați să folosească pompa musculară proprie prin contracții musculare izometrice, iar apoi prin contracții musculare izotonice.
În al doilea rând, se utilizează posturări antideclive (cu membrele inferioare ușor ridicate) pentru combaterea edemului. De asemenea, se folosesc și mișcări de flexie dorsală și plantară ale piciorului, mobilizări de genunchi. În al treilea rând, pentru menținerea mobilității articulare folosim mobilizări pasive, pasivo-active, active, active asistate și active cu rezistență. În plus, se pune accentul pe tonifierea musculaturii stabilizatoare a șoldului. Pentru tonifierea mușchiului fesier mare, care este principalul extensor al coapsei, se fac extensii ale coapsei cu rezistență. În acest timp, pacientul va sta în decubit ventral (n.r. întins pe burtă), cu genunchiul flectat la 90 de grade. Nu în ultimul rând, pentru reeducarea echilibrului și a coordonării se realizează exerciții în lanț kinetic închis, adică cu extremitatea distală fixată pe sol și corpul în mișcare.
„Recuperarea completă poate dura între trei și șase luni”
Media10: De câte ședințe de recuperare medicală este nevoie până la refacerea completă?
Dr. Adriana Ivan: Nu putem spune cu exactitate numărul ședințelor de recuperare medicală după protezarea șoldului. Numărul de sesiuni este influențat de mai mulți factori, cum ar fi: starea generală de sănătate, vârsta, greutatea, dar și implicarea și cooperarea pacientului în planul de recuperare. Este esențial ca pacientul să colaboreze cu echipa medicală pentru o recuperare optimă și un mers normal. Recuperarea completă poate dura între trei și șase luni. În acest timp, este extrem de important ca pacientul să-și continue exercițiile de kinetoterapie, dar și să facă consultații regulate la medic.
Media10: Cât durează o ședință de recuperare medicală?
Dr. Adriana Ivan: O ședință de recuperare medicală durează, în medie, 30 de minute – o oră. Durata acesteia este influențată de cooperarea pacientului și de executarea mișcărilor. Este foarte important ca pacientul să nu obosească. Toate mișcările se fac în limita durerii și fără a suprasolicita pacientul.
Recomandările specialistului
Media10: Ce recomandări trebuie să respecte pacienții pentru a favoriza refacerea?
Dr. Adriana Ivan: În primul rând, se va evita mobilitatea articulației coxo-femurale la unghiuri maxime (abducția va fi de maxim 30-40 de grade). Se va evita flexia șoldului peste 90 de grade, rotația externă și adducția, mai ales în poziția de decubit dorsal și în poziția șezând. În al doilea rând, programul de recuperare la domiciliu va presupune ca pacientul să-și continue exercițiile de kinetoterapie pentru mobilitate și tonifiere musculară.
În plus, este esențial ca pacientul să respecte regulile de igienă a șoldului, și anume: scăderea ponderală (în cazul pacienților supraponderali sau obezi), evitarea ortostatismului prelungit, evitarea mersului pe teren accidentat, evitarea repausulului pe scaune și fotolii joase. De asemenea, se va evita poziția picior peste picior, șchiopătarea. Se recomandă repausul în decubit ventral de cel puțin două ori pe zi, cu membrele inferioare întinse. Să nu uităm că exercițiile de gimnastică pentru tonifiere și mobilitate articulară trebuie realizate și ele de două ori pe zi.
Se vor evita sporturile de contact (fotbalul), precum și alergarea, ridicarea de greutăți
Media10: Mai putem face sport după protezarea șoldului?
Dr. Adriana Ivan: Activitățile pe care pacienții le făceau înainte de intervenția chirurgicală sunt ușor limitate. Mai exact, se vor evita sporturile de contact, cum ar fi fotbalul, alergarea. Pacienții pot opta pentru exerciții la bicicleta statică și exerciții de stretching, de tonifiere musculară. De asemenea, pacienții care au suferit o intervenție de protezare a șoldului nu au voie să ridice greutăți.
Media10: Cât de important este suportul familiei la pacienții care au suferit operația de protezare a șoldului?
Dr. Adriana Ivan: Suportul familiei, al apropiaților este foarte important. Dacă pacientul are un echilibru emoțional, se va recupera mult mai bine. Sprijinul familiei îl va impulsiona să colaboreze eficient cu echipa medicală. În plus, unii pacienții au nevoie de suport atunci când se ridică din pat sau când se duc la toaletă. De asemenea, familia trebuie să aibă grijă să rearanjeze piesele de mobilier astfel încât pacientul să se poată deplasa cu cârjele sau cu cadrul. Se vor îndepărta covoarele sau orice obiect care l-ar putea face pe pacient să alunece sau să se împiedice în timpul mersului.
