În ziua de astăzi, din ce în ce mai multe femei suferă de așa-numita depresie după naștere. Venirea pe lume a unui copil este o etapă greu de gestionat și cu mult impact emoțional pentru proaspăta mămică. De aceea, depresia postpartum este o boală ce necesită tratament specializat. De multe ori, proaspetele mămici sau aparținătorii ignoră semnele de alarmă, iar acest lucru nu face decât să agraveze starea în care se află pacienta. Suportul familiei este extrem de important, la fel și asigurarea unui stil de viață sănătos, pentru a trata și a preveni depresia după naștere. Cum se manifestă depresia postpartum? Când ar trebui să cerem ajutorul unui specialist? Cum se tratează? Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este depresia postpartum?
Dr. Andra Tașcău: Depresia postpartum este o afecțiune psihiatrică. Din păcate, este subdiagnosticată sau chiar ignorată de către pacientă ori de către apropiații acesteia. Avem tendința de a cădea foarte ușor în capcana deja întipărită în mentalul colectiv, și anume: „E normal să fie obosită, că nu o lasă copilul să doarmă” sau „N-are nimic, plânge de oboseală”. Depresia postpartum este una dintre cele mai frecvente și mai neglijate complicații ale sarcinii. După naștere, atât proaspăta mămică, cât și familia se preocupă ca nou-născutul să fie bine și ca mama să se recupereze fizic cât mai ușor, cât mai repede și cât mai bine cu putință. Totuși, sănătatea ei psihică este frecvent neglijată.
Formele depresiei postpartum
Media10: Există mai multe forme ale depresiei postpartum?
Dr. Andra Tașcău: Sunt trei forme de alterare a stării psihice postpartum. Una dinte ele este baby blues, care apare imediat după naștere. Aceasta durează câteva zile, iar simptomele au intensitate scăzută. Trece frecvent fără intervenție de specialitate și se datorează preponderant fluctuațiilor hormonale și schimbărilor în stilul de viață. Apoi avem depresia postpartum, care durează minim două săptămâni și care prezintă simptomatologia descrisă anterior, cu forme variabile de severitate. Ultima formă este psihoza postpartum. Aceasta apare în cazuri foarte rare și, cel mai frecvent, pe fondul unor afecțiuni psihice preexistente, în care apar idei obsesive legate de bebeluș, de îngrijirea acestuia, halucinații sau idei paranoide, de autovătămare ori rănire a nou-născutului.
„Mamele care alăptează au un risc mult mai mic de a dezvolta depresie postpartum”
Media10: Cum ajung proaspetele mămici în această situație? Care sunt cauzele?
Dr. Andra Tașcău: Nu sunt cauze medicale bine stabilite care să indice dezvoltarea acestei afecțiuni. Putem vorbi de moștenire genetică sau tulburări hormonale, însă nu există o genă în ADN responsabilă de apariția depresiei postpartum sau anumite modificări hormonale care să fie direct responsabile de declanșarea acestei afecțiuni. Ce putem recunoaște, însă, sunt factorii de risc implicați în dezvoltarea ei. Asta nu înseamnă că dacă cineva întrunește acești factori de risc va dezvolta categoric boala, ci doar că sunt șanse mai mari. În primul rând, depresia pe durata sarcinii sau anterior acesteia (sau alte afecțiuni psihiatrice) și abuzul, indiferent de natura lui (fizic, verbal, sexual), pot crește riscul de apariție a depresiei postpartum.
În al doilea rând, vorbim de relațiile conflictuale cu partenerul sau cu familia extinsă. Poate să apară sentimentul de singurătate și lipsa suportului familial sau colectiv (în special legat de îngrijirea copilului, când vin 10 păreri diferite din 10 direcții diferite, de cele mai multe ori nesolicitate). De asemenea, un alt factor de risc este stresul, cauzat de dificultățile financiare, relațiile intrafamiliale conflictuale, de sarcina nedorită, când mama este singură etc. În plus, anumite probleme de sănătate ale mamei apărute în perioada sarcinii sau probleme de sănătate ale fătului pot favoriza apariția depresiei postpartum. În al treilea rând, avem problemele legate de alăptare. Alăptarea este benefică în egală măsură atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Mamele care alăptează au un risc mult mai mic de a dezvolta depresie postpartum.
Totuși, asta nu înseamnă că cele care nu alăptează fac depresie postpartum. Trebuie înțeleasă importanța alăptării și făcut tot ce se poate înainte de a renunța întrucât vorbim de un cerc vicios. Depresia postpartum îngreunează alăptarea, iar alăptarea dificilă întreține sau declanșează depresia postpartum. Aș vrea să subliniez importanța consultanților în alăptare și să încurajez apelarea la aceștia atunci când mamele consideră că au nevoie de ajutor în această direcție. Nu în ultimul rând, vorbim și de neîncrederea în abilitățile de mamă, frica de a greși, tendința către perfecțiune. Trebuie știut că nicio mamă nu este perfectă și fiecare mamă este perfectă în felul ei.
„Între sănătatea psihică a noilor părinți și factorii de mediu trebuie să existe un echilibru”
Media10: Unele femei pot dezvolta depresia postpartum mai târziu și nu imediat după naștere. De ce se întamplă asta?
Dr. Andra Tașcău: Depresia postpartum poate să apară la un interval de două – șase săptămâni de la naștere. Recent s-a discutat de prelungirea acestei perioade. Nu ești „proaspătă mămică” numai două – șase săptămâni și nici factorii de risc pe care i-am enunțat mai sus nu au o durată de timp prestabilită, așadar este firesc. Între sănătatea psihică a noilor părinți și factorii de mediu trebuie să existe un echilibru. Acest echilibru poate fi perturbat și dincolo de această perioadă.
Media10: Ce semne și simptome prezintă femeile care au depresie postpartum?
Dr. Andra Tașcău: Depresia postpartum este, prin multiplele semne și simptome care o caracterizează, tot o depresie. Ea se caracterizează prin dispoziție depresivă, anxietate și atacuri de panică, iritabilitate, modificări ale apetitului alimentar sau ale somnului, plâns și retragere socială. La acestea, însă, se adaugă și sentimente de învinovățire legate de abilitățile materne, anxietate legată de nivelul și calitatea îngrijirilor oferite bebelușului, dificultăți în a se obișnui și a relaționa cu acesta. În cazuri severe, pot să apară idei suicidare sau de violență asupra copilului.
Diagnosticarea afecțiunii
Media10: Cum se pune diagnosticul de certitudine?
Dr. Andra Tașcău: Diagnosticul de certitudine se pune în urma unei evaluări amănunțite de către specialist. Este necesară excluderea altor condiții medicale, evaluată starea psihică anterioară sarcinii, stabilirea semnelor și simptomelor actuale și apoi încadrarea acestora, în baza unor criterii prestabilite, într-un anumit diagnostic.
Media10: Când ar trebui să ne adresăm unui psihiatru și cum ne poate ajuta acesta să trecem peste depresia postpartum?
Dr. Andra Tașcău: Trebuie să ne adresăm specialistului atunci când simțim că nu mai facem față singuri. Când sentimentele descrise anterior persistă sau se înrăutășesc, când ne împiedică activitățile cotidiene sau când ne îngreunează îngrijirea copilului, atunci trebuie să mergem la medic. Atât pacienta, cât și familia trebuie să înțeleagă importanța și severitatea afecțiunii. Încă există acest conflict între generații, în care într-o cameră se plânge și în cealaltă se povestește cum „pe vremuri se îngrijeau câte trei – patru copii și nu se mai plângea atât.”
Trebuie menționat faptul că depresia postpartum poate afecta și tatăl (mai rar). Exceptând schimbările hormonale, tatăl trece prin aceleași schimbări ca și mama. Așadar, când unul dintre parteneri observă schimbări la sine sau la celălalt sau când familia/prietenii remarcă aceste schimbări, este important să fie contactat specialistul.
Cum se tratează depresia postpartum?
Media10: Ce tehnici și metode folosești cu pacientele?
Dr. Andra Tașcău: Este important să evaluăm severitatea simptomelor pentru a stabili conduita terapeutică. Aceasta constă, în funcție de gravitatea simptomelor și de antecedentele pacientei, fie în îndrumarea acesteia către psihoterapie, fie în administrarea unui tratament medicamentos, fie ambele.
Media10: Poate fi nevoie și de tratament medicamentos?
Dr. Andra Tașcău: În cazul în care este necesară medicația, aceasta este prescrisă în funcție de starea de sănătate a pacientei, de alte tratamente pe care aceasta le urmează sau alte afecțiuni de care suferă. Tratamentul medicamentos nu se începe și nu se încheie de la sine. Este un proces în care sunt implicați atât medicul, cât și pacienta și diferă de la caz la caz.
„Un stil de viață sănătos, care include mișcare, odihnă și o alimentație echilibrată, contează foarte mult”
Media10: Ce modificări trebuie să facă mămica în stilul de viață pentru a se recupera mai repede?
Dr. Andra Tașcău: Proaspetele mămici trebuie să aibă un stil de viață sănătos și să reducă stresul. Sunt schimbări cruciale, care poate par neimportante la prima vedere. Un stil de viață sănătos, care include mișcare, odihnă (în limita posibilităților) și o alimentație echilibrată, contează foarte mult. E adevărat că sunt mai greu de obținut atunci când pare că ziua nu mai are 24 de ore. Timpul poate fi suficient dacă reușim să ni-l eficientizăm. Este important pentru paciente să nu uite de ele, la fel și pentru apropiați. Trebuie să întrebăm proaspetele mămici ce putem face pentru ele și, în egală măsură, contează ca și ele să accepte ajutorul.
Media10: Cât de important este sprijinul familiei în recuperarea pacientei?
Dr. Andra Tașcău: Sprijinul apropiaților este esențial, ca în orice afecțiune, de altfel. Pacienta trebuie să știe că nu este singură, că are sprijinul celor din jurul ei. Este important să îi creăm un mediu sigur în care să fie încrezătoare să își comunice sentimentele, nevoile, limitele și în care să beneficieze de siguranța respectării acestora.
„Dacă ajutorul nu este oferit la timp, depresia se poate prelungi sau se poate complica”
Media10: Ce complicații pot să apară dacă mămica refuză să ceară ajutor?
Dr. Andra Tașcău: Dacă ajutorul nu este oferit la timp, dacă este amânată intervenția terapeutică sau dacă tratamentul nu este adecvat, depresia se poate prelungi sau se poate complica prin apariția altor afecțiuni psihice. Mai mult, simptomele se pot agrava și pot avea consecințe nefaste (se pot instala idei suicidare sau se poate ajunge la rănirea bebelușului).
Media10: De ce aspecte ar trebui să țină cont atât femeile, cât și aparținătorii, familia pentru a preveni depresia postpartum?
Dr. Andra Tașcău: Aceștia ar trebui să țină cont de faptul că depresia postpartum este o boală reală. Nu este un semn de slăbiciune și nu este vina pacientei că o are. Dacă pacienta ar avea hipertensiune, toți cei din jur ar încuraja-o să meargă la medic și să se trateze. Același lucru trebuie făcut și pentru depresia postpartum. Este o boală la fel de reală, în care pacienta necesită tratament pentru a se însănătoși.
