Tensiunea mare este o problemă medicală care trebuie să îngrijoreze pacienții. Valorile crescute ale hipertensiunii pe o perioadă lungă de timp pot favoriza apariția unor boli grave, printre care: infarctul miocardic, demența vasculară și accidentul vascular cerebral. Odată diagnosticată, hipertensiunea trebuie ținută sub control prin respectarea unor măsuri igieno-dietetice și a tratamentului dat de medic. Care sunt valorile normale ale tensiunii? De ce apare hipertensiunea? Ce afecțiuni putem dezvolta dacă nu o ținem sub control? Ce măsuri putem lua pentru a scădea valorile crescute ale tensiunii? Aflăm de la dr. Oana Neagoe, medic specialist cardiolog, la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este hipertensiunea arterială?
Dr. Oana Neagoe: Hipertensiunea reprezintă o boală cronică, dar, în același timp, și un factor de risc cardiovascular major. Ea este definită ca fiind o creștere persistentă a valorilor tensiunii arteriale sistolice (tensiunea mare) peste 140 mmHg și/sau diastolice peste 90 mmHg (tensiunea mică) la subiecții care nu se află sub tratament antihipertensiv.
„Tensiunea normală sistolică este 120-129 mmHg, iar tensiunea diastolică 80-84 mmHg”
Media10: Care este valoarea normală a tensiunii?
Dr. Oana Neagoe: Valoarea optimă a tensiunii, conform ultimelor ghiduri ale Societății Europene de Hipertensiune, este sub 120 mmHg cea sistolică și sub 80 mmHg cea diastolică. Tensiunea normală sistolică este 120-129 mmHg, iar tensiunea diastolică 80-84 mmHg, atât la bărbați, cât și la femei. Există, însă, și o valoare intermediară, întâlnită la pacienții care au o tensiune normală înaltă, așa cum îi spunem noi. Aceștia au un risc mai crescut de a dezvolta hipertensiune. Tensiunea normală înaltă este reprezentată de valori cuprinse între 130-139 mmHg cea sistolică și 85-89 mmHg cea diastolică.
În acest caz, este foarte important ca pacienții să facă schimbări în stilul de viață pentru că sunt exact în punctul în care pot evita un tratament antihipertensiv. Totuși, pragurile mai pot fi ușor adaptate și în funcție de vârstă, de boala renală, de toleranța pacientului. În cazul în care pacienții sunt diagnosticați cu hipertensiune, valoarea tensiunii trebuie scăzută progresiv până la stadiul optim.
Cauzele apariției hipertensiunii
Media10: De ce ne crește tensiunea?
Dr. Oana Neagoe: Există două tipuri de hipertensiune, și anume hipertensiunea arterială primară (esențială) și hipertensiunea arterială secundară. În funcție de acestea, pot fi implicați mai mulți factori. Printre cauzele hipertensiunii arteriale primare (întâlnită la cei mai mulți dintre pacienți), se numără factorii genetici. Putem primi o moștenire de la părinți sau de la bunici care să ne predispună, să ne crească riscul de a dezvolta hipertensiune, însă nu este obligatoriu să facem. Mai pot fi implicate și mecanismele neurohormonale, renale, vasculare, cu procent variabil de implicare, ce diferă de la pacient la pacient.
De asemenea, avem și factorii legați de stilul de viață dezechilibrat care pot conduce la o creștere a tensiunii arteriale. Recent a fost acceptată ideea că poluarea reprezintă un factor de risc implicat în dezvoltarea tensiunii. În schimb, în cazul pacienților cu hipertensiune arterială secundară, cauza principală de apariție a acesteia sunt anumite boli (din sfera endocrinologică, renală sau alte cauze biologice/exogene) pe care le putem identifica și trata. Este important să le luăm în calcul, mai ales la pacienții tineri sau în cazul pacienților la care tensiunea devine din ce în ce mai greu de controlat. În plus, și ateroscleroza poate să aibă un impact important în dezvoltarea hipertensiunii arteriale.
Stresul poate influența valorile tensionale
Media10: Stresul poate fi un factor de risc atunci când vorbim de creșterea valorilor tensionale?
Dr. Oana Neagoe: Stresul este un factor de risc foarte important. După cum bine știm, stresul este privit de organism ca fiind un pericol. El ne este benefic pe termen scurt pentru că ne ajută organismul să funcționeze la capacitate maximă, să ne scoată din pericol. Problema intervine atunci când menținem această stare de stres pe termen lung deoarece poate contribui la întreținerea unui proces inflamator cronic. În acest caz, poate influența atât creșterea tensiunii arteriale, cât și dezvoltarea numeroaselor boli cardiovasculare, gastrointestinale, scăderea imunității, apariția tulburărilor de somn, depresie sau poate precipita apariția unor boli autoimune.
Media10: Sunt anumite semnale de alarmă care ar trebui să ne atragă atenția? Când mergem la medic?
Dr. Oana Neagoe: Ideal ar fi să ne măsurăm tensiunea periodic, chiar dacă ne simțim bine și nu ne supără ceva în mod deosebit. Trebuie să mergem la medic în momentul în care observăm că tensiunea arterială, la măsurători repetate, are o valoare de peste 140/90 mmHg. În momentul în care apar deja semne de afectare a organelor țintă (inimă, artere, rinichi, ochi, creier), atunci avem și simptome. Spre exemplu, în ceea ce privește inima, pot să apară palpitații, stare de oboseală, dureri în piept atunci când avem tensiunea crescută. De asemenea, pot să apară tulburări ale vederii, amețeli, pierderi de memorie.
Tensiunea crescută poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni grave, precum infarct, AVC, demență vasculară
Media10: Ce afecțiuni se pot ascunde sau putem dezvolta dacă avem tensiunea mare pe o perioadă lungă de timp?
Dr. Oana Neagoe: Printre cele mai severe afecțiuni care pot surveni în urma tensiunii crescute, netratate le permen lung, avem: insuficiența cardiacă, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, demența vasculară (unde pot să apară pierderi de memorie, o exprimare din ce în ce mai greoaie), probleme de vedere (dacă sunt afectați ochii). De asemenea, hipertensiunea agravează ateroscleroza. La rândul ei, aceasta agravează semnele hipertensiunii și, astfel, ajungem într-un cerc vicios. Prin urmare, putem ieși din el numai dacă mergem la medic și nu așteptăm ca simptomele să se agraveze.
Media10: Cum putem scădea tensiunea arterială? Ce măsuri trebuie să luăm în ceea ce privește stilul de viață?
Dr. Oana Neagoe: Regimul alimentar este foarte important, iar aici mă refer, în special, la reducerea consumului de sare. Murăturile, carnea la garniță, mezelurile, brânza, măslinele, conservele trebuie evitate pentru că au un conținut mare de sare. Este indicat să nu adăugăm sare în plus la alimentele pe care le consumăm. Mai exact, să uităm că avem solnița pe masă. De asemenea, trebuie să reducem consumul alimentelor bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans care cresc nivelul de colesterol rău, să renunțăm la fumat și să evităm consumul de alcool în exces. Putem, însă, să mâncăm mai multe fructe, legume, precum și fibre din cereale integrale, să ne menținem o greutate opitmă, să facem mișcare și să încercăm să reducem nivelul de stres, pe cât posibil.
„Cea mai importantă etapă este să ne menținem tensiunea în limite normale și să nu renunțăm”
Media10: În ce constă tratamentul hipertensiunii arteriale?
Dr. Oana Neagoe: Hipertensiunea este o boală cronică, deci nu se vindecă (decât poate în cazul pacienților cu hipertensiune secundară), dar o putem ține sub control. Este nevoie de un tratament susținut și de o serie de măsuri luate pe termen lung și neîntrerupt. La pacienții la cate hipertensiunea nu este tratată din timp și ajung în stadii avansate, este din ce în ce mai greu de controlat tensiunea. Prin urmare, este mult mai dificil să împiedicăm dezvoltarea bolilor severe de care am discutat. Totuși, țin să menționez că este important să ajungem la medic, să recunoaștem semnalele de alarmă și, dacă este cazul, să începem un tratament. De multe ori, pacienții întrerup tratamentul atunci când văd că se simt mai bine, că nu mai au acele manifestări, când valoarea tensiunii s-a normalizat, ceea ce este foarte greșit. Cea mai importantă etapă este să ne menținem tensiunea în limite normale și să nu renunțăm la tratament și la schimbările în stilul de viață.
În ceea ce privește tratamentul, acesta este nefarmacologic, iar aici intră schimbarea stilului de viață. Există, însă, și un tratament farmacologic individualizat ce presupune administrarea anumitor medicamente. Acestea pot varia pentru că avem la dispoziție numeroase clase de medicamente care acționează în mod diferit. Ele vor fi alese în funcție de vârsta pacientului, bolile asociate, mecanismele implicate și de alți factori de risc cardiovasculari asociați. Uneori, medicamentele pot fi administrate în combinații fixe, adică să avem mai multe substanțe într-o tabletă, fiind și opțiunile cel mai frecvent alese pentru tratamentul hipertensiv. Dacă inițiem tratamentul devreme și ne menținem un regim de viață sănătos, șansele de a controla tensiunea cu un număr cât mai redus de medicamente sunt mai mari.
Cum prevenim hipertensiunea?
Media10: Ce sfaturi le dați pacienților dumneavoastră pentru a preveni creșterea tensiunii?
Dr. Oana Neagoe: Putem preveni sau încetini apariția și/sau progresia hipertensiunii arteriale, în anumite cazuri, prin grija vizavi de stilul de viață. În primul rând, e important să ne măsurăm periodic tensiunea arterială, indiferent de vârstă, pentru a putea depista cât mai precoce hipertensiunea arterială. Nu spune nimeni să o măsurăm zilnic, dar să o facem atunci când avem ocazia. În al doilea rând, trebuie să ne facem periodic analizele uzuale de sânge, incluzând obligatoriu un profil lipidic complet, dar și glicemia. De asemenea, e important să facem periodic un bilanț complet al factorilor de risc și al funcției rinichiului, ficatului, inimii, adică al întregului organism.
