Insuficiența cardiacă este o problemă gravă și, adesea, identificată târziu. Mulți pacienți tind să neglijeze vizitele la medic după apariția primelor semne, ceea ce face ca simptomele să se înrăutățească și tratamentul să devină mai complicat. Imaginați-vă inima ca pe o pompă și, la fel ca orice pompă, dacă nu funcționează la capacitate maximă, nu va putea distribui suficient lichid (în acest caz, sânge) unde este nevoie. Ca rezultat, restul corpului nu primește oxigenul și nutrienții de care are nevoie, și astfel pot apărea diferite simptome, precum oboseala sau dificultatea de a respira. Ce factori contribuie la apariția ei? Există metode noi de tratament? Cum ar trebui să se adapteze stilul de viață și regimul alimentar al unei persoane afectate? Ne oferă răspunsuri dr. Petre Ciobanu, cardiolog la Clinica de Cardiologie din Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Media10: Ce este insuficiența cardiacă, pe înțelesul pacienților?
Dr. Petre Ciobanu: Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic cauzat de o multiplă gamă de patologii cardiace. Există fenomene care se asociază atât cu insuficiența cardiacă stângă (lipsa de aer), precum și fenomene care sunt asociate cu insuficiența cardiacă dreaptă (edemele gambiere). Orice afecțiune cardiologică poate să ducă la insuficiență cardiacă, care se caracterizează prin niște semne și simptome clinice. Principalele ar fi: dispneea (lipsa de aer), astenia fizică, fatigabilitatea (n.r. oboseala cronică), creșterea în volum a membrelor inferioare.
Sunt mai multe clase de insuficiență cardiacă. Noi utilizăm anumite ghiduri europene în tratamentul și în diagnosticul insuficienței cardiace, în funcție de gravitatea simptomatologiei. Avem clasificarea NYHA (New York Heart Association), precum și cea în funcție de fracția de ejecție. Fracția de ejecție a ventriculului stâng este o măsurătoare a funcției inimii care ne ajută în estimarea calității mușchiului miocardic.
Mergeți la medic de la primele semne
Media10: Care sunt stadiile afecțiunii și cât de repede evoluează acestea?
Dr. Petre Ciobanu: Noi utilizăm clasificarea NYHA în evoluția afecțiunii. În stadiul I, simptomele sunt relative, minore. Mai apoi, în stadiul II, apar simptome la eforturi fizice moderate. În stadiul III al clasificării NYHA, pacienții prezintă simptome la eforturi fizice ușoare. În ultimul stadiu, care este cel mai avansat, simptomele apar în repaus, pacientul prezintă ortopnee (n.r. lipsă de aer în care bolnavul nu poate respira decât în picioare, în poziție dreaptă), dispnee paroxistică nocturnă (n.r. imposibilitatea de a respira ce survine brusc în timpul nopții și trezește pacientul din somn). În acest stadiu, pacienul nu poate să facă nici cel mai mic efort, nu se poate deplasa nici până la toaletă.
Marea majoritate a pacienților cu insuficiență cardiacă vin, de obicei, în faze avansate, în clasele III sau IV NYHA, cu simptome severe, edeme, dispnee la efoturi fizice minime, oboseală marcată. Trebuie să știm că un pacient aflat într-un stadiu atât de avansat de insuficiență cardiacă are un prognostic echivalent cu cel al unui pacient cu patologie neoplazică în stadiul terminal. Prin urmare, pacienții ar trebui să se prezinte, în primul rând, la medicul de familie încă de la primele simptome.
De ce apare insuficiența cardiacă
Media10: Care sunt principalele cauze ce duc la apariția insuficienței cardiace?
Dr. Petre Ciobanu: Cauzele insuficienței cardiace sunt multiple. Orice afecțiune cardiacă poate duce la apariția fenomenului de insuficiență cardiacă și aici vorbim de: hipertensiune, boala cardiacă ischemică (principala cauză la nivel mondial a insuficienței cardiace) în care intră infarctul miocardic cu supradenivelare sau fără supradenivelare de segmente. De asemenea, mai avem o gamă largă de patologii genetice, moștenite: cardiomiopatii dilatative, cardiomiopatii hipertrofice, cardiomiopatii restrictive. Pe lângă acestea, avem și diferite tulburări de ritm sau de conducere, precum: fibrilația atrială, blocurile atrioventriculare, dar depinde de situația clinică.
O cauză din ce în ce mai frecventă și mai studiată este dată de cardiomiopatia asociată patologiei oncologice și chimioterapicelor. Chimioterapia asociată cancerului are efecte toxice la nivel miocardic și studiile din ultimii ani sunt din ce în ce mai avansate în cadrul acestei patologii.Fumatul, hipertensiunea, dislipidemia sunt principalii factori de risc pentru apariția insuficienței cardiace.
Media10: Ce factori de risc trebuie să avem în vedere atunci când vorbim de insuficiența cardiacă?
Dr. Petre Ciobanu: Odată cu înaintarea în vârstă, se cumulează mai mulți factori, e un proces de îmbătrânire al vaselor de sânge, al valvelor. Uneori este un proces de îmbătrânire fiziologic, dar alteori se poate asocia și cu o patologie destul de avansată. Fumatul, hipertensiunea, dislipidemia sunt factori de risc importanți care pot să favorizeze apariția unui infarct miocardic, iar mai apoi să ducă la fenomenul de insuficiență cardiacă. Deci toate se leagă între ele.
Ce investigații sunt necesare
Media10: Cum diagnosticăm insuficiența cardiacă? De ce teste, investigații este nevoie pentru a determina cauza și gravitatea acestei afecțiuni?
Dr. Petre Ciobanu: Primul pas este acela de a observa pacientul, de a face un examen clinic vizual al pacientului. Vedem cum respiră, cum îi arată picioarele, ne uităm la venele jugulare de la gât. Apoi facem anamneza, adică discutăm cu pacientul. La unii pacienți anamneza e ușoară, însă la cei vârstnici poate fi destul de dificil. În secția noastră, la momentul actual, media de vârstă e undeva la 78-80 de ani. De aceea, în multe situații, dacă nu avem și sprijinul familiei, e greu să realizăm o anamneză corectă și să aflăm un istoric medical complet. În plus, foarte importantă este și partea psihologică. Susținerea morală a pacientului reprezintă 50% din actul medical medicală.
Pe lângă examenul clinic, avem nevoie obligatoriu de o electrocardiogramă (EKG) și de o ecocardiografie. Acestea sunt investigațiile de bază pe care orice pacient cu patologie cardiologică trebuie să le facă. După aceea, în funcție de suspiciuni, în funcție de caz, se pot recomanda: angiografie coronariană, angioCT coronarian, RMN cardiac, testări genetice.
Noi metode de tratament pentru insuficiența cardiacă
Media10: Care sunt metodele de tratament și cât de eficiente sunt?
Dr. Petre Ciobanu: Noi lucrăm după niște ghiduri europene de diagnostic și tratament, pe care le respectăm cât de mult se poate, în funcție de cazul clinic. Din punct de vedere medicamentos, avem acces la toate moleculele care sunt și în Vestul Europei, ceea ce este un lucru important. Principalele molecule utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt: betablocantele și, din 2019, inhibitorii de neprilizină – sacubritil/valsartan. Pe lângă acestea, avem și inhibitorii de enzime de conversie, diureticele de ansă: furosemid, torasemid sau diureticele antialdosteronice din categoria spironolactonei.
De asemenea, avem niște molecule noi utilizate inițial în tratamentul diabetului – inhibitori de SGLT2: empagliflozina și dapagliflozina. Sunt două molecule care au fost introduse în ghidurile noastre de tratament anul trecut și care au intrat pe lista de compensare anul acesta. Studiile europene, dar și cele de la nivel mondial au dovedit o eficiență superioară a acestora. Din practica clinică, odată cu apariția acestor noi molecule și cu dezvoltarea globală a cardiologiei, speranța de viață a pacienților cu probleme cardiace a crescut semnificativ.
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă nu mergem la medic din timp?
Dr. Petre Ciobanu: Pacientul poate să prezinte agravarea simptomelor insuficienței cardiace, agravări ale patologiei ischemice. De exemplu, dacă un pacient are fenomen de angină incipient și nu se duce la doctor, poate să facă infarct. Dacă este un pacient hipertensiv cu o tensiune mare, necontrolată pentru o perioadă lungă de timp, poate să facă accident vascular cerebral sau infarct miocardic. Dacă este un pacient cu probleme valvulare incipiente, există riscul ca, în timp, să ajungă la insuficiențe valvulare severe care necesită protezări valvulare.
Cu cât diagnosticăm mai târziu afecțiunea, cu atât prognosticul pe termen lung este mai rău. De accea, susțin foarte mult medicina preventivă, și anume: controlul factorilor de risc, o evaluare medicală periodică și nu doar cardologică, dezvoltarea sistemului primar de sănătate și accesul mai ușor al pacienților către serviciile medicale. Is better to prevent than to treat (e mai bine să previi decât să tratezi) pentru că, din păcate, costurile sunt mult mai mari în tratament decât în prevenție. De asemenea, este de preferat ca pacientul să se prezinte la medic încă de la apariția simptomelor minore pentru că e mai bine să depistăm o afecțiune în stadiul incipient decât să o tratăm într-un stadiu avansat. Pe lângă faptul că răspunsul la tratament este mult mai dificil, trebuie să știm și că ratele de succes ale medicamentelor sunt diferite.
Sarea fără sodiu din farmacii nu este recomandată
Media10: Ce alimentație și ce stil de viață trebuie să aibă pacientul cu insuficiență cardiacă?
Dr. Petre Ciobanu: Pe lângă regimul hipolipidic, ce constă în reducerea semnificativă a consumului de colesterol și carbohidrați, cu o alimentație bogată în fructe și legume, trebuie să ținem minte că pacienții cu insuficiență cardiacă au un grad de restricție a aportului de sodiu. Un exces de sodiu în alimentație poate duce la agravarea fenomenului de insuficiență cardiacă. Ghidurile actuale recomandă un aport de aproximativ trei – cinci grame pe zi de sodiu. Noi le recomandăm pacienților să mânânce cât se poate de nesărat, să nu adauge niciodată sare în mâncare. Sunt mulți pacienți care ne întreabă de înlocuitorii din farmacii, sarea care înlocuiește sodiul. Din păcate, nu este recomandată pentru că are potasiu, care poate să ducă la apariția unei hiperpotasemii.
Media10: Ce putem face ca să prevenim insuficiența cardiacă?
Dr. Petre Ciobanu: Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic secundar unei patologii cardiace. Pentru a preveni orice afecțiune din sfera cardiologică, trebuie să renunțăm la fumat și să încercăm să avem un stil de viață cât mai sănătos: să facem mișcare timp de 30 de minute măcar cinci zile pe săptămână; să evităm cât de mult se poate grăsimile polisaturate; să avem o dietă bogată în carne albă, pește, fructe, legume; să evităm dulciurile.
