Endoscopia digestivă superioară și colonoscopia sunt două investigații importante atât pentru diagnosticul, cât și pentru tratarea unor afecțiuni digestive. În cadrul Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” din Craiova aceste investigații se realizează de către medici profesioniști, bine pregătiți, dar și cu ajutorul aparaturii performante. Ce înseamnă cele două investigații? Când trebuie să ne adresăm medicilor ? De ce aparatură dispune clinica de Medicină Internă din cadrul Spitalului „Filantropia” Craiova. Aflăm de la dr. Felix Sima, medic primar gastroenterolog.
Diferența dintre endoscopie digestivă superioară și colonoscopie
Media10: Ce sunt endoscopia digestivă superioară și endoscopia digestivă inferioară sau colonoscopia, așa cum este cunoscută de majoritatea oamenilor?
Dr. Felix Sima: Sunt niște investigații care se fac în sălile de endoscopie de către medicii gastroenterologi, de obicei. Sunt și medici de alte specialități care pot să facă aceste investigații, cum ar fi: chirurgii, medicii interniști cu competențe. Endoscopia superioară înseamnă vizualizarea tubului digestiv superior de la nivelul esofagului, stomacului și până în prima porțiune a duodenului. Acest lucru se face cu ajutorul unui aparat care este, de fapt, un tub flexibil cu o cameră de luat vederi în capăt. Astfel, putem vizualiza pe un ecran toate structurile de la nivelul segmentelor de tub digestiv pe care le-am menționat anterior.
Putem depista o serie de patologii mai simple, cum sunt: gastritele, ulcerele. Totuși, se pot diagnostica și patologii mai complicate, cum sunt: polipii gastrici, cancerele de tub digestiv superior, cancerele gastrice, esofagiene și mult mai rar cele de duoden. Dacă vorbim de endoscopia digestivă inferioară sau colonoscopia, procedura implică același aparat, colonoscopul este însă un tub mai lung și un pic mai gros, dotat cu o cameră de luat vederi, prin care noi vizualizăm pe ecran structurile de la nivelul colonului. Se poate vedea începând de la orificiul anal și până la valva ileocecală, inclusiv ultimii 10-15 cm. din intestinul subțire (ileonul).
VIDEO
Când se fac aceste investigații?
Media10: Când este indicată efectuarea unei endoscopii digestive superioare? Dar a colonoscopiei?
Dr. Felix Sima: Vorbim despre două lucruri distincte, și anume: pacienți care au simptome de tub digestiv superior sau inferior și pacienți la care se face screening, persoane cu risc. La endoscopia digestivă superioară, avem două categorii de pacienți: sub 40 de ani și peste 40-45 de ani. Deci vorbim de pacienți tineri (sub 40 de ani), care au simptome de tub digestiv superior și la care medicația prescrisă de medicul gastroenterolog, internist, medic de familie nu ameliorează simptomatologia și au indicație pentru efectuarea unei endoscopii. Pe de altă parte, sunt pacienții peste 40-45 de ani care prezintă simptome și care ar trebui evaluați endoscopic.
Totuși, mai sunt pacienții care, indiferent de vârstă, prezintă semne de alarmă. Acolo trebuie evaluat obligatoriu tubul digestiv superior. Când discutăm despre semne de alarmă, vorbim de: disfagie (dificultatea de a înghiți, simțim că mâncarea se oprește în partea de sus sau de jos a pieptului), vărsături alimentare sau cu sânge ca semn de hemoragie, anemie (valori mici de hemoglobină).
„Nu e în regulă să facem endoscopie digestivă superioară și inferioară la cerere”
Media10: Cât de important este ca pacienții să facă aceste investigații la indicția medicului specialist și nu la cerere?
Dr. Felix Sima: Este foarte important ca oamenii să înțeleagă că trebuie să avem anumite indicații pentru a face endoscopie digestivă superioară sau inferioară. Sunt proceduri invazive, cu risc de complicații pentru care se semnează consimțământ și atunci e bine să știm că pacientul respectiv are indicație. Nu e în regulă să facem endoscopie digestivă superioară și inferioară la cerere. Sunt foarte mulți oameni care vin la noi și ne spun: „Am venit să fac o colonoscopie”. Medicul gastroenterolog este cel care stabilește indicația. Este foarte important să consultăm pacientul și să stabilim dacă are sau nu indicație. Mulți au contraindicație pentru că suferă de afecțiuni cardiace severe, afecțiuni respiratorii severe la care rata complicațiilor este foarte mare.
Media10: De ce aparatură dispuneți în cadrul Clinicii de Medicină Intern pentru a putea efectua aceste investigații?
Dr. Felix Sima: Aparatura de care dispunem este un troliu de endoscopie dotat cu videogastroscop și videocolonoscop, având imagine de înaltă definiție HD. Pe lângă acesta, mai sunt consumabilele: anse, pense, tot ce folosim pentru a desfășura procedurile. În momentul de față este în procedura de achiziție un electrocauter cu care o să reușim să facem polipectomii pentru polipi mai mari de 10 mm.
„Pe site-ul spitalului avem un număr de telefon la care pacienții se pot programa”
Media10: Cum vi se pot adresa pacienții? Vă întreb acest lucru pentru că sunt mulți oameni asigurați care își doresc să beneficieze gratuit de aceste investigații în cadrul spitalului de stat.
Dr. Felix Sima: În momentul de față, pacienții vin, de obicei trimiși de medicii de familie sau de la altă specialitate și se prezintă la recepția spitalului. Pe site-ul spitalului avem un număr de telefon la care pacienții se pot programa. Ambulatoriul de gastroenterologie va fi funcțional în cursul acestui an și atunci pacienții vor putea veni cu biletul de trimitere de la medicul de familie sau de la alte specialități către ambulatoriul respectiv. Momentan îi vedem la recepția spitalului pentru că nu avem un spațiu special destinat pentru ei, îi ajutăm cu mare plăcere și răspundem la orice solicitare.
Investigațiile sunt efectuate cu anestezie
Media10: Cum sunt efectuate cele două investigații în clinică? Se pot realiza cu anestezie generală?
Dr. Felix Sima: Din fericire, de la sfârșitul anului trecut, avem colaborare cu colegii noștri de la Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă care ne ajută cu procedurile endoscopice patru zile pe săptămână. De luni până joi, avem întotdeauna un anestezist în sală și majoritatea procedurilor le facem cu anestezie, fie că sunt endoscopii superioare sau inferioare colonoscopie. Sunt și pacienți care cer ei înșiși să nu fie sedați și atunci le respectăm doleanțele și îi programăm fără anestezie. Sedarea în endoscopie nu este o anestezie generală cum se întâmplă la intervenția chirurgicală majoră. Este o sedare profundă cu propofol, o substanță care se injectează pe venă. Are o durată scurtă, adică pacientul doarme atât timp cât se injectează anestezicul. În momentul în care se oprește injectarea, pacientul se trezește.
Trezirea este relativ rapidă, în 10-15 minute pacientul este în picioare. Avem un salon post anestezie, chiar lângă sala de endoscopie, unde se mai odihnește 30 de minute, timp în care este supravegheat de personalul secției. Ulterior, merge la domiciliu. Lucrurile acestea se pot petrece și în regim de spitalizare de zi. Pacientul vine în spital dimineața, la 07:30-08:00, iar la 12:00-13:00 poate pleca acasă. Foarte important de menționat este că pacientului îi este absolut interzis să conducă automobilul timp de patru-șase ore de la intervenție. În rest, nu sunt alte contraindicații. La 30 de minute după ce se trezește, pacientul are voie să ingere alimente sau lichide.
Cum se face pregătirea?
Media10: Înainte de investigații este nevoie ca pacientul să se pregătească într-un anumit fel?
Dr. Felix Sima: E absolut necesar să existe o pregătire pentru investigațiile endoscopice și aici vorbim de două tipuri. La endoscopia digestivă superioară, cerința noastră este ca pacientul, cu 10-12 ore înainte de investigație, să nu ingere alimente sau lichide. În cazul colonoscopiei, în după-amiaza zilei anterioare intervenției, se ingeră o soluție de pregătire. Sunt niște plicuri cu prafuri care se amestecă cu apă, se formează o soluție și se ingeră între trei și patru litri de substanță. Acest lucru ajută la curățarea colonului.
Pacientul o să aibă mai multe scaune moi, de la patru-cinci până la chiar 10 scaune pe timpul serii și posibil și pe timpul nopții. Dimineața la 07:30-08:00 se prezintă la biroul de internări, unde este luat în evidență și dus într-un salon până la efectuarea procedurii. Înainte de investigație, medicul anestezist va sta de vorbă cu pacientul și îl va evalua. Se completează o fișă de anestezie, i se montează o branulă și își așteaptă rândul pentru examinare.
„Aproximativ 2.500 de pacienți au avut teste de hemoragii oculte pozitive”
Media10: Din păcate, există foarte multe cazuri de cancer de colon atât în Oltenia, dar și în România, iar colonoscopia este o investigație importantă pentru depistarea la timp a acestui tip de cancer. Cum putem face screening cu ajutorul acestei intervenții?
Dr. Felix Sima: Chiar în momentul de față avem în desfășurare Programul Național de Screening al Cancerului de Colon. Pentru că nu avem posibilitatea să facem colonoscopii tuturor pacienților peste 50 de ani, s-a luat decizia de a se efectua teste de hemoragii oculte. Aceste teste de hemoragii oculte s-au împărțit medicilor de familie care, la rândul lor, le-au dat pacienților peste 50 de ani. În regiunea Olteniei, au fost incluse în jur de 50.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani. Dintre aceștia, aproximativ 2.500 de pacienți au avut teste de hemoragii oculte pozitive, deci necesitau investigație colonoscopică. De ce? Fiindcă potențialul de a avea leziuni, de la polipi până la cancere de colon, este foarte mare când testul de hemoragii oculte este pozitiv.
Aproape întotdeauna găsim ceva acolo, de la lucruri mai simple până la lucruri mai complicate. Screeningul se adresează, în principiu, persoanelor peste 50 de ani și cel mai bine este să fie făcut printr-un test de hemoragii oculte de tip imunochimic, teste mai noi, care sunt mult mai fidele și nu țin foarte mult de alimentație, cum era acum ani de zile când trebuia să ținem o dietă strictă cu câteva zile înainte.
Excizia unui polip ne protejează de cancerul de colon
Media10: Cum ajută colonoscopia în prevenția cancerului? Ce rol are ea în setul de investigații de screening?
Dr. Felix Sima: Dacă vorbim de pacienții care au test de hemoragii oculte pozitiv și îi programăm la colonoscopie, putem să depistăm polipi. Majoritatea cancerelor au la bază polipi, dar sunt și cancere de alt tip în care ereditatea este foarte mult implicată. În momentul în care se depistează un polip, el este excizat endoscopic, iar atunci pacientul este protejat de cancerul de colon pe care ar putea să îl facă mai târziu. Ulterior, pacientul mai vine la controale la șase luni, un an, trei sau cinci ani, în funcție de anatomia patologică. Acești pacienți sunt păziți de un cancer de colon între cinci și opt ani de zile, atât cât îi trebuie unui polip simplu, necomplicat, necanceros să se dezvolte într-o tumoră malignă cu multe complicații, tratament de lungă durată și agresiv pentru pacient.
Media10: Din păcate, cancerul de colon apare și la tineri. Ar trebui să recunoască niște semne sau dacă au avut cazuri în familie să înceapă mai devreme controalele de prevenție?
Dr. Felix Sima: Și tinerii pot fi persoane cu risc, în ciuda vârstei mici. Dacă au avut rude de gradul I, părinți, frați cu cancere sau chiar polipi de colon, ar trebui să vină către noi la o consultație. Foarte mulți dintre ei trebuie să efectueze o colonoscopie de screening. De obicei, colonoscopia de screening se face cu 10 ani înainte de vârsta rudei de gradul I care a avut acea problema de sănătate, fie că a fost polip sau cancer de colon.
Rectoragia, un semn de alarmă
Media10: Deci important este să nu așteptăm să avem simptome pentru că acestea apar târziu, atunci când afecțiunea este destul de avansată. Screeningul înseamnă să ai grijă de sănătatea ta, să știi că poți să te afli în categoria de risc și o dată pe an e bine să mergi să faci o consultație, un set de analize și să beneficiezi de aceste investigații, dacă este cazul să ajungi la ele.
Dr. Felix Sima: Sunt mulți pacienți tineri care vin cu semne de alarmă. De exemplu, un semn de alarmă pentru o eventuală problemă de tub digestiv inferior este rectoragia (sângerare la nivelul anusului). Sunt mulți care minimalizează acest simptom. Tot timpul se gândesc că este vorba de hemoroizi, dar nu întotdeauna este așa. De ce? Pentru că avem cancere de colon la vârste din ce în ce mai tinere, dar avem în creștere, ca și frecvență, bolile inflamatorii intestinale. Ele au același tip de simptome și atunci nu trebuie să bagatelizăm acest simptom, nu trebuie să-l dăm la o parte, nu trebuie să ne gândim întotdeauna că este de la hemoroizi. Trebuie să venim la o consultație la medicul gastroeneterolog pentru a stabili dacă avem indicație de colonoscopie.
