Leucemia. De ce apare și ce soluții de tratament există?

Leucemiile sunt printre cele mai întâlnite afecțiuni în Clinica de Hematologie a Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” Craiova. Ce sunt acestea?  De câte tipuri sunt, cum pot fi diagnosticate? Ce soluții de tratament există? Aflăm de la dr. Ionela Rotaru, medic primar hematolog, șefa Clinicii de Hematologie de la Spitalul „Filantropia” Craiova.

Media10: Ce sunt leucemiile, de câte tipuri sunt ele și ce ar trebui să înțeleagă pacienții sau aparținătorii acestora?

Dr. Ionela Rotaru: Pe înțelesul tuturor, leucemiile sunt cancere ale sângelui și pot să fie acute sau cronice. Leucemia acută este cea mai gravă neoplazie hematologică, dar este o boală curabilă. Se poate vindeca prin chimioterapie și/sau prin transplant de celule stem hematopoietice. Trebuie să înțelegem că nu toți cei care au leucemie acută înseamnă că au nevoie de transplant. Există o categorie de pacienți cu prognostic favorabil, cele care se vindecă doar prin tratament chimioterapic și mai există o categorie de pacienți cu leucemie acută care, la un moment dat, pot să aibă indicație de transplant de celule stem hematopioetice.

Tratamentul chimioterapic este disponibil la noi, iar pacienții sunt evoluați prognostic la diagnostic. Noi recoltăm pacienții tineri (sub 60 de ani) pentru tipizarea HLA, profilul pacientului fiind stabilit de la început. Dacă au frați, îi trimitem și pe ei să recolteze această tipizare HLA încă de la diagnostic. Astfel, în momentul în care pacientul primește celulele stem, știm exact dacă are donator înrudit. Dacă nu are, atunci trebuie căutat în registrul pacienților de celule stem.

Înainte, pacienții mergeau în străinătate să facă transplant de celule stem

Media10: De cât timp se face transplantul de celule stem în România?

Dr. Ionela Rotaru: Transplantul se face în România din 2000. Inițial, s-a făcut autotransplant, adică cu celule recoltate de la pacient. Acesta nu era indicat pentru leucemia acută. Ulterior, s-a trecut la allotransplant cu celule stem recoltate de la un donator sănătos. Până în momentul în care a început să se desfășoare această procedură în România, pacienții mergeau în străinătate. Eu am un pacient din 2009 care este transplantat în Israel și care este foarte bine, un donator neînrudit, vindecat de ani de zile. Era mai greu înainte, în sensul că accesul la această procedură era mai dificil, însă acum este mult mai ușor.

„Primele modificări care te duc cu gândul la leucemie apar pe hemogramă”

Media10: Care sunt simptomele pe care le resimt pacienții? Ce traseu trebuie să urmeze aceștia pentru a ajunge la timp la medic?

Dr. Ionela Rotaru: Debutul în forma acută este de dată recentă, adică șapte zile – două săptămâni maxim. Simptomele sunt absolut nespecifice: febră de cauză necunoscută, fără o infecție dovedită, astenie fizică, oboseală. Ce poate ridica ușor problema unui consult hematologic este efectuarea unei hemoleucograme. O analiză banală, foarte ieftină și care, pe lângă faptul că intră în analizele uzuale, este și o analiză pe care cred că ar trebui să ne-o facem măcar de două ori pe an chiar dacă o plătim. Costă 15 lei și cred că un pachet de țigări este mai mult. Acesta este primul semnal de alarmă.

Primele modificări care te duc cu gândul la leucemie apar pe hemogramă și asta înseamnă: o scădere a hemoglobinei, o scădere a numărului de trombocite și un număr de leucocite de obicei crescut cu modificări ale formulei leucocitare. Dacă mergi să faci un control de rutină și medicul de laborator sesizează aceste modificări, ești trimis automat către hematologie. E foarte ușor să te gândești la leucemie și este urgent, în cazul leucemiei acute, să ajungi cât mai repede în clinica de hematologie.

„Sunt pacienți de 20 de ani pe tratament și care nu sunt dependenți de spital”

Media10: Numărul cazurilor de leucemie a crescut în ultimii ani. Care este astăzi speranța de viață a unui pacient diagnosticat cu această afecțiune?

Dr. Ionela Rotaru: A crescut foarte mult numărul pacienților cu forme cronice de leucemie. Pacientul cu leucemie granulocitară cronică, de exemplu, până acum 20 de ani avea o speranță de viață de patru ani. Apoi se transforma în leucemie acută și acești pacienți erau pierduți. După anul 2000, când s-au descoperit terapiile țintite, speranța de viață a acestor pacienți a crescut extraordinar de mult. Aceste terapii sunt disponibile și în România gratuit pe programul de oncologie. Sunt pacienți de 20 de ani pe tratament și care nu sunt dependenți de spital. Ei au o viață absolut normală. În afara faptului că trebuie să ia niște pastiluțe zilnic și să vină o dată pe an să-și facă o analiză mai specială la spital, în rest pot să meargă la serviciu, au familii, duc o viață normală. Deci ei sunt, practic, niște pacienți redați societății, ceea ce este mare lucru. Sunt tineri cu leucemie granulocitară cronică care, în decursul evoluției bolii, au devenit părinți. E un lucru extraordinar.

Media10: Întâlniți leucemiile preponderent la o anumită categorie de vârstă? Sunt mai întâlnite la tineri sau la vârstnici?

Dr. Ionela Rotaru: Leucemiile acute au două vârfuri de incidență. Primul este în jur de 70 de ani și pentru acești pacienți există tratamentul fără intenție curativă. La celălalt vârf sunt pacienții tineri. 30% dintre ei sunt diagnosticați sub 60 de ani, dar sunt eligibili pentru tratament cu intenție curativă.

„Avem disponibilitate pentru absolut toate tratamentele conform ghidurilor de diagnostic și tratament”

Media10: Ce soluții de tratament aveți pentru pacienții care ajung în Clinica de Hematologie a Spitalului „Filantropia” și ce conexiuni puteți să le faceți pentru ceea ce nu se poate încă în Craiova?

Dr. Ionela Rotaru: Dacă ne referim la leucemiile cronice, avem disponibilitate pentru absolut toate tratamentele conform ghidurilor de diagnostic și tratament. În hematologie avem și ghiduri naționale care au fost actualizate în 2020-2021. Este foarte important pentru că progresul în hematologia oncologică este ca și în oncologia cancerelor solide, veșnic apar noutăți. Tehnicile de biologie moleculară care detectează aceste mutații au pus presiune pe industria farma în descoperirea acestor terapii țintite. Sunt foarte multe boli, inclusiv leucemia limfocitară cronică, de exemplu, în care chimioterapia nu-și mai are locul. Se fac numai terapii moleculare, terapii moderne acestor pacienți.

Ca și medicație, avem absolut tot ce ne trebuie. Pentru pacienții care au indicație de transplant, fie că sunt cu limfoame, fie că sunt cu leucemie acută, avem colaborare cu centrul de transplant al Spitalului Universitar care ne ajută foarte mult. Reușim să programăm pacienții la timp în sensul că după ce i-am diagnosticat, am stabilit că au indicații de transplant și îi trecem pe lista de așteptare.

„Stilul de viață se modifică din momentul în care afli diagnosticul”

Media10: Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul după ce trece printr-un astfel de transplant?

Dr. Ionela Rotaru: 100 de zile post transplant este urmărit în secția de transplant. După aceea revine la noi în centru, unde îl monitorizăm ulterior pentru complicații, pentru eventuale recăderi. Stilul de viață se modifică din momentul în care afli diagnosticul. Începi să te întrebi cu ce ai greșit de ai ajuns să te îmbolnăvești, te gândești ce ai putea să nu mai faci, ce trebuie să mănânci, cum să trăiești ca să-ți fie bine. Sunt pacienți care insistă să-și reia activitatea pentru că e greu să stai și să nu ai o ocupație. Mintea îți este ocupată veșnic cu boala. Dacă ai o ocupație și ești integrat societății, te adaptezi mai ușor la situație.

Media10: Există un program de prevenție a bolii?

Dr. Ionela Rotaru: Din păcate, nu există un program de prevenție. Nu avem un factor identificat ca fiind declanșator al bolii pentru că baza este cea genetică, cea moleculară. Există persoane la care factorii de mediu găsesc, la un moment dat, o breșă și acolo începe derularea, rostogolirea acestui proces neoplazic care, în final, se soldează cu apariția bolii, neoplaziei.

Pacienții cronici vin târziu la medic pentru că boala poate să fie asimptomatică

Media10: Cât de important este ca pacientul să ajungă mai devreme la medic astfel încât rata de succes a tratamentului pe care îl urmează să fie cât mai mare?

Dr. Ionela Rotaru: Pacienții cu leucemie acută ajung repede, în general, pentru că debutul este brusc, acut, imediat apar modificări pe hemogramă și sunt îndrumați către hematologie. Cei cronici vin târziu, în unele cazuri, pentru că boala poate să fie asimptomatică. Dacă nu-și fac analizele uzuale, să ridice suspiciunea unei investigații care ulterior să fie completată de investigații speciale pentru confirmarea diagnosticului, pot să întârzie foarte mult. Îmi amintesc de un pacient cu leucemie granulocitară cronică preluat din secția de gastroenterologie pentru că s-a dus în urgență cu hemoragie digestivă superioară. Dacă nu făcea aceast episod, nu-și descoperea boala.

Nu trebuie să interpretăm analizele singuri

Media10: Deci să încercăm să urmăm acel program de prevenție printr-un set simplu de analize pe care îl putem face și care ne poate ajuta să depistăm la timp afecțiunile.

Dr. Ionela Rotaru: Așa este, dar aș mai avea un mesaj pentru pacienți, dar și pentru cei care ne urmăresc chiar dacă sunt persoane sănătoase. Să nu încerce să-și interpreteze singuri analizele sau să caute pe internet. Sunt persoane care vin disperate, care caută pe internet trombocitopenie și primul lucru care le apare este leucemia. Nu toate trombocitopeniile sunt leucemii. Într-o leucemie, pacientul are 5000 de trombocite. Persoana respectivă poate să aibă 145.000. Limita inferioară este de 150.000, dar în laborator apare marcat ca o valoare deviată de la limita normală.

Populația sănătoasă trebuie să știe că analizele se fac periodic și dacă apar modificări trebuie să facă un consult de specialitate. Să nu încerce să-și interpreteze singuri analizele pentru că acestea se interpretează în contextul unui pacient care poate să prezinte anumite simptome. Obiectiv poate să aibă ceva modificări, organomegalie, dar nicio valoare de pe hemogramă nu se intepretează independent. Se interpretează coroborat cu celelalte valori și cu alte investigații pe care medicul specialist le poate recomanda.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Osteoporoza. Ce soluții de tratament există?

Next Post

Probioticele. Ce sunt și când apelăm la ele?

Related Posts
Verified by MonsterInsights