Guta este o afecțiune frecvent întâlnită denumită, altădată, boala oamenilor bogați pentru că ei erau cei care consumau cea mai mare cantitate de carne. Primul lucru care trebuie să ne ducă cu gândul la această afecțiune este nivelul crescut al acidului uric în sânge. Ce este guta? De ce apare? Cât de des este întâlnită astăzi? Cum se tratează? Aflăm de la dr. Daniela Matei, medic primar reabilitare medicală la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este guta și care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?
Dr. Daniela Matei: Pe vremuri, guta era boala aristocraților tocmai pentru că ei își permiteau și consumau foarte multă carne. Ca fapt divers, guta este cunoscută cu mult înainte de Hipocrate. El a fost primul care a discutat despre această afecțiune, însă fără a putea stabili exact natura simptomelor din cadrul bolii. Mult mai târziu, s-a descoperit care a fost cauza. Guta face parte din artritele induse de cristale și atunci deja aflăm câteva detalii importante. Dacă este o artrită, asta înseamnă că afectează articulațiile. Dacă face parte din artritele induse de cristale, este semn că baza, etiologia, cauza apariției simptomelor se datorează unor cristale.
Cristalele acestea au legătură, în marea majoritate a cazurilor, cu carnea, cu cantitatea de proteină pe care o ingerăm în organism.
Produsul final, după un lanț întreg de modificări ale purinelor, este uratul. În cazul gutei, uratul monosodic este cel care, la un moment dat, după ce saturează, după ce nu mai are loc în plasmă, în sânge, începe să treacă în diverse țesuturi. Unele dintre aceste țesuturi sunt cele articulare și din jurul articulațiilor.
„Dureri intense la nivelul articulațiilor degetelor mari de la mână și picior”
Media10: Care sunt simptomele ce trebuie să dea de gândit pacientului și să-l trimită la un control de specialitate?
Dr. Daniela Matei: Mai întâi trebuie să spun că organismul nostru are grijă să nu dea semne de la primul exces, ci abia peste câțiva ani. Acidul uric este unul dintre markerii de diagnostic ai gutei până la apariția primelor simptome. Deci putem descoperi o hiperuricemie (creșterea acidului uric în sânge) mult anterior apariției primelor simptome. De exemplu, dacă mergem la un chef și mâncăm multă carne, bem alcool (bere), trebuie să știm că nu de acolo este primul puseu de gută, ci modificările și excesele au fost cu mult timp înainte.
Pe lângă asta, manifestările sunt foarte zgomotoase, în sensul că sunt anumite articulații afectate.
Cel mai frecvent este vorba de articulațiile degetelor mari de la mână și de la picior. Aici sunt descrise ca fiind cele mai intense dureri din literatură, cu creșterea în volum a articulației, cu învinețirea articulației, cu senzație de piele care crapă, piele întinsă cu senzație de mâncărime (eritem articular) din cauza distensiei articulare. Aceste simptome pot, uneori, să se asocieze inclusiv cu febră, frisoane, deci cu modificări ale stării generale ale pacienților.
Manifestările afectează o articulație la început și sunt foarte intense, după care apar numeroase perioade intercritice, spunem noi, perioade de acalmie. Pe parcurs ce boala evoluează și nu luăm nicio măsură, puseele acute devin din ce în ce mai dese, dar simptomele sunt un pic mai liniștite, un pic mai calme.
Valoarea crescută a acidului uric ne orientează către diagnosticul de gută
Media10: Care este rolul acidului uric în organism și ce trebuie să știm despre el?
Dr. Daniela Matei: Acidul uric este un marker pentru gută sau este, de fapt, precursorul, elementul care ne atrage atenția că, la un moment dat în viață, putem face gută. Creșterea acidului uric în sânge ne poate arăta că se consumă mai multe proteine decât are nevoie organismul. Valoarea normală este considerată până în 7 mg/dL. Până la valoarea de 6,8 mg/dL, sângele tot acumulează până la rezultatul final al metabolizării proteinelor. După aceea, începe să transmită acidul uric, uratul monosodic, în diverse țesuturi. Totuși, acidul uric poate să fie toată viața către limita superioară fără a genera vreodată simptome.
O problemă renală sau intestinală poate favoriza apariția gutei
Media10: Când trebuie să ne prezentăm la medic și cum se stabilește diagnosticul?
Dr. Daniela Matei: Trebuie să ne prezentăm la medic în orice condiții de hiperuricemie. Creșterea acidului uric nu este doar secundară aportului de carne, aportului de alcool în mod excesiv, ci poate să fie rezultatul unor afecțiuni care să crească acidul uric. De ce? Pentru că proteinele pe care le ingerăm după metabolizare, acidul uric urmează a le elimina două treimi prin rinichi și o treime intestinal. Deci chiar dacă nu măncăm multă carne, fructe de mare, nu consumăm alcool, dar avem o problemă a rinichilor și nu se face eliminarea corectă, putem să avem hiperuricemie și, mai departe, gută.
Prin urmare, ori de câte ori găsim un acid uric mai mare în sânge, trebuie să ne prezentăm la doctor. Dacă avem o afecțiune renală, intestinală, trebuie să facem analizele periodic și, dacă sunt modificări, să mergem la un specialist. Dacă sunt modificări articulare care se bazează pe durere, pe creștere de volum, pe învineținerea articulației, trebuie să ne gândim de la bun început că poate fi gută și că este nevoie de inițierea unui tratament.
Tratament medicamentos și fizical
Media10: În ce constă tratamentul pentru gută?
Dr. Daniela Matei: Tratamentul este de două feluri: pe de-o parte, trebuie să tratăm puseul acut și, pe de altă parte, să reducem lent acidul uric din sânge. Mai întâi trebuie să scăpăm de durere, de modificările articulare pentru că acestea continuă și după încetarea puseului. Odată ce puseul este din ce în ce mai des, atunci modificările sunt din ce în ce mai serioase. În afară de tratamentul medicamentos, vorbim și de tratamentul fizical, de fizioterapie. Îl putem aplica atât în perioada acută, ce se bazează pe forme de terapie fizicală care scad durerea și inflamația, dar și în formele cronice, atunci când începe deteriorarea structurală a unei articulații. La Prima Clinic, găsim forme de terapie fizicală care se adresează și care pot influența atât simptomele din puseu, cât și din perioada intercritică, deci în perioada de acalmie.
Tratamentul fizical scade cantitatea de tratament
Media10: Cât de mult ajută să apelăm și la aceste forme de recuperare medicală, pe lângă tratamentul de bază?
Dr. Daniela Matei: Tratamentul de recuperare este tratament adjuvant în cazul gutei. Dacă este să ținem cont de mecanismele prin care influențează diversele proceduri, diversele forme de terapii, atunci ne dăm seama că este important. Există forme de terapie care influențează durerea și atunci cantitatea de antialgic pe care pacientul și-o administrează scade. Tratamentul fizical poate influența inflamația articulară, scade cantitatea de tratament, poate hrăni suplimentar articulația și atunci modalitatea de refacere este una mai bună. Deci este foarte important ca pacienții să știe că, pe lângă tratamentul medicamentos, pot beneficia și de tratament fizical.
„Este bine să evităm carnea, fructele de mare și peștele oceanic, alcoolul”
Media10: Care trebuie să fie stilul de viață al pacientului cu gută dacă vorbim de alimentație?
Dr. Daniela Matei: Stilul de viață se bazează pe echilibru. Vorbim, pe de-o parte, de alimentație. Dacă știm că există în familie gutoși, dacă avem o hiperuricemie diagnosticată anterior, este bine să evităm carnea (carnea roșie, carnea de vânat, carnea de animal tânăr), fructele de mare și peștele oceanic, alcoolul (mai ales berea). Apoi este bine să prevenim diverse afecțiuni care pot crește acidul uric secundar sau afecțiuni pentru care se instituie tratament și acidul uric poate crește secundar tratamentului.
De asemenea, trebuie să avem permanent în minte ca și indivizi, ca și pacienți, că acidul uric cu dislipidemia și cu diabetul merg mână în mână. Deci dacă suntem dislipidemici, cu hipertensiune arterială sau dacă avem diabet zaharat, este bine ca periodic să controlăm și acidul uric. În principiu, un pacient care are deja gută trebuie să se monitorizeze permanent și doar în anumite condiții să întrerupă tratamentul. Pentru un individ sănătos, echilibrul rămâne și în acest caz ideea de bază.
Media10: Pentru că ați menționat termenul de dislipidemie, cum îl explicăm pe înțelesul pacienților?
Dr. Daniela Matei: Dislipidemia înseamnă modificarea și creșterea grăsimilor în sânge. Ea este baza hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare, a accidentelor coronariene, adică a infarctului miocardic, a durerilor de inimă.
