Dermatita atopică este o afecțiune autoimună, cronică, adică până în prezent nu există un tratament care sa o poată vindeca. Pacienții trăiesc cu boala toată viața și încearcă să o țină sub control cu diferite tratamente în funcție de severitatea puseului. Din păcate, frecvența persoanelor cu dermatită atopică este în creștere, fiind o afecțiune care poate apărea și la copii, chiar din primele zile de viață.
Simptomele dermatitei sunt zgomotoase și pot împiedica pacientul să se odihnească și să-și desfășoare activitățile zilnice. De aceea, este important să administrăm tratament imediat cum apar primele manifestări.
„Dermatita atopică este o boală autoimună, inflamatorie, cu componentă alergică, care este din ce în ce mai frecventă. La conferinţele de dermatologie se pune foarte mare accent pe studiul acestei boli pentru că există o creştere alarmantă a cazurilor. Majoritatea studiilor arată că poluarea atmosferică este un factor major, care declanşează şi întreţine boala”, spune dr. Rucsandra Dascălu, medic primar dermatolog.
Ce factori de risc pot declanșa afecțiunea?
Dermatita atopică poate să apară la orice vârstă, așa că părinții trebuie să aibă în vedere anumite lucruri la care sunt expuși copiii în viața de zi cu zi și aici vorbim de factorii de risc care pot declanșa boala, precum: animalele (cel mai implicat fiind părul de pisică), fumul de țigară, mucegaiul și acarienii, fructele de mare, soia, ciocolata etc.
„În primul rând, dacă vorbim de un copil cu dermatită atopică, trebuie să știm că jocul în iarbă sau nisip expun copilul unui risc suplimentar de declanşare a unui puseu. De asemenea, nu este indicat să îi luăm copilului o pisică pentru că părul acesteia îi afectează mai rău decât părul de câine, de exemplu, lucru demonstrat prin studii clinice. În al doilea rând, un alt factor de risc este fumatul. Recomandăm părinților să nu fumeze în casă sau în preajma copiilor. Expunerea acestora la fumul de țigară este un factor nociv inclusiv pentru pielea lor. În al treilea rând, mucegaiul şi acarienii sunt factori agravanţi. În Romania, din păcate, mulţi copii locuiesc într-o casă cu mucegai”, precizează dr. Rucsandra Dascălu, medic primar dermatolog.
Băi scurte cu apă caldă, nu fierbinte
Pentru a ameliora mâncărimile, medicul dermatolog Rucsandra Dascălu recomandă ca pacienții să facă băi scurte, cu apă călduță, să folosească un ulei de baie și apoi să hidrateze pielea cu cremele recomandate: „Băile trebuie să fie scurte şi nu cu apă fierbinte. Putem pune un ulei de baie în cadă pentru efectul emolient. După baie, pielea trebuie hidratată cu o cremă cu acelaşi efect. Folosim un săpun cu PH neutru, fără parfum. Dacă suntem depăşiţi de situaţie şi apar leziuni mai severe, trebuie să mergem la medicul dermatolog.”
Ce alimente ar trebui să evite pacientul cu dermatita atopică?
Dacă ne confruntăm cu această afecțiune, trebuie să știm că anumite alimente pot favoriza declanșarea și întreținerea unui puseu. Chiar dacă poate fi dificil să scoatem din regimul nostru anumite alimente, evitarea lor ne ajută să ținem mai ușor sub control dermatita atopică.
„Există anumite alimente care sunt asociate puseelor de dermatită, printre care: albuşul de ou, laptele de vacă, soia, fructele de mare, fructele acide (lămâia, portocala), roşiile, mâncarea picantă, aditivii (partea ascunsă) declanşează puseele şi le întreţin”, explică dr. Rucsandra Dascălu.
Ce soluții de tratament există?
Oricare ar fi tratamentul administrat, acesta are rolul de a ține sub control simptomele și semnele dermatitei atopice. Tot timpul trebuie avut în vedere riscul apariției unui nou puseu și prezentarea la medicul dermatolog pentru tratarea acestuia. Printre soluțiile terapeutice utilizate de medicii dermatologi se află: corticoterapia topică, terapia imunomodulatoare, emolientele.
„Cortizonul local este extrem de eficient în puseul de dermatită atopică, dar trebuie aplicat pe o perioadă limitată de timp din cauza efectelor adverse. Există şi terapia imunomodulatoare, bazată pe inhibitori de calcineurină. Unul este pe lista de medicamente compensate pentru formele moderate şi severe. Pacienții cu dermatită atopică au risc de infectare a leziunilor cu Stafilococcus Aureus şi atunci e nevoie de topice cu antibiotic. Mai este şi tratamentul sistemic, care implică pastile, siropuri, medicație injectabilă. Se pot lua antihistaminice, unele și cu efect sedativ care ajută pacientul să se odihnească”, explică dr. Rucsandra Dascălu, medic primar dermatolog.
Terapia biologică, o terapie de viitor
Pe lângă clasicele metode de tratament, a fost introdusă și terapia biologică: „În România avem medicamentul dupilumab, un anticorp monoclonal uman pentru receptorul alfa al IL-4. Această terapie este indicată pentru tratamentul bolnavilor cu forme moderate și severe de dermatită atopică. În prezent, are indicație la adulți și la copiii peste șase ani. Prin studii clinice s-a dovedit că acest tratament are eficacitate mare și profil de siguranță foarte bun. Se administrează sub formă injectabilă subcutanat la indicația și stricta supraveghere a medicului dermatolog. Un alt medicament nou introdus in țara noastră este upadacitinib, un JAK inhibitor care determină blocarea mai multor citokine simultan, având astfel control asupra proceselor inflamatorii. Se prezintă sub forma de comprimate și se poate administra începând cu vârsta de 12 ani”, spune medicul dermatolog.
Cum ținem sub control afecțiunea?
Atunci când vorbim de dermatită atopică, trebuie să știm că pielea are de suferit. Prin urmare, e important să o îngrijim corespunzător și constant, chiar dacă nu avem leziuni. Pe lângă acest pas, trebuie să avem în vedere eliminarea factorilor de risc și, bineînțeles, urmarea tratamentului prescris de medicul dermatolog.
„În dermatita atopică sunt modificări la nivelul barierei de apărare a pielii. Așadar, este benefic să urmăm toți pașii: îngrijirea pielii, eliminarea factorilor care declanşează sau agravează puseul şi tratamentul specific prescris de echipele medicale. Educarea în acest sens, a părinților unui copil cu dermatită atopică sau adultului afectat de dermatită atopică, va duce la îmbunătățiri majore în calitatea vieții acestor pacienți”, explică dr. Rucsandra Dascălu, medic primar dermatolog.
