Dr. Omordia, pediatrul nigerian păstrat cu recunoștință în amintirea pacienților din Craiova

„Chiar dacă au trecut 20 de ani de când nu mai este printre noi, pe dr. Omordia nu l-am uitat. Îmi aduc aminte în permanență cu mult respect și afecțiune de Anyi, așa cum îi spuneam”. „Dr. Ifeanyi Omordia este printre îngeri, însă și azi îi port un deosebit respect. Când ne vom întâlni acolo, sus, abia aștept să îi strâng mâna și să îi mulțumesc!”. Sunt doar două dintre mărturiile colegilor și sutelor de pacienți pe care dr. Omordia Onemaechi Ifeanyi – Anyi, așa cum toți îi spuneau – i-a avut la Craiova, orașul în care a ales să se stabilească și să profeseze cu dăruire și pasiune până la sfârșitul vieții.

 Medic de naționalitate nigeriană, dr. Anyi a ajuns în România cu o bursă, la începutul anilor ’70. A urmat cursurile Facultății de Medicină din București și tot aici și-a găsit iubirea vieții – Mina-Aspasia, și ea studentă în capitală. Vremurile erau însă cum erau, regimul comunist nu le-a acceptat relația și apoi căsătoria. Au urmat ani de persecuții, în care soția s-a întors în orașul natal, Craiova, în care i s-au născut cele două fiice, Estera și Rebeca. Abia după ’90 familia s-a reunit, iar dr. Anyi a început să profeseze aici, ca medic specialist pediatru. A făcut-o cu suflet și pricepere, respectându-și, atât cât l-au ajutat puterile, jurământul și legământul meseriei.

S-a stins din viață pe 3 aprilie 2003, iar astăzi, după 20 de ani, amintirea și memoria îi sunt cinstite deopotrivă de pacienții care i-au trecut cândva pragul cabinetului, de prieteni, de familia iubitoare. Căci la finalul unei vieți nu contează cât de renumit ai fost sau câte avuții ai acumulat, ci legăturile pe care le-ai avut cu oamenii, amintirile pe care le-ai lăsat și sufletele pe care le-ai atins…

Medicul Ifeanyi O. Omordia s-a născut la Akumazi, Umuocha, Nigeria, pe 18 septembrie 1948, părinții fiind Aninye și Nwazulu Omordia. Școala elementară și liceul le-a urmat în orașul natal, iar în 1971-1972 a lucrat ca auditor la Ministerul Agriculturii din Ubiaja, Benin. În august 1972 nota în jurnalul său: „Închei legământ cu Dumnezeu, voi pleca în străinătate să studiez medicina și mă voi specializa în pediatrie. La întoarcere în Nigeria, mă voi dedica poporului meu, să vindec oamenii”.

În septembrie 1972 a fost admis la Universitatea din Benin pentru anul universitar 1972-1973, iar în octombrie era selectat de Ministerul Federal al Educației din Nigeria pentru o bursă la Medicină, în România. Pe 15 decembrie 1972 începea anul pregătitor la Cluj-Napoca și cursul intensiv de limba română. Urmau, în ianuarie 1973, cursurile la Facultatea de Medicină din București, pe care a absolvit-o în 1979, iar din ianuarie 1980 – specializarea în pediatrie, la Spitalul Fundeni.

În timpul studiilor, în 1978, a cunoscut-o pe Mina-Aspasia, și ea studentă la București, la Facultatea de Cosmetică, cea care îi va deveni mai târziu soție. Regimul comunist nu permitea însă relații între românce și străini, drept care nu o dată au fost ridicați de pe stradă de Securitate și arestați. Au hotărât să se căsătorească, dar începerea unei vieți împreună a însemnat și începutul calvarului: lupta continuă cu Securitatea. Luați în evidență, controlați, persecutați…

În ianuarie 1981 li s-a născut prima fiică, Estera, iar soția s-a întors în orașul natal, Craiova, unde fusese repartizată să lucreze la un salon de cosmetică. Planul era însă ca după terminarea specializării, în 1983, să se mute împreună în Nigeria. Dr. Ifeanyi O. Omordia a plecat primul, pentru a face stagiul militar, obligatoriu, înainte de a se angaja. Acasă i se năștea, în septembrie 1983, a doua fiică, Rebeca. Autoritățile comuniste i-au interzis să revină în țară să-și vadă familia, astfel că a reușit să-și cunoască fiica cea mică abia peste câteva luni. Aici, în Craiova, Mina-Aspasia a rămas mereu să-l aștepte, înconjurată de familie și prieteni, atașată de Biserica Baptistă din oraș. Perioada 1983-1989 a însemnat o luptă continuă cu regimul comunist pentru a-i fi permis să intre în țară. Așa că, între 1986 și 1989, dr. Anyi a lucrat ca medic pediatru la Spitalul Seventh Day Adventist Hospital, Aba, Abia State, în Nigeria.

După multe eforturi, familia s-a reunit la Craiova în septembrie 1989. Copiii erau deja înscriși în sistemul de învățământ românesc și încercau din răsputeri să se integreze în societatea comunistă. Persecuțiile regimului au continuat, iar în noiembrie 1989 medicul Ifeanyi O. Omordia a fost expulzat, împreună cu întreaga familie, în Iugoslavia. Li se va permite să se întoarcă în țară în ianuarie 1990, după Revoluție, moment care a adus o nouă speranță. Atunci a început procedurile pentru dobândirea cetățenei române și pentru căutarea unui loc de muncă.

Sprijinit de Biserica Baptistă nr. 1, dr. Anyi deschidea în 1991 un cabinet privat de pediatrie pe strada „Henri Barbusse” nr. 1, timp în care lucra și pentru clinica Petra Vita. În iunie 1997 își muta cabinetul în cartierul 1 Mai, unde își va desfășura activitatea până la sfârșitul vieții. A decedat pe 3 aprilie 2003 și este înmormântat în cimitirul Ungureni din Craiova. Un portret al său este schițat astăzi, după 20 de ani, și prin prisma mărturiilor colegilor și pacienților pe care i-a avut și pentru tratarea cărora și-a pus în practică toată priceperea și, cu asupra de măsură, întreaga sa compasiune.

***

«Chiar dacă au trecut 20 de ani de când nu mai este printre noi, pe dr. Omordia Anyi nu l-am uitat. Îmi aduc aminte în permanență cu mult respect și afecțiune de Anyi, așa cum îi spuneam. Un doctor cu calități profesionale deosebite, un colaborator foarte bun, oricând dispus să își ajute semenii, mai ales pacienții, un doctor care emana o căldură sufletească cum de puține ori am avut parte. Un soț iubitor, devotat familiei, care și-a iubit cu pasiune soția, un tată prietenos, apropiat de cele două fetițe, Estera și Rebeca, de care vorbea cu multă însuflețire. Iar viitorul a dovedit că a avut dreptate, amândouă s-au realizat profesional cu un succes de care astăzi Anyi ar fi mândru. Drum lin printre îngeri în continuare, dragul meu coleg și prieten!». (Dr. Bălășoiu Maria)

***

«În primăvara anului 1990, mai precis pe 17 mai, se năștea un grăsuț de 5 kg la Maternitatea Spitalului nr. 2 din Craiova. Nu erau maternități private pe-atunci… Iar la naștere primea nota 8 sau 9. Nici când m-am născut n-am luat 10! Căci nici la școală nu am fost un elev de nota 10, dar asta nu m-a împiedicat să ajung unde mi-am dorit. Se năștea într-o familie de oameni simpli, cu șase frați. Dintr-un tată care era frezor la Avioane și o mamă care lucra la Fabrica de Confecții ce credeți că avea să iasă? Un bucătar-șef! Mai precis, MasterChef! La vârsta de 6 ani am făcut prima criză de respirație. De când m-am născut îmi era rău în diferite perioade ale anului. Părinții m-au dus la peste 20 de medici de specialitate și toți le spuneau că am o alergie, o astmatiformă… Până într-o zi în care am ajuns la un om trimis de Dumnezeu ca înger pentru noi, dr. Ifeanyi Omordia. M-a privit în ochi și mi-a spus că totul va fi bine, că Dumnezeu mă iubește, iar părinților mei le-a spus că am astm bronșic, dar că mă voi vindeca. Tot ce îmi aduc aminte de la 6 ani e că stăteam în pat și le ziceam părinților că eu nu mă mai fac mare niciodată, ci o să mă fac înger! Dar Dumnezeu avea alt plan cu mine. În criza aia pe care o aveam, dr. Omordia le-a recomandat părinților mei o injecție care mă va face bine și un tratament. A căutat tata injecția în tot orașul Craiova și până la urmă a găsit-o și mi-au administrat și tratamentul dat de doctor. Din ziua aia sunt alt om și astăzi îi mulțumesc cu un deosebit respect! Dumnezeu să binecuvânteze familiile tuturor medicilor din lumea asta și familiile pacienților! De mai bine de 20 de ani, dr. Ifeanyi Omordia este printre îngeri, însă când ne vom întâlni acolo, sus, abia aștept să îi strâng mâna și să îi mulțumesc pentru tot ce a făcut pentru mine! Astăzi am 32 de ani și o familie cu doi copii minunați, am fost MasterChef România în 2014 și dețin un lanț de restaurante». (Ciprian Ogarcă, pacient)

***

«Era perioada de după Revoluția din 1989 când fondatorul policlinicii Petra Vita din Craiova, dr. Mihai Răduț, împreună cu alte cadre medicale din Craiova, au hotărât ca o dată pe săptămână să ofere consultații gratuite și tratament oamenilor din localitățile mai apropiate de oraș, dar nu numai Între medicii din echipă care mergeau în mod regulat era și dr. Ifeanyi Omordia. Personal, în puținul timp în care l-am cunoscut, am fost plăcut impresionat să văd în el, pe lângă profesionalismul de care dădea dovadă, un spirit de sacrificiu, devotament, bunătate și blândețe. Era, cred, cel mai solicitat dintre medicii din echipă și, chiar dacă era obosit, rămânea până consulta ultimul pacient. Am fost surprins să aud că a fost chemat la odihnă atât de repede… Pentru dr. Omordia s-a împlinit cuvântul lui Dumnezeu din 2 Timotei cap. 4, versetele 6-8: „Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în ziua aceea, Domnul, judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui”». (Dr. Vasiloiu Sebastian)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

CONSTIPAȚIA. Ce laxative și alimente te pot ajuta?

Next Post

Durerile de cap la copii. Când trebuie să ne îngrijoreze?

Related Posts
Verified by MonsterInsights