Astmul bronșic este o afecțiune care, din păcate, nu poate fi vindecată, însă poate fi ținută sub control cu tratament. Dacă pacienții sunt atenți la simptome și au medicamentele la îndemână, pot preveni crizele de astm. Totuși, în cazul în care acestea persistă sau nu se ameliorează după administrarea tratamentului, este esențial ca pacientul să se prezinte la medicul pneumolog pentru a evita complicațiile.
Crizele de astm ne pot pune viața în pericol, așa că pacientul trebuie să se alarmeze la apriția simptomelor și să meargă la medic cât mai repede posibil:„Când avem o criză de astm, primul lucru este, obligatoriu, să ne prezentăm la medicul specialist”, spune dr. Daniela Bică, medic primar pneumolog.
Spray-urile și inhalatoarele nu scad inflamația
Pacienții evită să meargă la medic atunci când apare criza de astm și încearcă să țină singur sub control situația. Mulți apelează la spray-uri sau la inhalator pentru a ieși din criză și, de cele mai multe ori, abuzează de ele.
„În general, toată lumea știe că dacă ne dăm cu spray-ul de Salbutamol, respectiv acel Ventolin, o să ieșim din criză. Ne dăm cu inhalatorul până nu mai putem, câte 20 de pufuri, lucru total greșit. Acela este doar un bronhodilatator, iar pe mine mă interesează să scad inflamația. Degeaba îmi fac dilatație bronșică dacă dilatația persistă”, explică dr. Daniela Bică.
Dacă sunt folosite în exces, acestea pot da reacții adverse pacientului. Prima dată apare un ritm crescut al frevenței cardiace, tremur, iar mai apoi lucrurile evoluează spre mai rău. Tahifilaxia este un fenomen care duce la toleranța organismului pentru un medicament folosit în exces. Astfel, pe măsură ce crizele se înmulțesc, este nevoie să creștem dozele administrate.
„Acești beta 2 agoniști, pentru că asta este Ventolinul pe care pacienții îl folosesc de rutină, nu fac decât să dea reacții adverse atunci când sunt folosiți într-o doză foarte mare. Apare tahicardia, tremurul periferic și ușor, ușor apare acea tahifilaxie. Ce este tahifilaxia? Receptorii aceia pentru beta 2 sunt ocupați de medicament și nu mai răspund la stimulent”, semnalează dr. Daniela Bică, medic primar pneumolog.
„Începe o stare de constricție toracică, o stare de jenă, o ușoară lipsă de aer”
Pacienții care au mai avut crize de astm sunt instruiți de medic să-și recunoască simptomele și să-și administreze tratamentul de control singuri, acasă. Totuși, dacă criza nu se ameliorează după măsurile luate de pacient, trebuie să se prezinte la medic. Când simptomele se agravează și acesta începe să simtă o ușoară lipsă de aer, e obligatoriu să meargă la un specialist.
„Pacientul astmatic este instruit de medic să-și recunoască primele simptome și, în momentul unei crize, fie are tratament de control acasă și atunci știe să-și facă un step-up terapeutic, fie se prezintă la medicul specialist pentru a primi un tratament specific. Orice criză de astm bronșic este preîntâmpinată de niște simptome pe care pacienții încep să și le recunoască, deci nu intră de prima dată în criză de astm bronșic. Începe o stare de constricție toracică, o stare de jenă, o ușoară lipsă de aer. Atunci el trebuie să se alarmeze, să meargă la doctor”, precizează dr. Daniela Bică, medic primar pneumolog.
„Dacă nu este tratat corespunzător în această stare prodromală, atunci apare criza”
Criza apare atunci când pacientul nu reușește să amelioreze simptomele incipiente. Asta face ca tratamentul să dea rezultate mult mai greu. Prin urmare, criza nu va apărea dacă identificăm simptomele incipiente și ne prezentăm la medic.
„Dacă nu este tratat corespunzător în această stare prodromală, atunci apare criza. Pacientul primește un tratament corespunzător și va dispărea. Totuși, una este să îl iau în primele zile, când am simptome sugestive acestei crize, și alta este când deja s-a instalat, când tratamentul este mai greu”, conchide dr. Daniela Bică.
