Operația de apendicită este una dintre intervențiile care se realizeză ușor, însă nu putem exclude faptul că pot exista și aici complicații. Pentru a le evita, pacienții trebuie să știe că este esențial să se prezinte la medic de îndată ce apar primele simptome. Cum decurge apendicectomia laparoscopică? Cât de repede se recuperează pacientul? Care sunt avantajele intervenției laparoscopice? Ce complicații pot să apară în timpul operației sau după? Aflăm răspunsurile la întrebări de la dr. Cătălin Dudu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Ce este apendicita și cât de frecventă este această afecțiune în rândul populației?
Dr. Cătălin Dudu: Apendicita reprezintă inflamația apendicelui cecal. De obicei, aceasta este întâlnită la tineri, dar poate să apară la orice vârstă. Apendicita se produce în momentul în care lumenul (interiorul apendicului) este blocat. Acesta se poate bloca din mai multe cauze: fie de un sâmbure, fie de materii fecale un pic mai îngroșate sau pur și simplu din cauza unei migrări a bacteriilor în peretele apendicular care se inflamează. Din câte am observat, apendicita nu mai este atât de frecventă ca acum 10 ani, însă este destul de întâlnită. La două – trei gărzi găsim câte un pacient cu apendicită. Este o patologie acută care apare fără un anumit tipar, nu ține neapărat de alimentație, de niște factori pe care să îi poți controla sau care să se fi modificat în timp.
„Bolnavul simte un disconfort care în următoarele ore se mută spre dreapta”
Media10: Ce simptome ar trebui să ne facă să mergem la medic pentru a verifica dacă avem apendicită?
Dr. Cătălin Dudu: În cele mai multe cazuri, durerea apare în epigastru (capul pieptului). Bolnavul simte un disconfort care în următoarele ore se mută spre dreapta, în fosa iliacă dreaptă. Apoi durerea începe să fie din ce în ce mai mare și pot să apară vărsături, grețuri. Dacă se menține și pacientul nu ajunge la spital, poate să facă și febră. De multe ori, durerea din epigastru poate fi ușor confundată cu o durere de ulcer sau o gastrită. Totuși, când aceasta se mișcă către dreapta jos, atunci ar trebui să-și pună semne de întrebare și să se prezinte la medic pentru un consult. Este posibil ca simptomele să evolueze în câteva ore sau chiar în 12-24 de ore, depinde de la persoană la persoană, de cât este de blocat sau cât de repede își desfășoară inflamația cursul în apendic.
Media10: În ce constă pregătirea pacienților pentru apendicectomia laparoscopică?
Dr. Cătălin Dudu: Ca și pregătire, trebuie să discutăm mai întâi de tipul de pacient. Avem pacientul care se prezintă la medic imediat de la debutul simptomelor și care este diagnosticat repede. Asta înseamnă că organismul este compensat, nu e nevoie de o echilibrare hidroelectrolitică de urgență și se poate interveni chirurgical fără nicio problemă în primele ore. Dacă pacientul a venit după o durată mai mare de timp la medic și a avut vărsături, atunci se începe cu o echilibrare. Mai întâi se pun niște perfuzii cu soluție salină, cu glucoză ca să se ajungă la un nivel normal al ienogramei, după care se intervine chirurgical și se face procedura de apendicectomie.
Ce presupune operația?
Media10: Cât durează operația și ce se întâmplă, mai exact, în timpul ei?
Dr. Cătălin Dudu: Sunt două tipuri de intervenții pe care le practicăm: intervenția clasică și intervenția laparoscopică. În esență, ele diferă doar prin tipul de abord, adică cât de mare este incizia și unde se face. În ambele situații, odată ce se intră în abdomen, se identifică apendicele. Acesta are, ca și vascularizație, artera apendiculară care vine printr-un mezou. Se identifică acel mezou, se ligaturează sau se electrocoagulează, în funcție de abordul pe care îl avem, după care apendicul rămâne prins la nivelul cecului, se leagă în bază, se secționează și se finalizează. Operația durează, în medie, sub o oră. Dacă nu există alte complicații, se efectuează în jur de 40-45 de minute.
„Ceea ce e simplu pentru un pacient se poate dovedi chiar foarte periculos pentru un alt pacient”
Media10: Deseori auzim de la alte persoane: „Apendicita este o operație simplă, nu are ce să meargă prost.” Totuși, sunt și cazuri grave în care pacientul poate deceda din cauza unei apendicite. Ce părere aveți despre aceste teorii?
Dr. Cătălin Dudu: Este o operație simplă pentru noi, ca medici chirurgi. Din păcate, chirurgia, ca și toate ramurile medicinei, nu este o știință exactă. Ceea ce e simplu pentru un pacient se poate dovedi chiar foarte periculos pentru un alt pacient. Avem cazuri de apendicită care se complică destul de rău, deși nu ar fi trebuit. Medicina nu e matematică și lucrurile acestea trebuie să fie bine înțelese de pacienți pentru că, de multe ori, auzim la știri: „A murit de la o simplă apendicită.” Toată lumea spune că apendicita este o operație simplă, că ar trebui să meargă bine. Nicio operație nu e simplă și nimic nu e simplu când vine vorba de sănătate. Dacă iei o pastilă, de exemplu, și ești alergic la ea, poți să mori.
Într-adevăr, e mai simplă decât o altă patologie, dar se poate complica la fel de mult și la fel de grav. Pe lângă această inflamație a apendicului, trebuie să ne gândim că fluxul sagvin poate fi afectat, iar bacteriile pot să treacă în el. Nu se întâmplă des, din fericire, dar se poate ajunge la așa-numitul sepsis apendicular. Practic, e o infecție difuză în tot corpul și atunci nu mai vorbim de o simplă apendicită. Se poate ajunge la tragedii, la complicații majore care se pot solda cu deces.
Infecția, sângerarea și abcesul sunt cele mai frecvente complicații
Media10: Operația de apendicită efectuată laparoscopic prezintă riscuri, complicațiii? Există vreun risc de infecție în timpul procedurii sau după?
Dr. Cătălin Dudu: În momentul în care avem o apendicită acută cu supurație, cu puroi în jurul apendicului, riscul de infecție la nivelul plăgii este mare. Indiferent cât ai izola de bine plaga respectivă, tot trebuie să scoți apendicul acela pe undeva. Dacă intervii clasic, trebuie să speli locul, dar când faci asta automat vei atinge plaga și peretele abdominal, iar riscul de contaminare este mare. Într-adevăr, riscul de infectare este mai mic în cadrul laparoscopiei. Totul se desfășoară în abdomen pe incizii mici, iar extracția se face într-un sac special și, practic, nu atingi niciodată peretele abdominal.
Un alt risc după o astfel de intervenție chirurgicală este acela de sângerare. Se leagă artera apendiculară, care are un lumen destul de micuț, dar există posibiliatea să sângereze. Se poate desface acel fir, se poate necroza zona care s-a legat. În laparoscopie, când o electrocoagulăm, adică facem o coagulare cu cauterul, cu pensă bipolară sau cu altfel de sigilare vasculară, există un risc de dehiscență și atunci se poate să sângereze în postoperator. De obicei, noi lăsăm un tub de dren măcar 12-24 de ore postoperator. După 24 de ore, riscul de sângerare se minimalizează pentru că deja s-a produs o tromboză în vas și nu mai poate să sângereze așa ușor.
O altă complicație este abcesul
Odată ce ai avut puroi și ai făcut o operație septică (cum este apendicectomia), se poate produce un mic abces acolo unde ai făcut intervenția, pericecal. De obicei, pacienții merg acasă și revin după o săptămână – două cu febră. Le facem o tomografie pentru a vedea colecția care trebuie drenată, intrăm din nou, punem un tub de dren și reevacuăm.
Pe lângă acestea, mai există o complicație, care este mai puțin frecventă, dar care apare și trebuie să se știe de ea, și anume fistula cecală. În momentul în care avem o infecție puternică și este afectat peretele cecal sau bontul apendicular se desface, există posibilitatea să apară această fistulă. Practic, aceasta este o comunicare între cec și perete. Apare în afară ca o zonă roșie, asemănătoare cu un coș. Acesta se sparge și încep să iasă materii fecale pe acolo. Se poate trata prin două variante: fie se închide spontan, se pansează, se lasă câteva săptămâni și se închide singur, fie dacă nu se închide trebuie reintervenit chirurgical.
Avantajele intervenției laparocopice
Media10: Care sunt avantajele intervenției laparoscopice?
Dr. Cătălin Dudu: Avantajele sunt mari pentru că, în primul rând, evit acea incizie de patru – cinci cm. Mai întâi trebuie să luăm în calcul caracterul pacientului, dacă este mai slab sau mai plinuț. Dacă este slab, atunci este recomandată intervenția clasică. Incizia va fi micuță, mai ales dacă pacientul vine la debutul simptomelor, iar vindecarea și beneficiile laparoscopiei nu sunt chiar atât de mari. În schimb, dacă pacientul este mai grăsuț, are un strat adipos bine reprezentat, de cinci – șase cm sau chiar burtică, atunci se impune laparoscopia. În loc de o incizie de 10 cm, va avea una de un cm și încă două de cinci mm.
În plus, riscurile unor sângerări la nivelul plăgilor sunt mai mici, riscul unei infecții al plăgilor este mai scăzut, expunerea și vizualizarea apendicului, precum și a zonei din jur, este mai bună în laparoscopie, chiar și atunci când există o peritonită și avem puroi. Este mai bine să intri laparoscopic pentru că vezi intrarea în cavitatea abdominală. Mai mult,ai un aspirator, deci poți să speli și să aspiri tot, să te asiguri că n-a mai rămas nimic.
Prin urmare, avantajele laparoscopiei există și se traduc prin timp redus de internare a bolnavului. Pacientul se va recupera mult mai repede și va pleca acasă a doua – a treia zi maxim. De asemenea, durerile sunt mai mici postoperator. Având trei plăguțe mici, cu siguranță durerea nu va fi la același nivel. Practic, și reinserția socială este mai rapidă, iar riscul de complicații postoperatoriu, la nivel de plagă, este mai mic.
„Pacientul descrie durerea după operație ca o jenă”
Media10: Ce simte pacientul după operație? Are dureri?
Dr. Cătălin Dudu: Pacientul descrie durerea după operație ca o jenă pentru că a avut o incizie acolo și e normal să îl deranjeze o zi – două. În orice caz, durerea postoperatorie nu se compară cu ceea ce a simțit înainte de a veni la spital. Oricum, se fac antialgice, nu lăsăm pacientul să sufere.
Media10: Pacientul trebuie să urmeze și un tratament medicamentos?
Dr. Cătălin Dudu: Tratamentul medicamentos este în funcție de ce găsim intraoperator. Dacă avem o apendicită congestivă, care n-a avut timp să se dezvolte către un abces sau către o gangrenoasă și să migreze în microbi, adică nu are un risc mare de colecții și de infecție locală, nu e recomandat să dăm antibiotic. Putem da antialgice, precum: algocalmin, paracetamol, ibuprofen ca să nu aibă dureri postoperatoriu. După două – trei zile, nu mai este nevoie de nimic. În schimb, dacă găsim un abces, un puroi, o peritonită localizată sau generalizată, atunci antibioterapia este necesară. În funcție de caz, se poate întinde de la trei la șapte zile.
„Este bine ca măcar șase – șapte săptămâni să nu facem efort fizic susținut”
Media10: Cât de repede se recuperează pacientul după operație? Când poate să facă revină la activitățile zilnice, să facă sport?
Dr. Cătălin Dudu: Un pacient operat laparoscopic se ridică, mănâncă și se plimbă chiar de a doua zi. În patru – cinci zile, ar trebui să nu mai simtă niciun disconfort. Poate să înceapă serviciul, riscul de ventrație la nivel ombilical este foarte mic comparativ cu cel de la incizia clasică. Pacientul poate să se plimbe, însă nu e indicat să facă efort fizic susținut. Este bine ca măcar șase – șapte săptămâni să nu facem efort fizic susținut (să ridicăm greutăți, să ne ducem la sală). După operația clasică, trebuie să stăm un pic mai mult pentru că incizia este mai mare.
Media10: Care sunt alimentele pe care ar trebui să le evite pacienții în perioada de recuperare?
Dr. Cătălin Dudu: În primele trei – patru săptămâni sunt niște restricții alimentare. Pacientul nu are voie să bea sucuri acidulate, apă minerală. De asemenea, nu are voie să consume fructe și legume proaspete pentru că produc gaze și vor pune tensiune pe structura de pe cec. În rest, poate să mănânce ce își dorește, nu are alte restricții. În principiu, nu este indicat ca pacientul să se baloneze.
