Sinuzită, răceală sau alergie? Cum le diferențiem

Pîrlogea Claudia
7 Min Read

Nasul înfundat, strănutul, tusea, durerea de cap sunt simptome comune cu care fiecare dintre noi ne-am confruntat la un moment dat. Răceala, infecția sinusurilor și alergia sunt trei afecțiuni des întâlnite și, totodată, greu de diferențiat. Manifestările sunt apropiate și, de multe ori, tratamentul este administrat greșit. Cum știm ce afecțiune avem? Răcelile și alergiile pot să provoace infecții ale sinusurilor? Ce tratament trebuie să luăm pentru fiecare? Aflăm răspunsurile de la dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL, la Centrul Medical Prima Clinic.

Infecția de la nivelul sinusurilor (sinuzita) apare ca urmare a unei răceli, alergii sau a unui blocaj sinusal. Sinusurile inflamate se umplu cu fluid și se infectează, fapt care duce la apariția unor simptome deranjante.

„Sinuzita (rinosinuzita) semnifică inflamația sinusurilor nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii sau a unui blocaj la nivelul sinusurilor. Această inflamație poate cauza o suprainfectare virală, bacteriană sau fungică. Sinuzita este o afecțiune care survine atunci când sinusurile devin inflamate și se umplu cu fluid ce se poate infecta. Acest proces împiedică secreția normală de mucus și, astfel, îngreunează respirația, cauzând o simptomatologie neplăcută”, spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.

Cauzele infecțiilor sinusurilor

O simplă răceală poate favoriza apariția rinosinuzitei acute, ceea ce poate determina o suprainfectare bacterină. Infecțiile respiratorii, alergiile, deviația de sept pot duce, însă, la rinosinuzită cronică.

„Rinosinuzita acută se produce, de obicei, în urma unei simple infecții virale (răceli). În unele cazuri, se poate întâmpla ca sinusurile inflamate acut să se suprainfecteze bacterian. În cazul rinosinuzitei cronice, există mai multe cauze posibile: infecțiile respiratorii, alergiile, deviația de sept, polipoza nazală”, precizează dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL.

Cum știm că suntem răciți?

Răceala reprezintă cel mai comun termen pentru infecțiile tractului respirator superior, mai ales nas, gât și sinusuri. Există o multitudine de virusuri care produc răceala comună, aproximativ 200, dar și factori care pot contribui la apariția răcelii, precum: vârsta, imunitatea scăzută, anotimpul, mediul de lucru, fumatul.

„Există câțiva factori care favorizează apariția răcelii: vârsta (copiii și bătrânii răcesc mai frecvent); imunitatea scăzută (vârstnici, gravide, bolnavi cronici); anotimpul (răcelile sunt mai frecvente toamna și iarna); mediul de lucru (persoanele care lucrează cu publicul sunt mai expuse transmiterii virusurilor). De asemenea, fumătorii răcesc mai frecvent și fac forme ceva mai severe de boală sau cu evoluție prelungită. Din cauza inflamației cronice în arborele bronșic produse de fumat, scade apărarea antivirală locală”, explică dr. Monica Stănculescu.

Răceala și gripa sunt două afecțiuni diferite

Răceala și gripa sunt, însă, două afecțiuni diferite și e important să le diferențiem. Dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL, ne explică care este diferența între cele două:

„A nu se confunda răceală cu gripa. În răceală, simptomele sunt mai ușoare: strănut, secreții nazale seroase inițial (ulterior își pot schimba culoarea și consistența), nas înfundat, dureri de cap, durere de gât, tuse. Gripa, în schimb, are un debut brusc, cu febră mare și stare generală mult mai alterată decât într-o răceală.”

În general, un episod de răceală nu ține mai mult de o săptămână și jumătate. Dacă nu observăm îmbunătățiri pe parcursul tratamentului, trebuie să mergem la medic pentru a evita complicațiile, precum apariția unor infecții la nivelul sinusurilor.

„Recuperarea după o răceală este, de regulă, de șapte – 10  zile, uneori chiar 14 zile în cazul copiilor. Dacă starea pacientului nu se îmbuntățește după cinci-șapte zile sau dacă se alterează brusc, recomand prezentarea la medic. Pot să apară suprainfecții bacteriene care duc, ulterior, la complicații, cum ar fi sinuzita”, spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul  Medical Prima Clinic.

Tratament simptomatic, fără antibiotice

În cazul răcelii, tratamentul constă în administrarea de antiinflamatoare și vitamine care ameliorează simptomele. Antibioticele nu se administrează atunci când ne confruntăm cu o infecție virală, dar pot fi necesare în cazul unei infecții bacteriene.

„Tratamentul este, în general, simptomatic, iar antibioticele NU sunt necesare (fiind vorba despre o infecție virală). Este necesar repausul la domiciliu, odihna, aportul suficient de lichide. Decongestionantele nazale ajută, dar nu trebuie folosite mai mult de trei – cinci zile. De asemenea, antiinflamatoarele și vitaminele sunt indicate pentru a trece mai ușor peste simptome. În cazul suprainfecțiilor bacteriene, tratamentul devine mai complex și poate fi nevoie de administrarea unui antibiotic, în funcție de severitatea afecțiunii”, precizează dr. Monica Stănculescu.

Răceală sau alergie?

În plus, simptomele răcelii pot fi ușor confundate cu cele ale unei alergii. Pentru a ne asigura că luăm tratamentul corect, trebuie să ne prezentăm la medic, așa cum sugerează și dr. Monica Stănculescu:

„Se apropie primăvară și, în același timp, alergiile. Acestea au, de obicei, simptome asemănătoare unei răceli: nas înfundat, secreții nazale seroase, strănut în salve, mâncărimi de nas, de ochi, tuse seacă, uneori senzație de sufocare. Pentru a evita tratarea greșită a simptomelor, pacientul trebuie să se prezinte la medic. În urma anamnezei și examenelor paraclinice, se va stabili un diagnostic corect.”

Măsuri de prevenție

Prevenția este cea mai bună metodă de tratament. Trebuie să încercăm, pe cât posibil, să nu luăm contact cu virusurile și bacteriile. Prin respectarea unor măsuri de igienă și de protecție putem să evităm îmbolnăvirea.

„Virusurile se răspândesc prin tuse și strănut, deci pe cale aeriană, prin secrețiile nazofaringiene emise. Ca și metode de prevenție, e indicat să evităm spatiile închise și aglomerate, să ne spălăm frecvent pe mâini, să purtăm mască de protecție și să facem vaccinul antigripal”, conchide dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL.

Share This Article