Helicobacter Pylori este bacteria care determină apariția uneia dintre cele mai des întâlnite infecții la om. Această infecție se localizează în zona stomacului și a intestinului subțire. Bacteria H. Pylori poate pătrunde în organism prin consumul de apă sau de alimente contaminate, dar se poate transmite și de la o persoană la alta prin intermediul salivei sau prin materiile fecale (de exemplu, dacă cineva infectat nu se spală pe mâini după utilizarea toaletei).
Transmiterea infecției se face fie prin contact direct cu pacienții bolnavi, fie prin atingerea obiectelor contaminate. Asta înseamnă că putem să luăm de oriunde fără să ne dăm seama. Este important să avem o igienă corespunzătoare, pentru a evita contaminarea cu Helicobacter Pylori. Există și situații în care un membru al familiei să aibă infecția, iar ceilalți nu.
„Putem lua Helicobacter Pylori de oriunde din mediul înconjurător. Transmiterea se face pe cale orală, prin mâini murdare, putem lua chiar de la pacienții infectați, însă, de multe ori, găsim familii în care un membru este infectat, dar nu a transmis și celorlalți. De asemenea, prin contact direct cu obiecte sau suprafețe infectate putem să facem și noi”, spune prof.univ.dr.Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Mediul acid al tractului digestiv este favorabil pentru Helicobacter Pylori, care are capacitatea de a se adapta foarte ușor. Această bacterie poate chiar să reducă nivelul de aciditate pentru a supraviețui în stomac.
„Helicobacter Pylori este un germen particular pentru că trăiește în mediul acid din stomac și de aceea, la început, nu s-a crezut că poate să reziste atât de mult acolo, dar el are capacitatea de a se adapta”, explică prof.univ.dr.Paul Mitruț.
Cum acționează
Pacienții cu gastrită sau ulcer care se prezintă la medic trebuie să facă și o testare a infecției cu Helicobacter Pylori. Tratamentul poate fi ineficient și de scurtă durată, dacă nu este descoperită bacteria și nu este administrată o medicație corespunzătoare.
„Noi îi testăm pe toți cei care au simptome digestive. Când le facem endoscopie pentru gastrită sau ulcer, atunci le testăm și Helicobacter Pylori, pentru că tratamentul infecției vindecă și leziunile. Dacă tratăm numai leziunile, dar nu și infecția, aceasta va recidiva și, practic, nu vom reuși să obținem rezultate bune”, spune prof.univ.dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie.
Soluții de tratament
Tratamentul se face prin două cure ce presupun administrarea a două antibiotice, inhibitor de pompă de protoni și protector de mucoasă. După prima cură, se verifică dacă aceasta a avut efect. În caz contrar, se continuă cu cea de-a doua, însă nu mai mult.
„Tratamentul pentru Helicobacter Pylori este foarte clar și individualizat. Se face prin cure: două antibiotice timp de șapte, 10 sau 14 zile, asociate cu un inhibitor de pompă de protoni în doză mare și cu un protector de mucoasă, de obicei cu mic bismutul. Se face tratamentul timp de 10-14 zile, se controlează eficiența terapiei, iar dacă nu s-a eradicat se repetă cura. Nu se fac mai multe cure! Am văzut colegi care dau trei cure consecutive fără să mai verifice dacă s-a eliminat. E o terapie secvențială, adică se fac cinci zile cu cinci zile și se schimbă medicamentele, dar nu cure consecutive. Eu am văzut că prin terapii, dacă se fac măcar șapte zile, se produce o eradicare de peste 90%, dar mai sunt și cazuri care necesită a doua cură”, explică prof.univ.dr. Paul Mitruț.
Investigații necesare
În plus, mulți pacienți infectați pot să nu aibă simptomatologie, fapt care a generat o serie de controverse în ceea ce privește tratarea infecției. Specialiștii în domeniu recomandă să fie administrat tratament tuturor, chiar dacă nu prezintă simptome specifice, pentru a evita o posibilă dezvoltare a cancerului gastric.
„Sunt foarte mulți care au infecție fără manifestări, iar aici este o întreagă discuție, dacă trebuie tratați sau nu. Tendința liderilor de opinie, la ora actuală, în țările dezvoltate, este de a-i trata pe toți din cauza riscului de cancer gastric. Este adevărat că sunt și oameni sceptici în domeniul acesta. Japonezii, de exemplu, cred mai puțin în Helicobacter Pylori, dar dovezile sunt destul de clare. O proporție mică din cei infectați fac complicații. Sunt și mulți asimptomatici, este adevărat, dar nu există alte metode de prevenție pentru cancerul gastric. Părerea mea este că, dacă cineva are o infecție cu Helicobacter Pylori, atunci ar fi bine să o trateze”, explică prof.univ.dr. Paul Mitruț.
„Testarea corectă se face fie prin endoscopie”
Ca să verificăm dacă infecția a dispărut, putem să facem fie o endoscopie, fie o testare din scaun. După administrarea primei cure de tratament este obligatoriu să verificăm dacă infecția s-a eradicat sau nu. Ulterior, poate fi nevoie și de a doua cură, însă depinde de la caz la caz.
„Testarea corectă se face fie prin endoscopie, fie din scaun. La testarea din sânge vedem că pacientul a făcut infecția, dar nu e o dovadă că o are și în momentul respectiv. Se face tratamentul, iar la trei săptămâni – o lună se face din nou testarea din scaun pentru a verifica dacă s-a eradicat”, spune prof.univ.dr.Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie.
