De ce copilul nu își dă interesul la școală? Ei bine, epuizarea mentală poate fi principalul factor atunci când vine vorba de interesul și atenția elevului, iar părinții trebuie să formeze o echipă împreună cu cadrele didactice și psihoterapeutul pentru a veni în ajutorul copilului. Cum ajutăm copilul să fie motivat la școală? Care sunt cauzele ce pot duce la pierderea interesului? Cât de important este să îl încurajăm, să îl răsplătim și să îi recunoaștem meritele constant? Aflăm răspunsurile de la Mihaela Scăunașu, psihoterapeut la Școala Gimnazială Terraveda din Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Din ce cauze nu sunt copiii motivați la școală?
Mihaela Scăunașu: Cauzele sunt multiple, adică nu există una singură sau ceva general. Ce aș vrea să menționez aici este faptul că motivația înseamnă o cantitate de energie pe care copilul trebuie să o aibă înainte să acționeze. De exemplu, mașina are nevoie de combustibil ca să funcționeze. Așa este și la oameni. Avem nevoie de acea doză de energie ca să ne putem mobiliza înainte să acționăm. Fără acea energie, automat suntem demotivați, nu avem suficient chef, amânăm foarte mult, intrăm într-o stare de moleșeală și este un cerc vicios. Deci, în primul rând, este important să înțelegem că motivația sau lipsa motivației este doar un efect și nu este nici pe departe cauza. Cauza cea mai la îndemână și evidentă este această lipsă de energie. De aici, mergând pe firul lucrurilor, putem să căutăm unde se pierde.
În al doilea rând, pierderea de energie, care duce la demotivare, are și diverse alte surse. Cea mai la îndemână este supraactivarea sistemului nervos prin expunerea la ecrane. Este problema cu care ne confruntăm cel mai des în această perioadă. Cu cât stau mai mult în casă și se expun ecranelor, cu atât își activează sistemul nervos mai mult și asta înseamnă o cantitate foarte mare de energie pierdută inutil. De aici și starea lor letargică, demotivată, lipsită de chef și așa mai departe. Părinții și cadrele didactice trebuie să înțeleagă aceste mecanisme și cum funcționează ele tocmai ca să nu se ducă cu mai multă presiune asupra efectelor. Tindem să facem asta foarte des, să îi tragem la răspundere, să îi certăm pentru că nu învață, să ne întrebăm de ce nu sunt motivați, de ce nu au inițiativă. Însă, de multe ori ei nu au combustibil suficient să susțină toate aceste lucruri. Trebuie să ne adaptăm fiecărei perioade de vârstă pentru că, în cele mai multe cazuri, este normal ca ei să nu poată singuri, este normal ca inițiativa să nu plece de la ei pentru că încă nu sunt suficient de responsabili încât să-și asume acest lucru.
„Cu cât punem mai multă presiune, să fie bun la toate, să trebuiască să îi placă toate, cu atât se va revolta mai ușor și va avea tendința să nu coopereze la fel”
Media10: Ce facem dacă unui elev nu îi place o anumită materie?
Mihaela Scăunașu: Este clar că nu toți copiii sunt buni la absolut toate materiile și este normal să fie așa. Pe de-o parte, este important ca fiecărui copil să i se descopere talentele, înclinațiile, pentru că așa putem știi cum să-l susținem. Pe de altă parte, este esențial să înțelegem limitele care trebuiesc puse. Dacă nu-i place o materie, nu înseamnă că nu trebuie să acorde atenție, nu înseamnă că trebuie să se comporte diferit sau să nu aibă respect față de acel cadru didactic.
Dacă are suficiente supape acasă încât să-și elibereze această presiune, se simte înțeles și încurajat în direcțiile care îi plac, va reuși să coopereze mai ușor în zonele în care nu are atâta interes. Cu cât punem mai multă presiune, să fie bun la toate, să trebuiască să îi placă toate, cu atât se va revolta mai ușor și va avea tendința să nu coopereze la fel. Este o graniță foarte fină și lucrurile pleacă tot de la ideea că este nevoie, mai întâi, să-i calmăm sistemul nervos, să se simtă înțeles încât după aceea să poată să coopereze și să funcționeze în parametri normali fără să se revolte la anumite materii, fără să refuze prezența la ele și așa mai departe.
Media10: Mulți părinți pun accent pe notele mari. Cum îi influențează acest lucru pe copii și cât de important este să evităm, ca părinți, comparațiile?
Mihaela Scăunașu: Sigur, comparațiile nu sunt sănătoase, dar acum nu putem să ne așteptăm ca ele să nu mai existe. Inevitabil tindem să cădem în aceste capcane și să comparăm copiii ușor, însă măcar să ne dăm seama că, pe termen lung, ele nu sunt benefice. Cu cât comparăm copilul mai mult, cu atât se va simți mai frustrat și lucrul acesta îi va scădea încrederea în el. De asta spuneam că este important să ne axăm pe fiecare copil în parte pentru că, fiind atât de diferiți, clar nu putem să comparăm capacitățile și comportamentele lor. Legat de note, în mod ideal, ar trebui să reflecte cunoștințele, însă lucrul acesta este relativ. Nu ar trebui să se pună foarte mult accent pe ele în mod expres, ci pe cunoștințe, doar că acestea ar trebui să vină la pachet.
Ceea ce este important de reținut aici este faptul că, cu cât susținem copiii în domeniile care îi pasionează, cu atât vor reuși să se mențină într-un echilibru și la restul materiilor. Chiar daca pare un paradox, realitatea este că daca un copil își hrănește nevoile emoționale din pasiuni, atunci va avea suficient combustibil să se mențină pe o linie de plutire și la materiile care îi plac mai puțin.
„Fiecare părinte ar trebui să își simtă copilul și să știe când este momentul să-i dea mai mult spațiu sau când este momentul să pună mai multe limite”
Media10: Cât de important este să încurajăm copilul constant pentru a-l motiva să învețe?
Mihaela Scăunașu: Cred că este foarte important. Sprijinul acesta trebuie să plece de foarte devreme, în sensul în care este esențial să-i oferim spațiu copilului încât să se dezvolte odată cu fiecare etapă care apare. Spațiul emoțional este baza dezvoltării copilului, deci automat nu putem avea pretenția de la copil să facă singur, să inițieze el, să îl lăsăm să își asume responsabilitatea. În funcție de perioada prin care trece, de cele mai multe ori nu are capacitatea să o facă, deci susținerea adulților din exterior îl ajută să se simtă în siguranță și să poată să-și exprime potențialul. Are nevoie de spațiu, ca să poată să se exprime, și, în același timp, de limite, de susținerea din exterior, ca să poată să știe în ce direcție să o ia. Din punctul meu de vedere, ele trebuie să vină la pachet, cu toate că marea majoritate am observat că o exclude una pe cealaltă, adică fie îi dai spațiu copilului, fie îi pui limite. Granița este foarte fină între ele, de asta fiecare părinte trebuie să își simtă copilul și să știe când este momentul să-i dea mai mult spațiu sau când este momentul să pună mai multe limite.
„Comportamentele pozitive trebuiesc recunoscute”
Media10: Atunci când copilul ia o notă bună, îl putem răsplăti. Cum îl ajută asta în a fi motivat să învețe?
Mihaela Scăunașu: Comportamentele pozitive trebuiesc recunoscute, lucru cu care noi nu am fost învățați și cumva există convingerea asta că dacă face ceva bun este normal, iar dacă face ceva mai puțin bun trebuie certat. Totuși, parentingul modern spune că, cu cât încurajăm mai mult comportamentele pozitive și le valorizăm, cu atât cele mai puțin bune se vor duce de la sine. Copilul nu va mai simți nevoia să atragă atenția prin comportamente negative, atâta timp cât el se hrănește și își satisface nevoile de bază prin validarea celor pozitive. Este nevoie să facem asta, însă m-aș duce mai mult către zona emoțională, adică s-o facem ca și validare a nevoilor emoționale și nu neapărat în zona materială. Nu este neapărat nevoie ca el să știe că dacă face un lucru bun trebuie să primească ceva material și nu merg neapărat pe ideea de recompensă care se practica în copilăria noastră, ci mai degrabă pe valorizarea comportamentelor și satisfacerea nevoilor emoționale.
Ce am observat este că se pune foarte mult accent pe zona materială și părinții tind să recompenseze mult copilul așa, lucru care nu este în regulă pentru că, la nivel de colectiv, devine frustrant. Se văd diferențe între ei, la cum se îmbracă, legat de ce vorbesc, ce valori au și lucrul acesta ar trebui un pic diminuat. Dacă vorbim de școala noastră, copiii poartă haine cu inscripția școlii, fără să iasă în evidență în vreun fel, însă lucrurile acestea se pot transmite foarte ușor verbal, prin comportament și așa mai departe. Din punctul meu de vedere, e important ca părinții să nu pună accent pe zona materială și să n-o folosească ca recompensă atât de mult.
Media10: De multe ori, există competiție între elevi. Pot fi aceștia motivați să învețe mai mult dacă există concurență?
Mihaela Scăunașu: Aici lucrurile trebuie să se afle într-un echilibru, adică nicio extremă nu este bună. Nu e benefică nici prea multă competitivitate, însă, pe de altă parte, nici prea multă delăsare și egalitate între ei nu este în regulă. E normal să avem modele, e normal să funcționăm până la un anumit punct prin comparație, adică să încercăm să ne autodepășim, dar, evident, văzând în afară anumite repere. Nu trebuie, însă, dusă la extremă niciuna, deci trebuie găsit un echilibru în sensul acesta și aici intervin cadrele didactice. Contează foarte mult cum gestionează învățătorii sau diriginții dinamica dintr-o clasă. De asemenea, este important și ce valori îi transmit părinții acasă copilului, cum fac lucrurile astfel încât să fie într-un echilibru. Totul pleacă de acasă pentru că, până la urmă, copilul vine la școală cu un bagaj emoțional, cu niște valori transmise. Acestea se pot regla și pe parcurs, doar că este important să se lucreze în echipă astfel încât obiectivul să fie același.
„Pentru a putea face copilul să se mobilizeze și să inițieze anumite comportamente și acțiuni trebuie să ne asigurăm că are suficientă energie”
Media10: Care sunt cele mai eficiente metode de motivare a copilului pentru a învăța mai bine?
Mihaela Scăunașu: În primul rând, este nevoie să înțelegem că noi nu putem să funcționăm fără energie, iar energia respectivă nu ne-o luăm de undeva anume, ci ea vine pe măsură ce sistemul nervos este calmat. Cu cât reușim să calmăm sistemul nervos al copilului prin mișcare, prin ieșit afară, restricționând cât mai mult ecranele, antrenându-l în activități sănătoase, cu atât acesta va avea suficientă energie încât să poată să fie motivat. Trebuie ținut cont de toți acești factori. Nu putem să spunem că există o modalitate sau cele mai bune metode pentru că, personal, nu cred că putem ajunge undeva „în câțiva pași”. Abordarea trebuie să fie una holistică, adică să privim tabloul în întregime, nu să vedem o singură părticică și să ne îndreptăm toată atenția într-acolo. Ca o concluzie, este foarte important să înțelegem că demotivarea este un efect. Pentru a putea face copilul să se mobilizeze și să inițieze anumite comportamente și acțiuni trebuie să ne asigurăm că are suficientă energie pentru asta și aici este responsabilitatea noastră, ca și părinți, să vedem unde sunt pierderi de energie, cum putem să le stopăm, iar așa vom vedea și rezultate la copil.
