Atunci când se naște un copil, mamele își pun tot felul de întrebări, au multe curiozități, dar și temeri în ceea ce îl privește pe noul membru al familiei. Îngrijirea nou-născutului este o provocare pentru mămici. Cum îngrijim nou-născutul? Ce trebuie să știe proaspetele mămici? Ce facem dacă bebelușul are colici? Aflăm răspunsurile de la dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Care sunt principalele trei reguli pe care e bine ca mămicile să le respecte?
Dr. Oana Hortopan: Sunt foarte multe reguli pentru că, din păcate, nou-născutul nu vine cu o carte de instrucțiuni, ceea ce le derutează, în general, pe tinerele mame și pe familii. Prima regulă ar fi ca mamele să încerce să aibă încredere în ele că se vor descurca. Ajung acasă, primesc tot felul de sfaturi din toate direcțiile și se simt neputincioase că nu o să se descurce, că nu știu. E normal, nimeni nu știe la început. Cu cât mama este mai calmă și mai echilibrată, cu atât lucrurile vor merge mai bine, nou-născutul va fi mai bine și vor intra mai repede într-o normalitate. A doua regulă este să fie tot timpul atente la chestiuni de bază în ceea ce îl privesc pe nou-născut, cum ar fi căldura ambientală, adică să nu aibă tendința să supraîncălzească încăperile, la noi fiind un lucru extrem de des întâlnit. Nu e normal! Nou-născutul este tot o ființă umană, este un omușor care încearcă să se adapteze și are nevoie de condiții ideale de mediu. Supraîncălzirea nou-născutului este un factor de risc important, mai ales în prima lună de viață, și aduce foarte multe neplăceri, dintre care: deshidratare, agitație, fiind citat inclusiv printre factorii de risc în moartea subită a sugarului. A treia regulă este să încerce să se coordoneze cumva ca și program. Este regulă de bază și nu numai pentru mamele care alăptează. Ele vin după o perioadă de nouă luni în care a fost destul de solicitat organismul cu sarcina, sunt epuizate, obosite și este absolut firesc. Începe o nouă viață cu un nou-născut în casă, este cu totul altceva și, de multe ori, au tendința să ignore necesitățile lor, adică mamele nu mai mănâncă, nu mai dorm, nu mai au grijă absolut deloc de ele. Ca să avem un copil sănătos, în primul rând, trebuie să avem o mamă sănătoasă. Când vin la consultație, sunt primele trei lucruri pe care le tot spun pentru că este foarte important echilibrul mental al mamei și starea de sănătate fizică.
Media10: Cum îngrijim pielea bebelușului în primele zile de viață? Este recomandat să îi facem baie zilnic?
Dr. Oana Hortopan: Asupra acestui subiect sunt o grămadă de păreri împărțite în funcție de școlile de pediatrie pe care fiecare le-a urmat. Personal, recomand baia zilnică ca și o rutină a nou-născutului pentru că îi conferă o stare de bine, doarme mai bine, este mai liniștit. Nu se recomandă folosirea abuzivă a produselor de spălare. Până la urmă, nu e nevoie tot timpul să fie neapărat un gel sau mai multe, mai ales în prima lună de viață. Până la o lună, pielea suferă o grămadă de adaptări la mediul extrauterin și trece prin foarte multe schimbări. Este o descuamare fiziologică la început, ceea ce este normal. Se duce primul strat de piele din cauza trecerii de la mediul intrauterin la mediul uscat, extrauterin, dar și a interacțiunii cu toți factorii de mediu la care pielea trebuie să se adapteze. Nu trebuiesc folosite agresiv creme, geluri de spălare, însă baia, din punctul meu de vedere, trebuie făcută. Apa de baie are undeva la 38-39 de grade, deci să nu fie nici foarte caldă, nici foarte rece, ci potrivită ca și senzație la piele.
„Bontul ombilical trebuie îngrijit până la detașarea lui”
Media10: În ceea ce privește îngrijirea buricului, cum ar trebui să procedeze mămicile? Trebuie dezinfectat sau este indicat să nu intervină în niciun fel?
Dr. Oana Hortopan: Este un adevărat „Cuiul lui Pepelea”, așa cum zic eu. Acest bont ombilical, care nu este nimic de speriat, nu reprezină o poartă de intrare nicăieri pentru că nu mai comunică cu interiorul din momentul în care s-a pus clema și s-a clampat. În schimb, bontul ombilical trebuie îngrijit până la detașarea lui. Se șterge numai cu soluții dezinfectante, în principiu doar alcool medicinal și atât. Se șterge și nu se tamponează, cum întâlnim frecvent. Trebuie să menținem zona foarte curată. Pe măsură ce el se usucă și începe să se cicatrizeze, e normal să producă, ca în orice leziune care se vindecă, o secreție. Va face niște crute, care trebuiesc îndepărtate absolut tot timpul, nu se lasă pe loc. Nu e nevoie să se pună niciodată niciun fel de cremă, pudră sau alte soluții. Din contră, mai ales pudra, vine să formeze acele cruste deasupra lui, unde se pot acumula diverse bacterii care să ducă, până la urmă, la formarea granuloamelor. Din păcate, sunt frecvent întâlnite. Se face baie normal, nu se protejează bontul ombilical. Are voie să fie spălat cu apă și săpun absolut normal și un aspect important este că pe nou-născut nu îl doare, nu îl ustură și nu i se întâmplă nimic în momentul în care îl ștergi. Plânge doar pentru că simte recele tamponului de spirt sau pur și simplu pentru că nu îi convine că îi faci ceva, nu că ar avea o senzație de durere sau de usturime.
Media10: Multe mămici au teama aceasta, după naștere, de a face baie copilului. Cum facem baie unui nou-născut?
Dr. Oana Hortopan: Ideal este să se prezinte în maternități acest ritual al băii nou-născutului. În primele zile de viață, respectiv în prima lună, baia oricum nu durează foarte mult, maxim 10 minute. Mama trebuie să aibă totul pregătit dinainte: pampersul, hăinuțele, prosopul, adică nu stăm cu copilul în baie să le căutăm. Se spală cu apă, cu gel, mai întâi o parte a corpului, respectiv cealaltă, apoi capul ușor prin mișcări blânde, circulare. Nu se întâmplă nimic dacă îi intră apă în urechi copilului sau dacă se atinge bontul ombilical. Pur și simplu se curăță zonele importante, după care se șterge prin tamponare cu prospopul și nu prin ștergere agresivă a pielii. În zonele de pliuri retroauricular, zona gâtului, la încheieturile mânuțelor, picioarelor se curăță cu un tampon cu spirt și se îmbracă pur și simplu, adică nu este așa complicat, dar, în general, este recomandat să îi arate cineva mamei. La noi, în maternitatea în care lucrez, toate mamele beneficiază în ziua anterioară externării de această baie de prezentare, așa se numește, în care asistenta de neonatologie le arată toți pașii băiței, cum se șterge, cum se îmbracă.
Media10: Mulți bebeluși fac iritații de la scutece. De ce se întâmplă acest lucru și cum le tratăm?
Dr. Oana Hortopan: Iritația de scutec nu apare neapărat din cauza unei igiene defectuoase, din contră, uneori se întâmplă pentru că mamele, familia sunt nerăbdători și schimbă pampersul foarte repede în momentul în care copilul are scaun. Inclusiv această schimbare foarte frecventă și ștergerea cu șervețele umede predispune pielea nou-născutului la iritații. Șervețele umede nu sunt cele mai indicate. Se preferă folosirea lor când nu putem să ajungem la un robinet cu apă, adică nu suntem acasă să îl spălăm, dar nu se folosesc de rutină. Aceste iritații mai pot apărea din cauza interacțiunilor cu diverse materiale pe care le conțin scutecele. Sunt și situații în care se poate întâmpla să apară, în cazul unor scaune frecvente, din diverse motive de aciditate, de cum tolerează alimentația, adică poate să reflecte, uneori, și o problemă digestivă. Nu în ultimă instanță, pot să apară de la infecțiile urinare, dar sunt destul de rare acestea la nou-născuți. În funcție de tipologia edemului de scutec, sunt diverse creme care se folosesc în scop de prevenție sau atunci când apare iritația, însă diferă de la formă la formă. E greu de dat un tratament general. Aceste creme se găsesc în farmacie, mai sunt și anumite preparate. Totul se face la indicația medicului pentru că sunt forme diferite de eritem și nu se poate să fie o rețetă generală.
„Familia trebuie să ia în calcul bunăstarea psihică a mamei”
Media10: Ce facem dacă bebelușul are colici?
Dr. Oana Hortopan: Este primul moment dificil al familiei cu un nou-născut. Colicii apar, în general, pe la două săptămâni de viață, se intensifică treptat până la o lună-o lună jumătate când este cam maximul lor, după care încep să scadă în intensitate și în jurul vârstei de trei luni, la majoritatea dintre ei, dispar. Sunt tot felul de produse anticolici pe piață și este greu de spus că există un medicament minune pentru toți. Sunt copii care răspund la prima încercare, cu primul produs anticolici și copii la care se fac adevărate cocktailuri cu diverse produse. Cert este că niciunul nu calmează întru-totul colicii, adică oricum ar fi perioada, tot o simțim. Unii mai zgomotos, unii mai puțin zgomotos, dar se simte. Aceștia sunt dați, de fapt, de o acumulare de gaze care se produce la nivelul intestinului, el fiind steril în momentul în care ne naștem, fără niciun fel de floră. Practic, începe popularea colonului la nivel de microbiotă și atunci toate deficiențele acestea sunt niște gaze absolut normale de fermentație, care pun colonul în tensiune și așa apar colicii. În general, scopul produselor anticolici este de a scădea tensiunea în bulele de gaz și de a calma, automat, distensia abdominală și disconfortul. Mai sunt produse care îi ajută să digere mai ușor lactoza, tot în ideea de a produce mai puține gaze. Tocmai de aceea durează până în jurul vârstei de trei luni când, cât de cât, încep să aibă o microbiotă bună care să îi ajute să digere cum trebuie laptele.
Contează foarte mult, așa cum am spus și la început, ca mama să fie liniștită. În momentul în care mama se neliniștește și copilul oricum este agitat de la colici, intră într-un cerc vicios în care toată familia este cu nervii la pământ, cu nopți nedormite, cu copil agitat și așa mai departe. Ce aș vrea să punctez este că nu există o legătură atât de strânsă, cât se crede, între colicii copilului și alimentația mamei care alăptează. Există în popor mitul acesta, că mama care alăptează are o listă interminabilă de alimente cu NU în față și are voie să mănânce numai câteva chestii. În primul rând, nu le aduce niciun folos, deci nu influențează nicicum evoluția colicilor. În al doilea rând, nu face decât să contribuie la o proastă stare psihică a mamei pentru că, după nouă luni în care a avut grijă ce a mâncat, ce a băut, cum a stat, după ce naște, de fapt, lucrurile sunt mai rele decât pe sarcină. Dintr-o dată se trezește că are prea multe contraindicații, ceea ce este foarte greu de suportat. Rezistă o lună, să zicem, după care ușor, ușor le încearcă sentimentele acestea de frustrare și apare anxietatea sau depresia postpartum. Familia trebuie să ia în calcul bunăstarea psihică a mamei, lucru care în România nu este foarte frecvent întâlnit. După ce a născut, mama este doar un atașament al copilului, persoana care are grijă de el, dar ea nu prea mai contează. Accentul este doar pe copil și este normal pentru că el este primoridial, dar și mama este la fel de importantă. Eu comunic cu ele cât de mult îmi permite timpul pe absolut orice subiect, nicio întrebare nu o consider nepotrivită sau deplasată pentru că este firesc ca la început să ai o grămadă de temeri și de întrebări.
„Nu este indicată folosirea glicerinei boraxate pe scară largă”
Media10: În ce constă igiena ochilor, nasului și a gurii unui nou-născut?
Dr. Oana Hortopan: Igiena ochilor presupune ștergerea lor după baie. Dacă este cazul, sunt șervețele oculare speciale în farmacii. Ochii nou-născutului se șterg o dată pe zi, seara, din exterior spre interior, adică spre unghiul ochiului, în absența altor secreții care să ascundă o patologie, acolo unde este nevoie de sfatul specialistului. Nasul pur și simplu se spală cu un ser fiziologic, este un lucru de rutină pentru a le curăța mucoasa nazală. În schimb, nu este neapărat necesar tot timpul să se facă igiena cavității bucale. Așa-zisele depuneri de pe limbă sunt depuneri de lapte care se curăță singure și reapar. Nu este indicată folosirea glicerinei boraxate pe scară largă, cum se folosește. Pe lângă faptul că nu mai este indicată folosirea ei la copii, iar în preparate se folosește glicerina neutră, nu îi aduce niciun avantaj, cel mult poate să îl facă să vomite și să îi producă un disconfort. Dacă chiar este necesar și este supărător de încărcată de lapte, se poate curăța cu ser fiziologic și cu o compresă sterilă, din când în când, fără să fie mișcări agresive, bruște.
Screeningul oftalmologic la bebeluși
Media10: Cât de important este screeningul oftalmologic la sugar?
Dr. Oana Hortopan: În primul rând, nu se face de rutină la bebelușul născut la termen. Este obligatoriu în condițiile unei nașteri premature, unde trebuie să beneficieze obligatoriu de un consult oftalmologic la vârsta de maxim două luni. În al doilea rând, trebuie făcut un consult oftalmologic copilului care a avut o suferință la naștere, care s-a aflat în condiții de terapie intensivă, care a fost intubat sau care a avut necesități mari pe oxigen. Acolo sunt niște controale riguroase și stricte care se impun la anumite vârste, începând încă din perioada de nou-născut și ulterior pe parcursul primului an de viață. Ei se nasc aproape toți cu un grad de strabism care este considerat fiziologic până spre vârsta de doi ani. De la lună la lună scade în intensitate și este dat de imaturitatea musculaturii oculare. În condițiile în care progresează postnatal în loc să scadă în intensitate, se impune un control oftalmologic mai devreme. Dacă nu, între vârsta de unu și doi ani este obligatoriu să se facă primul control oftalmologic.
„Camera nou născutului trebuie să aibă neaparat o fereastră prin care să pătrundă razele soarelui”
Media10: Ce este icterul la nou-născuți și cum poate fi tratat?
Dr. Oana Hortopan: Icterul este o colorație galbenă, practic, a tegumentelor și a mucoaselor, inclusiv a conjunctivei oculare, unde apare prima oară. Este dat de nefuncționalitatea la parametri normali a ficatului, care nu începe atât de ușor să proceseze și să conjuge bila produsă. El este fiziologic la nou-născut, apare în a treia zi de viață și crește progresiv până în zilele șase-șapte, după care începe să scadă în intensitate. Un icter prelungit nu reprezintă o problemă în condițiile în care copilul crește, are un tonus bun, prezintă scaune, diureză. Se poate menține o tentă spre un icter o perioadă mai lungă de timp, până la o lună – o lună și ceva, până când ficatul începe să funcționeze la parametri normali. Este o problemă atunci când îi produce somnolență excesivă nou-născutului, peste vârsta de șapte zile când ar trebui să înceapă să scadă în intensitate, ceea ce, practic, îl împiedică să se alimenteze cum trebuie, să crească normal și atunci este nevoie să se facă o analiză de bilirubină și alte investigații. Tratametul în sine, în maternitate, în icterele precoce sau agresive care apar pe incompatibilități serioase de grupă între mamă și copil, se face fototerapie discontinuă. Se expune copilul la o lampă cu lumină ultravioletă, ochii sunt protejați de niște ochelari speciali și se fac ședințe de șase, 10, 12 ore în funcție de intensitatea icterului. Fototerapia nu mai are efect foarte mare peste șapte zile, adică expunerea însăși la lumină solară îi ajută, de asta le și recomandăm, când merg acasă, să scoată copilul la aer, pătuțul să fie așezat în zona ferestrei și camera nou-născutului trebuie să aibă neapărat o fereastră prin care să pătrundă razele soarelui. Sunt diverse tratamente adjuvante, hepatoprotectoare care ajută, practic, să înceapă să funcționeze un pic mai repede ficatul.
Media10: Cât de des trebuie hrănit bebelușul și ce rol are eructația?
Dr. Oana Hortopan: Copilul alăptat nu are un program de masă. Alăptarea se face la cerere și nu după program pentru că ei sug în ritmul lor, cantități diferite de la o masă la alta. Masa înseamnă undeva la 15-20 de minute. Copilul se atașează la sân după care se ridică, este lăsat să scoată aerul, să eructeze. Este foarte important acest pas pentru că ei înghit foarte mult aer în timpul suptului. După ce a eructat, se atașează la sânul următor, la fel, 15-20 de minute. Este important pentru că, practic, îi ajută să se mai elibereze de gazele acumulate și, de asemenea, influențează colicii.
„Este foarte important ca nou-născutul să fie atașat în poziție normală de alăptare”
Media10: Ce facem dacă bebelușul refuză alăptarea la sân?
Dr. Oana Hortopan: Începutul alăptării este un moment dificil pentru unele mame. Nou-născutul poate să refuze din diverse motive, cel mai frecvent fiind cel care ține de copil, când poate să aibă un fren lingual scurt și să îl împiedice să se atașeze corespunzător la sân. Lucrul acesta se vede din maternitate și primește recomandarea de secționare de fren lingual de către un medic ORL. Mai sunt și cauze care țin de mamă, și anume niște mameloane care nu sunt pregătite pentru alăptat, nu sunt suficient de formate, sunt scurte, însă, în funcție de situație, sunt mame care reușesc să alăpteze ulterior foarte bine cu niște mameloane speciale de silicon care se atașează pe sân. Dacă s-a rezolvat problema frenului, deja lucrurile încep să meargă semnificativ mai bine și copilul se atașează singur. Ne naștem cu instinctul de a ne atașa la sân, indiferent cum ni s-ar părea. Oamenii alăptează din cele mai vechi timpuri și există instinctul matern de a atașa copilul la sân și instinctul copilului de a suge, doar că, de multe ori, intervine teama mamei, că nu știe cum să țină mâna. Noi, în maternitate, încercăm să punem pe roate chestiile astea, adică să le arătăm. Este foarte important ca nou-născutul să fie atașat în poziție normală de alăptare ca să poată să prindă sânul corespunzător. Sunt cazuri de copii care efectiv refuză. Am mame care se mulg și dau lăpticul din biberon, îl depozitează la congelator, adică există o grămadă de variante.
Media10: Cât dorm, în medie, nou-născuții?
Dr. Oana Hortopan: La început, nou-născuții pot să doarmă până la 20 din 24 de ore. Este foarte important pentru că ei cresc în somn.
Media10: Cum trebuie ținut în brațe un nou-născut?
Dr. Oana Hortopan: În perioada postanatală până spre trei luni, pentru că ei atunci își susțin foarte bine capul, trebuie să avem foarte mare grijă. Asta este singura grijă, de fapt: să le susținem foarte bine gâtul. În rest, putem să îi ținem și pe burtă, și într-o parte, dar să avem tot timpul grijă să fie susținut așa cum trebuie gâtul pentru că durează până reușesc singuri.
