Dacă avem simptome precum arsuri la stomac, crampe sau dureri abdominale, probabil avem un început de gastrită și trebuie să ne prezentăm la medic. De multe ori, gastrita poate fi confundată cu o indigestie, iar pacienții se prezintă la specialist după mai multe episoade de disconfort, ajungând în stadii avansate. Mâncarea nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool se numără printre principalii factori de risc în apariția gastritei, fapt pentru care medicii au sesizat un număr crescut de pacienți tineri cu această afecțiune. Despre cauzele apariției gastritei, importanța unei alimentații sănătoase, despre metodele de tratament, dar și de prevenție, vorbim cu dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
Media10: Ce este gastrita și de ce apare?
Dr. Adelina Văduva: Gastrita reprezintă o afecțiune, acută sau cronică, caracterizată prin manifestarea unor leziuni de tip inflamator la nivelul mucoasei gastrice (învelișul intern al stomacului). În primul rând, ea apare din cauza dezechilibrului dintre factorii de agresiune şi factorii de apărare. Factorii de agresiune sunt factorii de mediu şi aici intră: fumatul, alcoolul, anumite ceiauri ce conţin cofeină (ceai verde, ceai negru), băuturile carbogazoase etc. Factorii de apărare sunt reprezentaţi de integritatea mucoasei gastrice, stratul de mucus ce apară mucoasa gastrică şi fluxul sanguin ce o străbate. Cauzele ce pot determina apariția gastritei pot fi numeroase și depinde de tipul acesteia: gastrita de cauză infecțioasă, care se datorează acțiunii mai multor patogeni reprezentați de bacterii sau virusuri; gastrite medicamentoase determinate de tratamentele cu antiinflamatoare nesteroidiene; gastrite specifice: boala Crohn, gastrita eozinofilică (prezentă la persoanele cu alergie alimentară, se datorează unui infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice) și limfocitară (acumularea de limfocite mature la nivelul mucoasei gastrice, asociată frecvent infecției cu Helicobacter pylori); gastritele autoimune, de exemplu gastrita atrofică cu anemie Biermer ce se datorează acțiunii anticorpilor anti celulă parietală gastrică, anticorpilor anti factori intrinsec, anticorpilor antilipoproteinelor. Inflamația mucoasei gastrice poate fi determinată și de fumat sau de anumite regimuri alimentare care includ consumul de alimente (crudități) sau băuturi (alcool, cafea, ceai verde, băuturi carbogazoase), care cresc aciditatea gastrică. Există și gastrita de stres, dar care apare în situaţii speciale: traumatisme majore, intervenţii chirurgicale mari, arsurile care afectează mai mult de 30% din suprafaţa corpului şi este caracterizată prin gastrita acută hemoragică.
„S-a observat o creștere a numărului de pacienți tineri care se adresează cabinetului medical pentru această afecțiune”
Media10: De la ce vârstă apare, de obicei?
Dr. Adelina Văduva: Gastrita poate să apară de la vârste fragede din cauza obiceiurilor nesănătoase pe care tinerii încep să le aibă, și anume: consumul de mâncare de tip fast-food, consumul de cafea „pe stomacul gol”, al sucurilor carbogazoase, nerespecarea principiilor alimenare, dar și a fumatului. În ultimul timp, s-a observat o creștere a numărului de pacienți tineri care se adresează cabinetului medical pentru această afecțiune. Totuși, înaintarea în vârstă este un motiv important pentru care o persoană se confruntă cu această afecțiune gastrică întrucât, în timp, mucoasa stomacului se subțiază și devine mai predispusă la inflamații. De aceea, este necesar să menținem o dietă echilibrată, bogată în nutrienți și să nu ratăm cele mai importante trei mese ale zilei.
Media10: Care este diferența dintre gastrită și gastroenterită?
Dr. Adelina Văduva: Așa cum am menționat mai sus, gastrita reprezintă inflamația țesutului care căptușește interiorul stomacului (mucoasa stomacului), determinat de diverși factori care se pot asocia sau nu unei infecții. Gastroenterita reprezintă inflamația (iritarea) atât a stomacului, cât și a intestinelor, provocată sau nu de o infecție. Există două tipuri de gastroenterită: gastroenterita infecțioasă și gastroenterita neinfecțioasă. Gastroenterita de cauză infecțioasă este declanșată de virusuri, bacterii sau paraziți. Gastroeneterita de cauză neinfecțioasă presupune o inflamare a tractului gastrointestinal ce poate fi provocată de: intoleranța la lactoză; administrarea unor medicamente cu potențial iritant (antiinflamatoare, antibiotice, cafeină, laxative, steroizi); colita ischemică; boala celiacă (intoleranța la gluten); radioterapie sau chimioterapie; tumori situate la nivelul tractului digestiv; intoxicație cu metale grele.
Media10: Ce simptome prezintă persoanele cu această afecțiune?
Dr. Adelina Văduva: Principalele simptome ale gastritelor sunt reprezentate de: durerile epigastrice, pirozis (arsura retrosternală fără reflux gastroesofagian), greață, vărsături, inapetență (pierderea poftei de mancare), scădere în greutate neintenționată, satietate precoce după ingestia alimentară (senzație de prea plin). Se recomandă prezentarea la medic dacă simptomele sugestive pentru gastrită persistă mai mult de trei zile. Dacă pacientul observă sânge în scaun, modificări ale culorii sau consistenței acestuia (dacă este negru, moale, lucios) sau dacă vomită cu sânge, este sfătuit să se prezinte de urgență la spital.
„Există anumite situații în care indigestia este provocată de prezența unor afecțiuni digestive deja existente, printre care și gastrita”
Media10: Multe persoane confundă simptomele gastritei cu o indigestie. Cum știm că avem gastrită și nu o altă afecțiune?
Dr. Adelina Văduva: Indigestia sau „dispepsia”, în termeni medicali, presupune mai multe forme de manifestare care pot include: disconfortul, balonarea, greața sau chiar regurgitarea. Aceasta apare ca o stare inițială de disconfort sau durere în zona abdominală superioară, dar și prin senzația de „prea plin” aparută imediat după terminarea unei mese îmbelșugate. Într-adevăr, toate aceste manifestări sunt comune și cu manifestările unei gastrite. Există anumite situații în care indigestia este provocată de prezența unor afecțiuni digestive deja existente, printre care și gastrita, de aceea este foarte important de știut ca în cazul persistenței simptomelor de indigestie mai mult de o săptămână, este bine să ne prezentăm, totuși, la un consult de specialitate pentru un diagnostic corect și, totodată, pentru a trata corespunzător boala de fond.
Media10: Când trebuie să mergem la medic? Când vin pacienții, de regulă?
Dr. Adelina Văduva: În majoritatea cazurilor, durerile de stomac pot fi tratate foarte ușor la domiciliu prin modificări ale alimentației sau un tratament cu antiacide. Totuși, va fi necesar un consult de specialitate dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau dacă provoacă dureri severe, disconfort greu de suportat. Aceeași soluție este și în cazul în care credeți că durerile au survenit în urma medicamentelor pe care le-ați consumat, dacă aveți vărsături cu sânge sau scaun cu sânge ce poate părea negru.
Media10: Cum putem ameliora simptomele de acasă?
Dr. Adelina Văduva: Pentru a putea ameliora simptomele de acasă, pacientul trebuie să ia în considerare următoarele: să mănânce mese reduse cantitativ, însă mai frecvente; să evite agenții iritanți, precum alimentele picante, acide sau prăjite; să evite sau să renunțe la consumul de alcool, cafea pe stomacul gol, fumat; să adopte tehnici de management al stresului. În cazul în care cauza gastritei este reprezentată de utilizarea repetată a antiinflamatorelor nesteroidiene, se incearcă folosirea analgezicelor care nu fac parte din această categorie, precum paracetamolul, dar pentru a face acest lucru avem nevoie de sfatul medicului.
„Monoterapia este ineficientă în cazul infecției cu Helicobacter pylori”
Media10: Când apare gastrita provocată de Helicobacter pylori, cum o identificăm și cum o tratăm?
Dr. Adelina Văduva: Factorii care determină evoluția infecției cu Helicobacter pylori sunt incomplet cunoscuți, fiind o combinație între factorii de mediu, factorii specifici gazdei și virulența bacteriană. Pentru diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se folosesc o serie de teste non-invazive: testarea antigenică dintr-o probă prelevată din materiile fecale (cu acuratețe similară cu cea a țestului respirator); teste serologice cu determinarea anticorpilor anti Helicobacter pylori, dar care au o acuratețe diagnostică scăzută (cu multe rezultate fals pozitive sau fals negative). Există și teste invazive de diagnostic ale infecției cu Helicobacter pylori, și aici avem prelevarea unei biopsii, respectiv a unui mic fragment superficial din mucoasa stomacului, manevră care se efectuează de către medicul gastroenterolog cu ocazia endoscopiei digestive superioare. Eradicarea infecției este un obiectiv dificil de atins și necesită combinarea a unuia sau a două antibiotice cu unul sau două medicamente non-antibiotice, deoarece monoterapia este ineficientă în cazul infecției cu Helicobacter pylori.
Durata terapiei poate fi de șapte, 10 sau 14 zile, cu mențiunea că regimul de 14 zile este mai eficient. Eradicarea infecției presupune absența Helicobacter pylori la patru săptămâni de la terminarea tratamentului. Cele mai frecvente antibiotice folosite sunt: amoxicilina, claritromicina, metronidazolul și tetraciclina. Alte medicamente non-antibiotice folosite în combinație cu antibioticele sunt: preparatele de bismut (pot determina înnegrirea scaunului), inhibitorii de pompă de protoni de tip omeprazol, pantoprazol, esomeprazol și blocanți ai receptorilor H2 de tipul ranitidinei.
Media10: La ce complicații poate duce gastrita netratată?
Dr. Adelina Văduva: Deși, în cele mai multe cazuri, gastrita se vindecă cu regim alimentar adecvat și medicație, există și cazuri în care pot apărea complicații. Netratarea corespunzătoare a inflamației mucoasei stomacului poate duce la: ulcer gastric; gastrită cronică atrofică (frecventă după infecția cronică, netratată, de lungă durată cu H. pylori); displazie/metaplazie gastrică; cancer gastric (adenocarcinom); anemie prin deficit de fier, deficit de vitamina B12 (gastrită autoimună); sângerare gastrică, evidențiată prin melenă (scaun negru), vărsături cu sânge roșu sau prin hematemeză („zaț de cafea”); perforație gastrică, foarte rară.
„Majoritatea persoanelor care se confruntă cu această problemă reușesc să o depășească, urmând un regim alimentar potrivit, respectând tratamentul și indicațiile medicului”
Media10: Ce metode de tratament există pentru gastrită? Se poate trata definitiv?
Dr. Adelina Văduva: În primul rând, tratamentul diferă de la o persoană la alta, în funcție de severitatea simptomelor, etapa, durata bolii sau momentul în care a fost depistată. Sunt recomandate tratamentele pe bază de inhibitori ai receptorilor histaminici (ranitidina, famotidina, cimetidina) sau inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol), deoarece aceștia neutralizează și reduc producția de acid de la nivelul stomacului, ameliorând durerile și simptomele. Deoarece tulburările digestive pot apărea și ca urmare a unor obiceiuri alimentare nesănătoase, tratamentul trebuie susținut și de următoarele măsuri: evitarea mâncărurilor condimentate, a meselor abundente, bogate în grăsimi; îmbunătățirea regimului alimentar prin eliminarea din meniu a următoarelor alimente: carnea afumată sau grasă, produsele prăjite, legumele picante (usturoi, hrean, ceapă) și a celor bogate în celuloză (mazăre, conopidă, ridichii); evitarea consumului de substanțe care stimulează producția de acid gastric (alcoolul, cafeaua, ceaiul verde, negru, sucuri de fructe citrice); renunțarea la fumat; sunt recomandate mesele mici și dese, fiind indicat să se respecte cele trei mese principale și două gustări pe zi. Majoritatea persoanelor care se confruntă cu această problemă reușesc să o depășească, urmând un regim alimentar potrivit, respectând tratamentul și indicațiile medicului, punând, astfel, sănătatea pe primul loc.
Media10: Ce alimentație trebuie să aibă pacientul cu gastrită?
Dr. Adelina Văduva: În cazul diagnosticării cu gastrită este important să ne schimbăm regimul alimentar. Pacientul trebuie să consume cantități mai mici și mai dese de alimente, deoarece acest fapt contribuie la creșterea fluxului sangvin către stomac. Trebuie să aibă ultima gustare cu trei-patru ore înainte de culcare și să consume o cantitate cât mai mare de apă (cel puțin doi litri pe zi). În cazul alimentelor recomandate pentru ameliorarea și tratarea eficientă a gastritei se recomandă: alimente bogate în fibre (cereale), fructe (în special, merele) și legume (morcov, broccoli, fasole). Este important ca fructele și legumele recomandate să nu fie consumate crude. De asemenea, trebuiesc consumate alimente care conțin un aport scăzut de grăsimi: pește, carne de pui sau de curcan; alimente cu un grad de aciditate scăzut; băuturi necarbogazoase; băuturi care nu conțin cofeină; alimente cu funcție probiotică: zeamă de varză, iaurt etc.
„Gastrita este o afecțiune care poate duce la complicații grave ale sistemului digestiv dacă nu este tratată la timp”
Media10: Ce le recomandați pacienților pentru a preveni apariția gastritei?
Dr. Adelina Văduva: Pentru prevenirea apariției sau reapariției gastritei se recomandă un regim alimentar echilibrat și un stil de viață calitativ. Astfel, este important să reducem consumul de cafea și tutun de dimineață, înainte de micul dejun (pe “stomacul gol”), deoarece cofeina provoacă hiperaciditate și atacă mucoasa gastrică. Alte modalități prin care să prevenim apariția gastritei pot fi: eliminarea alimentelor care conțin aditivi sintetici, eliminarea alimentelor care conțin un aport mare de zahăr, reducerea consumului de alcool, reducerea consumului de alimente care conțin condimente puternice, picante, acre sau dulci. Un rol foarte important îl are și îmbunătățirea stilului de viață prin respectarea orelor de odihnă, practicarea de exerciții fizice, dar și prin evitarea momentelor stresante care pot afecta organele interne.
De asemenea, trebuie să acordăm atenție și ritmului în care mâncăm. Pentru o digestie eficientă, trebuie să mestecăm alimentele fără să ne grăbim. Pe lângă ritmicitatea meselor, trebuie să ținem cont și de igienă. Pentru a reduce riscul de transmitere a agenților patogeni, inclusiv a bacteriei Helicobacter pylori, trebuie să ne spălăm pe mâini înainte să mâncăm. De asemenea, fructele și legumele crude trebuiesc spălate bine înainte de a fi consumate. Gastrita este o afecțiune care poate duce la complicații grave ale sistemului digestiv dacă nu este tratată la timp. Este foarte important să luăm măsurile de prevenire, să îmbrățișăm un stil de viață alimentar echilibrat și, în cazul apariției simptomelor, să consultăm un medic de specialitate.
