Dermatita atopică este o afecțiune caracterizată prin prurit și piele uscată, fiind frecventă în special în rândul copiilor, 20-25%, dar afectând și adulții în proporție de 10%. Evoluția acesteia este una pe termen lung, manifestată prin pusee și necesită un tratament corespunzator dat de medicul dermatolog. Dermatita seboreică afectează zonele grase ale pielii, bogate în sebum precum față, spate și scalp. Este asemănătoare cu o mătreață, însă mult mai agresivă, manifestată prin iritații, cruste și vezicule. Apare frecvent la bebelușii până în trei luni și la adulții peste 40 de ani, în special la bărbați, un procent de 5%, fiind stimulată de factorul hormonal. Cum diagnosticăm dermatita, ce rutină trebuie adoptată pentru persoanele cu această afecțiune și cum o ținem sub control aflăm de la prof. univ. dr. Virgil Pătrașcu, medic primar dermatolog și șeful Clinicii de Dermatologie, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este dermatita și care sunt cele mai frecvente tipuri întâlnite vara?
Dr. Virgil Pătrașcu: Dermatitele sau eczemele reprezintă un sindrom cutanat pruriginos, cu evoluție uneori cronică, alteori acută, fiind foarte numeroase. Ele pot să fie profesionale sau casnice. Eczemele profesionale apar în domeniile în care persoanele sunt expuse la crom, nichel, cobalt, cauciuc și sunt întâlnite la gospodine, florărese, la personalul medical. Depinde cum privim lucrurile pentru că, dacă ne gândim pe parte profesională, sigur că sunt aceste eczeme care apar în cadrul profesiilor respective și ele sunt cele mai întâlnite. În afara profesiei, cele mai frecvente sunt dermatitele atopice și seboreice, însă problemele principale le ridică acele dermatoze profesionale pentru că ele sunt și greu de rezolvat, întrucât factorul profesional le întreține. Aproape 10% din populație dezvoltă, în timp, eczeme la nivelul mâinilor, în special femeile peste 40 de ani. În schimb, dermatita seboreică este mai frecvent întâlnită la bărbați, într-un procent de 5%, și se dezvoltă după pubertate, fiind în legătură cu factorul hormonal ce stimulează glandele sebacee și care predomină pe față, pe spate și pe scalp. La femei, când există această eczemă seboreică, de cele mai multe ori te gândești la o problemă ovariană, cum ar fi sindromul de ovare polichistice, însă eczemele profesionale eu le consider mult mai importante decât restul.
„Persoanele cu dermatită atopică au risc de a dezvolta rinită alergică, astm bronșic, reacții alergice la medicamente și la anumite alimente”
Media10: De ce apare dermatita în sezonul cald?
Dr. Virgil Pătrașcu: Dermatita atopică este o manifestare la nivelul pielii a unei predispoziții de a dezvolta boli alergice. Spre exemplu, persoanele cu dermatită atopică au risc de a dezvolta rinită alergică, astm bronșic, reacții alergice la medicamente și la anumite alimente. Cele mai multe cazuri se dezvoltă din perioada de sugari, când apar eczeme la nivelul obrajilor, pe parcurs la nivelul marilor pliuri și pot să continue până la vârsta adultă. În perioada călduroasă se exacerbează, adică avem aceste episoade, aceste puseuri în anotimpurile călduroase, după eforturi fizice sau după spălat cu produse de igienă pe care nu le tolerăm. Eczema seboreică este întreținută de anumiți factori precum căldura, alimentele picante, stresul, scăderea imunității. În ceea ce privește aspectul sezonier, există o formă de eczemă care apare mai frecvent primăvara, toamna. Se numește eczema dishidrotică și se manifestă cu apariția unor vezicule la nivelul degetelor, la nivelul mâinilor foarte pruriginoase. În rest, este vorba de o exacerbare a unei eczeme în anotimpul călduros pentru că tot ce produce o vasodilatație poate să determine un puseu de eczemă.
Media10: Cum se diferențiază? Există mai multe tipuri?
Dr. Virgil Pătrașcu: La persoanele care lucrează în construcții este o eczemă care începe printr-o iritație la nivelul mâinilor după contactul cu ciment, var și care, ulterior, se transformă într-o eczemă alergică la cromați. Ea poate fi întâlnită și la pictori, și la vopsitori, la personalul medical care se sensibilizează la multe medicamente. La vârstnici se întâlnește eczema asteatotică, care este mai frecventă iarna și care pune probleme dacă persoana are o afecțiune renală, hepatică, tiroidiană, un cancer visceral sau hematologic. Dermatita nu trebuie privită doar de cauză externă, ceva care ne agresează tegumentul: un săpun, un detergent, un produs de curățenie sau un produs de la locul de muncă cu care lucrăm. Trebuie să luam în calcul terenul, pentru că persoanele care sunt mult mai sensibile la alergenii aceștia, la ceea ce ne înconjoară și ne atinge tegumentul, au o anumită predispoziție. Mai există o eczemă numulară, cu leziuni ca moneda, care sunt favorizate de consumul de alcool. Sunt și dermatite, de exemplu, cu un focar infecțios, de infecție urinară și aceștia dezvoltă o eczemă endogenă prin sensibilizare. Dermatologul știe că trebuie să rezolve cauza că să dispară efectul cum, de altfel, și la eczemele profesionale trebuie să limitezi acțiunea factorului care a declanșat dermatita, altfel apare din nou.
„Bolile de piele au impact foarte mare asupra psihicului bolnavului”
Media10: Cum se manifestă dermatita la adulți și la copii?
Dr. Virgil Pătrașcu: În dermatita atopică, 90% din cazuri sunt forme ușoare, ceea ce este bine, dar la 10% sunt forme severe. Considerăm formă severă când o suprafață de tegument este cu roșeață, zemuire, cu vezicule, cruste, atunci când este foarte extins, când puseurile acestea recidive sunt frecvente sau tratăm bolnavul corect și nu ne răspunde la tratament. Dacă în familie sunt persoane cu atopie, eczema copilului poate să fie mult mai pronunțată decât la altul care nu are cazuri de atopie. În medie, 20-25% dintre copii sunt atopici. Când se asociază concomitent și altă boală alergică, rinită sau astm bronșic, este vorba de o eczemă severă, care are un impact mai mare asupra copilului și a familiei respective. Copilul are un prurit generalizat, intens, își suprainfectează leziunile respective, nu doarme bine, nu are randament bun la școală. Bolile acestea de piele au impact foarte mare asupra psihicului bolnavului pentru că sunt boli care, de multe ori, sunt la vedere și îl afectează. Nu toată lumea știe ce e aia eczemă și atunci te privește, celălalt care nu știe, ca o persoană care poate să transmită boala, deși eczema nu e boală contagioasă. Impactul este foarte mare, trebuie privit dincolo de piele, de ce se întâmplă cu bolnavul respectiv, trebuie să îl înțelegem, să intervenim pe componenta aceasta psihică a lui.
Media10: Când puneți diagnosticul de dermatită și cum identificați cauza?
Dr. Virgil Pătrașcu: Diagnosticul se pune pe baza aspectului clinic cu prurit, roșeață, vezicule cu conținut lichid. Putem să spunem că este o dermatită atopică acută, subacută sau cronică pentru că persoanele acestea au un tegument mai uscat, un semn periocular care îi trădează, au buze mai uscate, un tegument cu modificări keratozice, deci diagnosticul este clinic. Problema este cum punem diagnosticul cauzei respective. Aici trebuie să facem teste cutanate sau să investigăm alergiile alimentare, aeroalergenii, alergenii de mediu. Uneori, se produce o polisensibilizare, adică suntem alergici la ceva și am devenit alergici și la altceva. Ei bine, atunci investigăm bolnavul în acest sens: să găsim cauza pe care trebuie să o eliminăm. Testele acestea sunt foarte importante, însă sunt peste 3.700 de substanțe care produc eczeme. În trusele europene sunt doar 25-28 de substanțe, iar testul poate ieși negativ. Asta nu înseamnă că persoana aceea nu are dermatită. El are și poate să fie alergic la restul substanțelor, nu la cele 25 sau 28, dar lumea care nu înțelege lucrurile acestea zice că au făcut și testele și că nu e nimic. Bun, ți-ai făcut la cele 25 din trusa respectivă, dar ele sunt mii de substanțe și, de multe ori, trebuie să facem test cu ce lucrează efectiv el.
„30% dintre femei sunt alergice la nichel”
Media10: Care sunt factorii de risc ce pot spori apariția acestora?
Dr. Virgil Pătrașcu: În afară de acest teren, de această predispoziție pentru a sensibiliza, sexul feminin este mai expus la alergenii respectivi. Spre exemplu, 30% dintre femei sunt alergice la nichel. Sunt persoane care nu suportă acele bijuterii, altele decât aurul. Alt factor de risc este vârsta persoanei. În principiu, persoanele peste 40 de ani vin cu alte boli ale pielii pe care le tratăm și fac eczemă tocmai tratând acea primă boală. Dacă este o persoană tânără, care are o piele mai subțire, copii în special, și dacă acea concentrație a substanței este mare, nu produce doar roșeață, ci poate distruge tegumentul. Depinde și unde punem acea substanță, unde ne atinge, pentru că la palme, unde tegumentul e mai gros, rezistența este mai mare. În schimb, dacă e la pliuri, rezistența este mai mică. În ceea ce privesc factorii de risc, trebuie privit în funcție de tipul eczemei, de localizare, de ce anume este produsă eczemă.
Media10: Cum poate evolua dermatita dacă nu este tratată din timp?
Dr. Virgil Pătrașcu: Dermatita poate să se extindă. Apare într-o anumită zonă topografică și se extinde, având tendință de cronicizare, adică eczema nu se reduce fără tratament. Apar noi puseuri, pruritul, care duce la îngroșarea tegumentului, și se cronicizează, mai ales dermatita atopică. Sunt persoane care vor avea toată viața lor o eczemă dacă nu s-au tratat la timp. Din fericire, cam 70-80% din leziuni se estompează până la cinci-șase ani. Evoluția va fi bună de aici încolo, dar sunt unii care vor face eczemă și în cursul vieții, deci există această tendință de cronicizare și de extindere.
„În dermatita atopică este importantă terapia cu creme emoliente”
Media10: Cum tratăm corect dermatita? Când trebuiesc administrate medicamente?
Dr. Virgil Pătrașcu: Tratamentul se face în funcție de stadiul în care ne aflăm. Avem antihistaminicele, o clasă de medicamente care calmează pruritul, ceea ce este foarte bine. În stadiul acut, în care curge lichid, avem un amestec preparat de noi, dermatologii, în baza unei formule, pentru uscarea acelor leziuni. Dacă eczema este foarte extinsă, se trece la dermatocorticoizi, care sunt preparate ce au revoluționat tratamentul în dermatologie de 50-60 de ani. Sunt nelipsite, numai că nu se folosesc corect de toată lumea și apar tot felul de reacții secundare. În dermatita atopică este importantă terapia cu creme emoliente. Toate firmele și-au pus pe piață aceste creme emoliente, creme care scad necesarul de cortizon, care mențin intervalul dintre puseuri să fie cât mai lung pentru că persoana cu dermatită atopică are un tegument uscat, o barieră cutanată compromisă care pierde multă apă. Mai sunt și terapiile moderne care se fac acum, terapiile biologice, însă sunt foarte costisitoare. Au efecte benefice atâta timp cât le faci. Numai formele severe de dermatită atopică ajung la aceste terapii, acele forme pentru care nu am obținut rezultat cu terapia clasică. Acestea sunt cu aprobări speciale, bolnavii respectivi intră în registrul Societății Române de Dermatologie, iar noi, membrii din comisie, verificăm și avem grijă să beneficieze de aceste tratamente bolnavii cu forme grave pentru că fondurile sunt limitate.
Media10: Recomandați pacienților să își formeze o rutină pentru ameliorarea simptomelor? Ce sfaturi le dați?
Dr. Virgil Pătrașcu: Dermatita seboreică necesită un tratament dermatologic, dar și folosirea unui anume tip de șampon. Sunt multe, sunt scumpe, din păcate și nu toți au posibilitatea să își cumpere și să își facă acest tratament, însă șampoanele respective nu sunt tratamente. Nu putem să folosim acel șampon fără un tratament dermatologic. După aceea, trebuie să alegem un produs de igienă în funcție de tipul pielii. Persoana cu dermatită atopică nu poate să se spele cu orice săpun. De asemenea, trebuie să folosim acele creme emoliente, hidratante și să nu lăsăm tegumentul uscat. Îmbrăcămintea nu trebuie să fie din fibre sintetice, lână, pentru că vom face puseuri de eczeme. E foarte important să avem grijă la alergenii din mediul familial, din mediul domestic. Trebuie să fie cât mai puțini. De aceea, nu întotdeauna animalele de companie sunt binevenite la atopici. În ceea ce privește orientarea profesională, dacă este să pregătim copilul într-un anumit domeniu unde să lucreze, atunci trebuie să știm dacă are alergii în mediul respectiv. Spre exemplu, în industria farmaceutică sau ca personal medical, dacă avem alergii la cauciuc, latex, nu putem să devenim chirurgi pentru că, punând mănușile respective, nu le vom tolera, vom face eczemă în permanență și este un anume risc.
