Sinuciderea, locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. De ce se ajunge aici

Gabriela Ancuța, psiholog

În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100 000 locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de moarte violentă. Mulți pacienți ajung în Urgență la Spitalul de Neuropshiatrie Craiova, o bună parte dintre ei întâlnesc aici speranța și șansa la o nouă viață, ajutați fiind de o echipă de specialiști: psihiatri, psihologi, tratament, condiții de spitalizare bune. Aproape în fiecare gardă există cazuri de tentativă de suicid. Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 a limitat accesul pacienților în spitale. Cu toate acestea, ajutorul de specialitate este cel care poate face diferența între a pune capăt vieții și a recăpăta bucuria de a trăi.

În anul 2021 , România a raportat o rata a suicidului de 9.7 la suta de mii de locuitori. În același an, cele mai mari rate ale suicidului le-au raportat Lituania 26.1,  Rusia 25.1, Belgia 18.3, Ungaria 16.6 cazuri la suta de mii de locuitori, iar cele mai mici rate au fost raportate de Grecia 5.1, Cipru 3.6, Turcia 2.4, Iordania 1.6 la suta de mii de locuitori.  În spatele acestor cifre se află destine, traume, copiii și tineri care au nevoie de speranță, sprijin, terapie, suport. Orice gest necugetat venit din partea unei persoane pornește de la mici tulburări care la început sunt trecute cu vederea, netratate însă ajung să producă efecte tot mai adânci, până în momentul în care persoana în cauză se pierde pe ea însăși.

„Cele mai importante cauze de suicid sunt tulburările mintale. În studii publicate, interviuri cu medici, rude și prietenii persoanelor care au comis suicid, s-a realizat o anamneza detaliată cu privire la decedați.  Aceste studii arată ca  nouă din zece persoane  care au comis suicid, prezentau în momentul decesului o anumită formă de tulburare mintală. Două  dintre cele mai frecvente tulburări întâlnite sunt depresia și alcoolismul”, explică dr. Daniela Glăvan, șef clinic Psihiatrie II, Spitalul de Neuropshiatrie Craiova.  

Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova
                   Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova este locul unde mulți pacienți găsesc speranța

Suicidul este soluția disperată la care un om recurge în momentul în care simte că nu are puterea să mai facă nici o schimbare. În fapt, acesta este rezultatul tulburărilor mintale netratate: îngreunează gândirea  și îndepărtează resursele salvatoare.

„Din perspectivă psihanalitică, sinuciderea este tratată ca o forma de autoagresiune, un potențial agresiv care nu se poate manifesta asupra unui obiect extern, centrându-se asupra propriului eu și sfârșind prin al distruge. În cazul suicidului, întreruperea vieţii nu trebuie privită de societate ca fiind un fapt clinic psihiatric, ca pe o boala de care individul suferă ci ca pe o dorință de „a ieși” prin moarte dintr-o existență considerată de neacceptat pentru individ, o existență care constrânge și pe care individul o respinge mintal. Aceasta poate fi interpretată ca fiind o trecere simbolică într-un alt registru al vieții. Conceptul de “suicid” ne mai poate trimite si la ideea de “sătul de viață”, la convingerea că viața nu mai merita trăită, la dorința de a nu se mai trezi din somn”, completează dr. Daniela Glăvan.

„Numărul sinuciderilor creşte cu vârsta”

În ultimii 10 ani se constată o continuă creștere a frecvenței tentativelor sau a suicidului reușit.  În funcție de categoria de vârstă sau sex, statisticile se modifică de la an la an chiar și de 10 ori mai mult decât în anul precedent.

„Suicidul reuşit este de trei ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei cu toate ca  tentativele sunt de patru ori mai frecvente la sexul feminin. Numărul sinuciderilor creşte cu vârsta şi relativizează semnificaţiile crizei de la mijlocul vieţii. La bărbaţi frecvenţa maximă este după vârsta de 45 de ani, iar la femei după 55 de ani.  Prevalenţa maximă se întâlnește la bărbaţii peste 65 de ani, înregistrându-se 40 de cazuri la 100.000 locuitori. Pensionarea reprezintă ȋn mod obişnuit un factor de risc pentru  persoanele ȋn vȃrstă către depresie şi suicid, deoarece implică atȃt pierderea statutului social, prin diminuarea ocaziilor de ȋntȃlnire, mărindu-se sentimentul de singurătate al vȃrstnicilor, cȃt şi diminuarea venitului obişnuit. Ȋn plus moartea rudelor apropiate, a prietenilor sau cunoştinṭelor, face ca sentimentul ȋncheierii vieṭii să fie mai acut pentru aceştia”, spune dr. Daniela Glăvan, medic pshiatru.

„Sinuciderea este mai întâlnită la adolescență decât la altă vârstă”

Suicidul în rândul copiilor şi tinerilor, cu vârste între 10 şi 24 de ani, reprezintă cea de-a doua cauză de deces în Europa. Deseori, părinţii şi profesorii nu-şi dau seama că aceştia au nevoie de ajutor.

Gabriela Ancuța, psiholog
               Gabriela Ancuța, psiholog

„Sinuciderea este mai întâlnită la adolescență decât la altă vârstă. Ea ne duce cu gândul la o mare impulsivitate, agresivitate îndreptată către propria persoană, precum și referitor la ambianța familială. Preocuparea pentru moarte este caracteristică acestei vârste, însă dorința de a muri sau ideile de suicid sunt corelate adesea cu gravitatea depresiei. Foarte frecvent tentativele de suicid la adolescenți sunt asociate consumului de substanțe, alterarea raționamentului, creșterea impulsivității, diminuarea inhibiției, sunt efecte ale consumului de substanțe și factori agravanți pentru adolescenții depresivi sau care suferă de o tulburare de conduită”, explică Gabriela Ancuța, psiholog la Spitalul de Neuropshiatrie Craiova. 

Părinții ar trebui să fie mult mai flexibili, să reducă așteptările, rigorile, să se concentreze mai mult pe emoțiile adolescenților decât pe rezultate. Sănătate mintală este mult mai importantă decât notele. Adolescenții au nevoie de încurajare, de speranță. Primăria din Oxford a creat un hub prin care adolescenții să aibă acces la servicii de sănătate și psihologie. La noi, autoritățile nu se ocupă de acest lucru. Nu există centre unde pacienții care au trecut prin tentative de suicid să fie urmăriți pe termen lung după perioada de spitalizare, să beneficieze de terapii care să îi ajute să își recapete bucuria de a trăi.

See Also

La fel ca în orice altă problemă sau afecțiune, soluții de tratament există. Însă cu atât mai mult există prevenția care poate anticipa vulnerabilitatea către o tendință spre suicid. Depistarea precoce a unor semne ce ar avea legătură cu sinuciderea pot reda buna calitate a vieții pacientului. Împreună cu specialiștii în domeniu și tehnicile de terapie ei își pot recăpăta acea energie de care au nevoie pentru presiunile zilnice care din păcate au devenit o normalitate în zilele noastre. În plus, adolescenții ai căror părinți sunt distanți și care rareori se interesează de ceea ce simt copiii lor au mai multe gânduri suicidare prin comparație cu cei care beneficiază de mai multă atenție din partea adulților, potrivit unui studiu citat de AFP.

„Prevenția acționează asupra etapei clinice a suicidului și cuprinde totalitatea măsurilor profilactice ce se adresează individului sau comunității sociale în scopul prevenirii conduitei suicidare. Între aceste măsuri se pot distinge două grupe de măsuri psihoprofilactice (educație sanitară , psihopedagogică etc.) și măsuri psihosociale (inserția socio-familiala pozitivă, relații interpersonale pozitive. Etapa terapeutică cuprinde totalitatea măsurilor cu caracter curativ îndreptate asupra persoanei în scopul combaterii factorilor care o întrețin sau o agravează. În această categorie se disting trei grupe de măsuri: măsuri medicale, măsuri psihiatrice, psihoterapie, terapie ocupaționala și măsuri medico-sociale. Măsuri de intervenție medicală: reanimare, terapie intensiva de urgență trebuie acționate în momentul crizei autoagresive”, explică dr. Daniela Glăvan.

Doar unul din zece copii cu probleme ajunge să vorbească cu un specialist. Restul se luptă singuri cu boala. Ministerul Educației nu are un plan pentru ei, consilierii școlari sunt puțini, iar părinții sunt adesea plecați la muncă în străinătate, așa că habar n-au prin ce trec copiii lor sau, în unele cazuri, pur și simplu nu știu cum să spargă bariera dintre generații.

Deși ministerele se mișcă greu, România are totuși o linie telefonică gratuită pentru momentele-limită. Platforma Antisuicid a Alianței Române de Prevenție a Suicidului are o adresa de e-mail: sos@antisuicid.com și o linie telefonică gratuită – 0800 801 200, disponibilă însă doar noaptea, între șapte seara și șapte dimineața. Cei care răspund sunt voluntari, în special studenți și masteranzi la psihologie, care au absolvit un program unde au fost învățați cum să gestioneze momentele de criză. Ajutorul dat de un specialist este esențial.

„În spatele fiecărui gest disperat, de acest fel este o poveste, de cele mai multe ori, poate neștiută, nespusă. Accesul la serviciile psihologice și medicale psihiatrice nu ar trebui să reprezinte un impediment, o stigmă care să îi determine pe pacienți să nu ceară ajutorul, pentru că, uneori, solicitarea unui specialist poate să facă o diferență imensă, aceea  dintre viață și moarte”, conchide Gabriela Ancuța, psiholog.

Important de știut este că statul decontează acum ședințele de psihologie prin Casa de Asigurări de Sănătate. 12 ședințe pe an sunt decontate de CAS, în urma unei scrisori medicale date de medicul psihiatru.

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
1
In Love
1
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top