Medicii și pacienții sunt SISTEMUL MEDICAL. Cum ne facem bine?

Media10 face o analiză a sistemului medical, de Ziua Mondială a Sănătății, alături de medici, asistenți, pacienți, oameni care de-a lungul timpului s-au implicat în mișcări sindicale și care au luptat și lupă pentru îmbunătățirea condițiilor din sistemul medical românesc. I-am provocat pe fiecare să răspundă la trei întrebări.

  • Care sunt cele mai mari probleme ale sistemului de sănătate romanesc în acest moment?
  •  Care sunt lucrurile bune din sistemul de sănătate?
  •  Dacă ar putea ce ar schimba ei la sistemul medical?

Iată ce ne-au răspuns cei care vorbesc din experiența trăită zi de zi în spitalele din țară.

Dr. Cătălin Dudu, medic primar chirurgie generală, SCJU Craiova, vicepreședinte Promedica și Federația Hipocrat

Probleme: Slaba finanțare este problema majoră, pentru că noi suntem plătiți pe serviciul medical, iar  punctul de decontare al CAS nu a mai fost modificat de 15-20 de ani și atunci, banii care vin în sistem sunt foarte puțini în raport cu nevoile. De asemenea, condițiile și aparatura din spitale au nevoie de mari  îmbunătățiri. Sunt probleme și pe partea de personal. Avem nevoie de o lege a malpraxisului clară, corectă pentru noi și pacienți. Ne dorim din acest punct de vedere cursuri de perfecționare accesibile și cumva girate de Colegiul Medicilor, dar și o verificare a capacităților întregului corp medical, făcută periodic.

Puncte bune: În ciuda tuturor lipsurilor, sunt oameni care fac un act medical de calitate. Noi, în Spitalul Clinic Județean din Craiova reușim să facem în ciuda restricțiilor COVID-19 și în ciuda tuturor problemelor din sistem, operații laparoscopice,  nu am amânat bolnavii. Am încercat să facem mai mult decât se poate și să rezolvăm problemele cât mai repede. Sunt mulți medici tineri, care performează și fac operații cu grad de periculozitate înalt și rezultate bune.

Soluții: Dacă ar trebui să schimbăm ceva în sistemul medical, ar trebui schimbată mentalitatea. De aici, am reuși să schimbăm și finanțarea și absolut tot ce ține de sistemul de sănătate. Momentan, noi ca sistem avem o problemă. Ne-a rămas cumva întipărit în memorie din perioada comunismului faptul că atunci când avem un control trebuie să scoatem prosoapele frumoase și să punem cearșafurile noi iar astfel toată lumea este mulțumită. Am trecut controlul, am rezolvat problema, după care ne întoarcem la lipsuri. Ne trebuie oameni care să spună adevărul.

Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

Probleme: Una dintre primele probleme pe care am constatat-o și înainte de pandemie și în timpul pandemiei, este subfinanțarea sistemului. A doua problemă majoră este lipsa de strategie sanitară corectă și coerentă, mai ales în situații de pandemie, iar a treia problemă, este accesul limitat la investigații și tratamente.

Puncte bune: Pe de altă parte, avem medici de excepție, recunoscuți în toată lumea, dar mai puțin apreciați de noi și mai ales de decidenții din sănătate. Însă, ne bucurăm de încă existența acestor medici de excepție, pregătiți într-o școală foarte bună, recunoscută european. În afară de a lăuda doctorii care fac ce pot cu mâinile goale, nu prea pot spune multe lucruri bune despre sistemul medical. Ei sunt aproape de noi să ne salveze, să ne dea o nouă șansă la viață.

Soluții: Aș încerca să cheltuiesc mai eficient banii puțini pe care îi are sistemul medical în acest moment și să pun pe linia de plutire sistemul de sănătate, care se află într-o comă profundă, de ani de zile. Ceea ce ne dorim noi de câțiva ani este să ajungem la o minimă normalitate. S-ar putea face multe, dar politizarea excesivă a sistemului, face ca multe să nu funcționeze. Din păcate, această luptă se cuantifică în vieți pierdute.

Dr. Victor Mărcușanu, medic primar ortopedie și traumatologie, vicepreședinte Promedica, USMR Alianța Medicilor

Probleme: Principalele probleme din sistemul medical pleacă de la faptul că nu avem legi clare și mai ales o strategie, pe care să o cunoască și să o urmeze toată lumea. La acestea se adaugă problema subfinanțării sistemului sanitar.

Puncte bune: Dacă ar fi să vedem un aspect pozitiv petrecut în sistem în ultimii ani, acela este legat de creșterea salarizării personalului sanitar, în bună parte.

Soluții: Dacă aș putea schimba ceva în sistemul sanitar, aș începe cu mine pentru că și eu sunt un rezultat al sistemului sanitar vechi. Aș vrea să fiu mai bun, și să găsesc soluții la toate situațiile care se ivesc. De cele mai multe ori, problemele care apar sunt complexe și necesită muncă de echipă, iar noi trebuie să învățăm să ne adaptăm și să lucrăm în echipe. Aș mai schimba organizarea și planificarea sistemului de sănătate, pentru că atâta timp cât nu ai un program clar de îmbunătățire a condițiilor de lucru în spitalele din România și de asigurare a materialelor necesare pentru diferite intervenții chirurgicale, nu o să poți avea niciodată rezultate vizibile pentru pacienți care se adresează sistemului sanitar”.

Dr. Stelian Mogoanță, medic primar chirurgie, șef clinică Chirurgie III SCJU Craiova

Probleme: Din punctul meu de vedere, trebuie făcută reformă de la zero, de la strategia de investiții și de dezvoltare, care trebuie să aparțină cu totul Ministerului Sănătății, până la atitudinea personalului medical și atitudinea societății față de personalul medical. Noi ar trebui să fim mai orientați către către profesionalism și către dezvoltare profesională, însă aceste lucruri la momentul actual se fac după ureche. Nu exista o strategie de dezvoltare a resurselor umane coerentă. A doua chestiune este dezvoltarea serviciilor, care trebuie să pornească de la realitățile medicale, adică de la nevoile de sănătate ale populației, care acum nu sunt evaluate la modul real. Nu se știe ce boli avem, care este incidența lor reală etc.  Din păcate și  legislația ne afectează major, pentru că nu este adaptată la ceea ce avem nevoie. Infrastructura, pornind de la spitale, locuri de cazare trebuie îmbunătățită. Am reușit doar să creăm izolat insule de excelență, dar care nu au cum sa fie prea funcționale pentru că nu sunt integrate într-un sistem corespunzător. Ceea ce încercăm să facem, sunt niște insule care ușor, ușor se dezvoltă ca o pată de ulei, dar  din păcate nu exista un sprijin din  punct de vedere logistic la nivel de Minister. În chirurgie nu exista programe coerente de screening pe cancerul mamar care este cel mai frecvent. Exista un program dezvoltat la Universitatea de Medicina și Farmacie din Cluj care s-a dovedit viabil, dar care nu este implementat la nivel național pentru că nu există o politica coerentă în acest sens. Atunci, fiecare dintre noi încercă să reproducă ceea ce s-a întâmplat acolo, însă fără infrastructura legală, este extrem de greu. Același lucru se întâmplă și cu programul de screening pentru cancerul de colon și rect care la fel, nu există. Noi încercăm, prin universității sa implementăm niște programe, cu ajutorul fondurilor europene, din sponsorizări sau resurse proprii, însă nu putem să cuprindem populația generală. Astfel de programe prevenție și  diagnostic precoce, s-au dovedit extrem de viabile nu numai din punct de vedere al rezultatelor medicale, dar și din punct de vedere economic. Este semnificativ mai ieftin să faci colonoscopii sau teste de sângerări oculte, să diagnostichezi din timp un cancer, să îl operezi minim invazive, iar pacientul să nu mai aibă nevoie de tratament chimioterapic. Însă, nu exista un program național care în timp de un an să se dezvolte  și resursa umană în acest sens, pentru că automat ai nevoie și de medici antrenați  să realizeze colonoscopiile respective. Ar trebui să existe  în marile orașe centre de endoscopie dotate corespunzător. Sunt destule programe implementate în țările vestice, pe care le putem împrumuta pentru rezultate bune date acolo, bineînțeles, adaptându-le la realitățile socio-economice din România. Trebuie să schimbăm și viziunea societății, iar și aici presa are un rol fundamental. Daca vom avea aceleași tipuri de curente antivacciniste, care sunt încurajate,  fie că sunt în media online, fie că sunt în TV, radio, bineînțeles că și aceste programe, oricât încercăm să le implementăm vor fi un eșec pentru că pacienții nu vor înțelege să colaboreze. De aceea, este nevoie de educație medicală cu ajutorul mass-media.

Soluții: Dacă aș schimba ceva în sistemul medical, aș porni de la specialiști și de la modificarea corespunzătoare a legislației. Specialiști înseamnă medici care au făcut și fac performanță în domeniul respectiv și aș dubla totul cu analize clare ale factorilor economici. Cele mai rele lucruri din legislație care pe noi ne afectează sunt: legislația achizițiilor publice, care obligă spitalele de stat să cumpere materiale și echipamente la prețul cel mai mic. Tot acest lucru a transformat România în groapa de gunoi a Europei. Tot ce este mai prost se cumpără în România . Noi lucrăm cu cele mai proaste materiale și automat pacienții noștri beneficiază de cele mai proaste servicii medicale.

Puncte bune: Cu toate acestea, sperăm ca noi cei care nu ne pierdem speranța să fim majoritari și să insistăm să creăm cât mai multe insule de excelență, în care să fim aproape de pacienți și nu decât din punct de vedere medical, dar și uman. Trebuie să încercăm să dezvoltăm resursele medicale. Dau exemplu pacienții din Craiova care vin și ni se adresează, ne dorim să nu mai fie nevoie să ia drumul Bucureștiului sau poate al străinătății, pentru a primi practic aceleași tratamente, pe care le pot primi și în Craiova.

Ion Cotojman, asistent, președinte Federația Hipocrat.

Probleme: Cea mai mare problemă este finanțarea sistemului de sănătate,  pentru că de aici curg toate problemele. Lipsa finanțării necorespunzătoare duce la toate problemele cu care noi, personalul medical, de la infirmiere și până la medici, ne confruntăm. Nu ne putem desfășura activitatea în condiții optime din cauza faptului că nu sunt întotdeauna medicamentele și materialele necesare. În al doilea rând, cred că ne confruntăm cu o problemă majoră a sistemului de învățământ, care în opinia mea cel mai important sistem din orice țară, nu doar din România, fiind cel care creează profesioniști. În acest moment ne confruntăm cu o decădere a sistemului de învățământ și acest lucru se reflectă în toate sistemele, inclusiv în sistemul de sănătate. Ne plângem că nu avem medici și asistenți suficienți în sistem, însă ei ies pe bandă rulantă din școli și facultăți, dar majoritatea pleacă pentru că statul nu are grijă să scoată toate posturile la concurs. Și nu le scot pentru că nu au bani să îi plătească.

Puncte bune: Există și lucruri bune în sistemul de sănătate.  Din punct de vedere tehnic și al aparaturii medicale, la acest moment în proporție de 70-80% este dotat. Mă refer aici la microscoape de operații, la ecografe, atroscoape, aparate de anestezie. Am făcut pași importanți în ceea ce privește dotarea spitalelor”

Soluții:  Dacă aș putea schimba ceva, aș începe cu legislația: legea sănătății 95/2006, legea asigurărilor și aș pune pe picioare legea asigurărilor private. Aș dezvolta sistemul privat, dar complementar sistemului public de sănătate și aș finanța sistemul la valorile reale ale consumulu. Mai mult decât atât, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Învățământului, factori decizionali în această problemă, aș crea un program pe termen lung, minim 10-15 ani, care să rezolve deficitul de personal medical din sistem.

Dr. Eleodor Cârstioiu, medic primar chirurgie și ortopedie pediatrică, președinte Sindicatul Promedica, USMR Alianța Medicilor

Probleme: Eu reprezint o organizație sindicală de medici, este la ora actuală cea mai mare organizație sindicală de medici din România, care dezbate aceste teme de vreo 4-5 ani. Problemele sistemului se împart în 4 mari capitole. Primul capitol și cel mai important este problema legata de personal, de oamenii care lucrează în sistemul de sănătate fie că este vorba de sistemul public sau privat, pentru că în centru acestui sistem se află oamenii. Nu poți recondiționa acest sistem fără să începi de la pilonul central. Toate sistemele pun în centrul lor pe cei care le fac să meargă, iar cei care le fac să meargă, trebuie să pună în centrul activității lor pe cei care trebuie să îi servească. Problemele de personal nu sunt numai numerice. În România se știe clar că nu există un număr suficient de medici și asistente medicale. Însă nu doar numărul este problema, ci și problemele de pregătire a personalului. Modul în care sunt pregătiți asistentele și medicii în România este mult lăsat în urmă față de ceea ce se întâmplă în alte zone ale Europei. Modul în care sunt recrutați în alte țări este diferit de al nostru, pentru că acolo se pune accent și pe empatie nu numai pe testare.

Al doilea mare capitol este cel numit „bani”. Acest sistem funcționează cu bani. Ținând cont că în România la ora actuală contribuția pentru sănătate este păzită doar de către angajați, persoanele juridice care fac parte din societatea moderna capitalistă în România, nu mai contribuie decât ieșind pentru concediile medicale la Fondul de Sănătate, iar statul contribuie, suplimentează cu sume pentru a putea suporta zonele în care sunt cheltuieli foarte mari . Noi trebuie să regândim modul în care reușim să colectăm bani pentru sănătate. Pentru a avea un sistem de sănătate puternic, România nu mai poate fi țara muncii ieftine, pentru că munca ieftina generează la rândul ei servicii publice de proastă calitate. Trebuie să găsim modalități prin care să creștem cantitatea de bani pe care statul o colectează pentru sănătate și pe care statul o colectează in general. România este codașă în Europa la partea din PIB, suntem în continuare o țară care are o politică fiscală de paradis fiscal. Trebuie să trecem la etapa următoare și să devenim o țară europeană, în care este taxat preponderent capitalul și averea, și mai puțin munca. La ora actuală, în România este taxată excesiv munca, iar capitalul și  averile sunt taxate mult prea puțin. Al treilea capitol pe care îl luăm în discuție este infrastructura. Știm foarte bine că după revoluție în România s-a construit un corp în spitalul Filantropia din Craiova și un spital nou la Mioveni, în rest s-au făcut doar cosmetizări ale spitalelor, pe care le-am moștenit din 1989. Trebuie regândit sistemul spitalicesc care este sistemul strict terțiar. Ar trebui sa pornim de la sistemul primar, de la medicina de familie de la ambulator, și să ajungem și către zona de spital. În România sunt peste 700 de unități administrative care la ora actuală nu au asistență medicală primară. Acest lucru face ca toți acești oameni să sa se îndrepte către alte ambulatorii și spitale. Ultimul capitol, dar nu mai puțin important se referă la relațiile din interiorul spitalului. Relațiile dintre personalul medical și pacienții, între membrii echipei profesionale care se ocupă de serviciile medicale, relații între cei care muncesc în administrație și relațiile instituțiilor cu pacienții. Toate aceste domenii sunt deficitare pentru că nu avem niște norme de comunicare  în sistem.

Puncte bune: Lucrul bun din sistem este că încă mai avem oameni care în afară de abilități profesionale au și suflet. În momentul în care am intrat în cercul acesta pandemic, mulți medici și-au întins aripile către prieteni și au găsit fonduri și mai ales echipamente. Sunt foarte mulți medici și asistente medicale cu suflet. Sistemul este unul sărac, cu multe piedici, iar unii medicii se implica pentru a le depăși pentru pacienți. Noi funcționăm într-un regim cutumiar încă din 1989, lucrurile nu s-au schimbat. Sistemul de sănătate din România a rămas cumva blocat în timp. Trebuie totul schimbat din temelii. În anul 2005 s-a încercat schimbarea legii sănătății, legea 95/2006, însă legile trebuie adaptate și după cum se dorește să meargă societatea. Sistemul de sănătate a fost descentrat dinainte de a fi reformat.

Dr. Catrinel Iliescu, medic primar neurologie pediatrică, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Dr. Alexandru Obregia” București

Probleme: Lucrurile negative din sistem se referă la faptul că atâția ani nu s-au făcut modificările necesare, pentru a îmbunătăți și modalitatea în care ne facem profesia. Multe lucruri au fost amânate, nu au fost discutate, și bineînțeles că acum culegem „roadele” în acest moment. Se spune mereu că salariile mănâncă mult din bugetele spitalelor, dar nu se analizează problema de fond: de ce bugetele spitalelor sunt atât de mici.

Puncte bune:  Mă pot referi la toată activitatea medicală care s-a îmbunătățit. Comparând cu ceea ce se întâmpla acum 10 ani, avem mai multa disponibilitate și mai mult acces la informații, dar nu este un beneficiu al statului, ci al faptului că am descoperit noi modalități, prin care să accesăm informațiile. Desigur, intrarea noastră în U.E a crescut accesul la informații din străinătate  și acest lucru a dus la creșterea nivelului nostru de cunoștințe, pentru că, în fond, aceasta este baza schimbării. O altă schimbare este faptul că reconștientizăm poziția noastră ca medici și am început să nu ne mai lăsăm copleșiți de legiuitor, să vorbim mai mult. Lucrurile discutate, se îmbunătățesc, deci calitatea actului medical este mai bună. În spitalul nostru, spre exemplu, lucrurile s-au îmbunătățit pentru că există o comunicare mai bună cu conducerea. 

Soluții: Dacă aș putea schimba ceva aș începe cu comunicarea, dar o comunicare onestă. Să poți comunica cu un Minister și nu numai cu un ministru, pentru că miniștrii se schimbă mereu, iar noi ne trezim că o perioadă nu mai avem cu cine să purtăm un dialog. Deci dacă am comunica mai bine, dar nu cu caracter de plângere, ci să pune lucrurile deschis, pe masă, totul ar merge mult mai bine.

See Also

Dr. Theodor Dumitrescu, medic primar chirurgie generală, SCJU Craiova

Probleme: Principalele probleme ale sistemului sunt dotarea și resursa umană. Medicii sunt destul de puțini cam în toate domeniile și acum s-a văzut mai bine acest lucru mai ales în domeniile din prima linie. Dotarea și infrastructura sunt deficitare în spitale. Sunt unități sanitare învechite.

Puncte bune: Putem vorbi de entuziasmul  unor medici. Medicii ar dori să facă multe lucruri, să rezolve situații importante din sistem în favoarea pacienților. Ei sunt motivați de momentele în care observă că există rezultate în ceea ce fac. Cu toate acestea, sunt foarte multe lucruri de schimba.  La nivel legislativ este nevoie, de exemplu.  de o lege a malpraxisului. Ar fi nevoie de o restructurare a sistemului. Ar fi utilă adoptarea modelelor de sisteme sanitare din alte țări și adaptarea lor la nevoile noastre. De altfel, nu avem rezidenți, nu mai alege nimeni ramurile chirurgicale, pentru că se lovesc de foarte multă muncă și risc de malpraxis. Trebuie să se observe unde există deficit și să se scoată posturi pentru a pentru a echilibra specialitățile.

Dr. Nicolae Turcitu, medic specialist Urologie, Spital Codlea – jud. Brașov

Probleme: Probleme din sistemul medical sunt complexe. Prima problemă este generată de aceste protocoale și măsuri date de procedurile pentru COVID, care fac ca pacienții să nu mai aibă acces la actul medical în sine. De fapt, modernizarea prin tot felul de protocoale, adică birocrație, ne îndepărtează pe noi de actul medical. Lucrurile acestea nu au o rezolvare pentru că nu se vrea. Ne uităm să facem ce fac și alții și suntem legați ca într-o piramidă. Nu mai putem fi independenți din punctul de vedere al sistemului medical.

A doua problemă pe care eu o văd în momentul actual în sistem este legată de muncă, de activitatea de zi cu zi. Activitatea a devenit foarte încărcată, stresantă, ca și volum de muncă. Stresul survine din cauza acestor protocoale, proceduri, pe care noi trebuie să le respectăm. Noi căutăm să îngrădim și mai mult din drepturi și tot răul merge către pacient. Din păcate, medicii trebuie să își contorizeze munca, de parcă ar face un business. Ei trebuie să aibă un număr de pacienți sau de intervenții, pentru că trebuie să arate că își câștigă banul. Într-o țară normală, rolul unui medic este mai mult să facă prevenție, decât să trateze. Nu trebuie să îl bucure faptul că are un popor bolnav. Nu este ușor să vezi așa mulți pacienți și să faci minim 4-5 interveniții pe zi. O altă problemă este cea a aparaturii. Sunt spitale în care aparatura este nefolosită din cauza logisticii. Inclusiv în spitalul nostru există aceasta problemă. Mie mi s-a dat în primire aparatura, din luna septembrie și de atunci nu am pus-o in funcțiune, am făcut acea hârtie de custodie, dar nici până acum  nu este pusă în funcțiune, pentru că ne legăm de tot felul de factori birocratici.

Puncte bune: Lucrurile bune din sistemul medical se leagă de devotamentul medicilor care încă își mai respectă jurământul lui Hipocrat cu toate că suntem prinși în acest sistem. Alt lucru pozitiv sunt investițiile care s-au făcut în decursul acestor ani, pentru că s-au făcut investiții destul de multe. De asemenea, apreciez dorința colegilor mei de a rămâne în țară. Acel exod de medici nu mai există.

Soluții: Trebuie deblocate mai multe posturi și la spitalele mai mici. Este nevoie de o relaxare a spitalelor mari. Să îi punem pe cei din spitalele mai mici să lucreze mai mult. Să le aducem aparatură ca să poată să opereze, să trateze. Daca aș putea, aș renunța mai mult la partea birocratică, pentru că îndepărtează medicul de actul medical. De asemenea, un alt aspect pe care l-aș schimba ține de partea de învățământ, aș da acces în toate spitalele rezidenților. Nu trebuie neapărat să fie în centre universitare. Ei pot învăța și din spitalele mici. Aș schimba și partea de asigurări de sănătate. Le-aș duce mai mult spre folosul pacientului. M-aș bucura foarte tare dacă statul ar face ceva și pentru aceasta zi  a sănătății. Să facă ceva pentru medici. Nu remunerații, ci acea mulțumire pentru medici.

Dr. Daiana Angheloiu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul TG. JIU

Probleme: Subfinanțarea sistemului medical este o problemă prioritară, dar și faptul că sistemul medical este politizat în așa fel încât orice fel de decizie și uneori și posturile libere din în cadrul spitalului sunt sunt dictate politic. O altă problemă este reprezentată de personalul insuficient. Și pe lângă faptul că este puțin, de cele mai multe ori nu este nici corect instruit, pentru că nu se trimit la cursuri, nu se  ține cont de tot ce înseamnă menținerea unei educații permanente a personalului.

Puncte bune: Cu toate acestea, partea bună a lucrurilor este că oamenii muncesc și obțin rezultate minunate. Aceste lucruri vin cumva în paradox. Medicii își dau interesul și încearcă să lucreze cât mai competent posibil cu ceea ce au. Un alt lucru bun este că orice patologie se poate rezolva destul de repede. Spre exemplu, o histerectomie se poate rezolva în alte țări în 10-12 luni, iar la noi în țară ceva mai repede. Cumva, accesul la serviciile medicale este mai rapid, chiar dacă lucrurile se mișcă puțin mai greu din cauza coronavirusului.

Dr. Denise Badin, medic primar medicină internă, Spitalul Județean de Urgență Timișoara

Probleme: Sunt enorm de multe probleme în sistemul de sănătate. Major ar fi să se depolitizeze total sistemul medical, ca managerii de spitale să nu mai fie numiți politic și să nu existe o singură Casă de Asigurări. După depolitizare am putea să ne facem treaba cum trebuie, să nu mai fim constrânși de niciun fel. Medicii trebuie să fie medici. Atât. Iar managerii să fie oameni care termină facultate de economie, care au studii de administrație. Nu trebuie neapărat să fie doctori. Este suficient ca directorul medical să fie medic. Acest lucru mi se pare mie prioritar.

Puncte bune: Avantajul este că totuși adresabilitatea este mare, iar pacienții pot fi rezolvați în timp destul de scurt daca se adresează sistemului public. Deci nu exista timp se așteptare mare. Acum s-au rezolvat foarte multe spitale.  Medicina trebuie să se facă prin colaborare. Nu se poate ca un singur doctor să managerieze un pacient. Trebuie să fim o echipă. Sunt orgolii multe, știm asta, dar aici trebuie să fim o echipă. Pacientul român este bulversat. Mai ales unul diagnosticat cu o boala incurabilă. Este aruncat la periferia sistemului. Nu știe unde să meargă, cine să îl ghideze. Este cumplit. Totul se face cu programări, durează 3 luni. Avem multe lucruri de schimbat, însă eu aș începe negreșit cu depolitizarea sistemului. Suntem pe calea bună, s-a investit foarte mult în infrastructură și sper să fie bine. Sunt afectată de faptul că lumea vorbește atât de urât despre doctori și nu este drept să se generalizeze așa. Sunt medici foarte dedicați și care au făcut medicina din pasiune și așa o și practică. Ca orice pădure, există și uscături, dar faptul că se generalizează  și că lumea ne acuză și au impresia că suntem  într-o permanentă goană după  bani și după favoruri, după sporuri și ne purtăm urât cu pacienții, nu este corect. Profesez de 23 de ani. Îmi ajut pacienții până în ultima clipă a lor și mi se pare normal să fac acest lucru. Colaborez cu doctori minunați.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top