Hipertensiunea este cea mai frecventă afecțiune cardiacă. Hipertensiunea arterială îndelungată adaugă presiune suplimentară asupra vaselor de sânge și inimii tale. Hipertensiunea arterială obligă, de asemenea, inima să lucreze mai mult pentru a pompă sânge în tot corpul. Deoarece funcționează tot mai greu, mușchiul inimii poate deveni rigid, extins sau slăbit. Despre simptomele, complicațiile și tratamentul acestei afecțiuni vorbim cu doctorul Constantin Militaru, medic primar cardiolog, la Centrul Medical CardioMed și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Ce este hipertensiunea?
Constantin Militaru: Hipertensiunea este definită de valori ale tensiunii arteriale peste 140 cu 90 mm coloană de mercur sau cu alte cuvinte peste 14 cu 9. Ce este peste această valoare se consideră hipertensiune. Tensiunea optimă ar trebui să fie sub 120 cu 80, așa este ideal.
Media10: Care sunt principalele simptome care ar trebui să ne atragă atenția și să ne trimită la medicul cardiolog?
C.M.: Uneori, pacienții care au hipertensiune prezintă dureri de cap, cefalee, amețeli, unii pot să aibă tulburări de vedere, zgomot în ureche, dar foarte mulți pacienți nu simt nimic. De aceea, hipertensiunea se mai numește și ,,Ucigașul tăcut” pentru că pacienții nu acuză nimic și descoperă că au hipertensiune, în cel mai fericit caz, la un control de rutină, când la măsurare tensiunii arteriale se constată valori peste această limită de 140 cu 90 mm coloană de mercur sau într-un mod nefericit atunci când fac una din complicațiile hipertensiunii care sunt de temut.
Media10: Cum se măsoară tensiunea arterială?
C.M.: Sunt niște reguli de măsurare a tensiunii arteriale. Tensiunea nu trebuie măsurată atunci când vii în fugă de undeva și intri repede pe ușă. Se recomandă măsurarea tensiunii după 5- 10 minute de repaus, brațul trebuie să fie întins, să fie o atmosferă liniștită. Se recomandă mai multe măsurători ale tensiunii arteriale. Tensiunea ar trebui măsurată, cel puțin inițial, la ambele brațe pentru că pot exista diferențe ale valorilor tensionale de la un braț la altul, care să ridice niște probleme de diagnostic și de complicații. Uneori, este nevoie să se măsoare tensiunea și în picioare, pentru că unii oameni, în special vârstnicii, pot să prezinte valori mari ale tensiunii în poziție culcată sau șezândă și tensiunea arterială să scadă foarte mult atunci când se ridică în picioare, notostatism. Evident că personalul medical știe să facă acest lucru, dar recomandarea noastră este ca fiecare pacient să știe să-și măsoare tensiunea arterială. Există mai multe aparate care măsoară tensiunea în mod automat, se preferă cele la care manșeta se pune la braț. Pot învăța și cu un tensiometru manual să măsoare tensiunea, nu este mare lucru și ideal ar fi ca fiecare să-și măsoare tensiunea fără ca această să devină un obicei stresant pentru că, din păcate, am pacienți care își măsoară tensiunea din oră în oră și mi-au prezentat diferite curbe ale tensiunii arteriale. Nu trebuie să fie așa. Ea trebuie măsurată o dată pe zi, cel mult de două ori.
Media10: Ne spuneați că hipertensiunea se mai numește și ,,Ucigașul tăcut”, ceea ce înseamnă că nu dă simptome. Cât se important este un consult medical de prevenție?
C.M.: Da, orice persoană trecută de 40 de ani ar trebui să facă un consult cardiologic și orice persoană trecută de 20 de ani ar trebui, într-o manieră sau alta, să aibă tensiunea arterială măsurată periodic pentru că, uneori, hipertensiunea arterială apare la vârste mai tinere. Dacă unul dintre părinți are hipertensiune șansa ca fiul sau fiica lor să aibă hipertensiune este mai mare decât în cazul unor normotensivi. Trebuie căutat întotdeauna și urmărit dacă există un impact al hipertensiunii arteriale pentru că, așa cum spuneam, hipertensiunea poate să aibă niște complicații redutabile și dintre complicațiile acestea merită amintite cele vasculare. Accidentul vascular, fie ischemic, fie hemoragic este o complicație de temut și chiar dacă cineva nu face accident vascular s-a dovedit că riscul de a dezvolta o demență la vârste mai înaintate este mai mare la pacienții hipertensivi, care nu au valorile tensionale controlate corespunzător. Din păcate, este suficient ca o dată să fie o tensiune mare și ea să îți producă un accident vascular cu un deficit motor, cu o paralizie. Am pacienți care acum au valorile tensionale normale, dar care au făcut un accident vascular și au deficite motorii, hemiplegie invalidantă. Acest lucru poate fi prevenit dacă oamenii sunt sfătuiți să ia în serios prevenția. Alte complicații sunt cele de la nivelul rinichiului, care pot să ducă până la insuficiență renală, ce va necesita dializă, complicații la nivelul cordului, diferite tulburări de ritm. Riscul de a avea un infarct miocardic este mai mare la pacienții hipertensivi. De asemenea, pacienții hipertensivi au un risc mai mare de dilatare a aortei și o posibilă complicație care poate să ducă chiar la disecție de aortă, care este una din urgențele majore în cardiologie.
Media10: Deci, este mai simplu să previi decât să tratezi. Cum decurge un consult cardiologic și de ce investigații este nevoie pentru a depista la timp hipertensiunea și a limită aceste complicații?
C.M.: Orice pacient hipertensiv are nevoie de un set de investigații suplimentare. Una dintre aceste investigații este monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, așa-numitul Holter, Este un aparat care monitorizează tensiunea arterială și vede care este profilul pacientului, pentru că un pacient poate să aibă o tensiune normală la un moment dat, dar poate să înregistreze valori crescute ale tensiunii într-un anumit moment al zilei și trebuie să știm exact când se întâmplă acest lucru, care este modelul de hipertensiune al fiecărui pacient. Unii pacienți au tensiunea mai mare diurn, alții înregistrează valori mai mari seara sau nocturn, sau pot să aibă scăderi mai mari ale tensiunii arteriale în timpul nopții și atunci, tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie personalizat pentru fiecare pacient în parte. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale ne ajută la administrarea unui tratament corect. Apoi este necesară efectuarea electrocardiogramei, care poate arăta impactul hipertensiunii, o anumită hipertrofie a cavităților cardiace, diferite tulburări de ritm. Ecocardiografia este absolut necesară pentru că ea ne arată funcția cardiacă, ne arată gradul îngroșării pereților inimii, ne arată anumite disfuncții cardiace, anumite probleme valvulare pe care un pacient le poate avea. Evident, pacienții trebuie să aibă și un set de analize de laborator pentru a vedea dacă există comorbidități, dacă există o afecțiune renală, care este impactul asupra metabolismului lipidic, care este valoarea colesterolului cu fracțiunile sale, care este valoare trigliceridelor, cum este glicemia, este cumva un diabet care nu s-a exprimat sau este un diabet care nu este controlat. Toate acestea ne ajută să avem un profil exact al pacientului, pentru că noi nu tratăm decât niște cifre tensionale, ci tratăm un pacient care printre altele are și niște cifre mai mari ale tensiunii arteriale și de aceea trebuie să avem o imagine completă, pentru a-i oferi un tratament corespunzător. Toate aceste lucruri se pot face la CardioMed și avem un mare număr de pacienți hipertensivi care sunt investigați și, evident că, ceea ce ne dorim este ca ei să fie cointeresați de sănătatea lor și să-și urmărească personal valorile tensionale, să ne informeze când aceste cifre variază foarte mult.
Media10: În ce constă tratamentul hipertensiunii?
C.M.: Există mai multe clase de medicamente care, evident, se administrează individualizat pacientului. Un pacient care are o suferință respiratorie, astm bronșic sau bronșită cronică, nu poate lua un anume gen de medicamente din clasa betablocantelor, de exemplu. Un pacient care are afectare renală nu poate lua alte tipuri de medicamente, un pacient diabetic are anumite indicații de tratament, un pacient care a avut infarct miocardic sau care are o anumită tulburare de ritm are anumite clase de medicamente care se recomandă. Tratamentul unui pacient vârstnic este diferit de cel al unui pacient tânăr și de aceea administrarea pastilei pe care o ia soția sau pe care o ia vecinul este un lucru total greșit. Noi suntem o persoană unică și tratamentul nostru trebuie să fie unic și individualizat.
Media10: Odată cu tratamentul și sfatul medicului vine la pachet și schimbarea stilului de viață. Ce schimbări sunt recomandate?
C.M.: Este foarte important, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l știe un pacient hipertensiv este că stilul de viață trebuie să fie diferit, atât în privința consumului de sare, cât și în privința controlului greutății corporale, în privința aportului de grăsimi animale, în privința combaterii sedentarismului. Recomandăm pacienților noștri mișcare, mișcare fizică adaptată gradului de mobilitate al fiecărui pacient, adaptată vârstei și suferințelor pe care le are. Nu mai vorbesc despre dușmanul numărul 1 care este fumatul, care n-ar trebui să mai existe în viața nici unuia dintre noi și care are un impact absolut negativ asupra aparatului cardiovascular și asupra aparatului respirator și nu numai asupra acestora. Și alimentația trebuie să fie cât mai bogată în vegetale, să nu fie hipercalorică, să fie proporționată între diferite momente ale zilei, evident că micul dejun și masa de prânz ar trebui să aibă cea mai mare pondere, cina fiind apanajul unei comunicări pe care o ai în familie și care să fie cât mai puțin dimensionată.
