Pandemia COVID-19 ne afectează pe toți începând cu lipsa mobilității, până la lipsa interacțiunii cu alte persoane, în unele cazuri, chiar și cu persoanele dragi. Cum facem față temerilor, panicii create de contextul actual și amenințării unei boli care a dat peste cap întreaga omenire? Gabriel Poșoi, psiholog la Centrul Medical Renașterea ne spune cum să facem față din punct de vedere emoțional momentelor prin care trecem.
Ana-Maria Predilă: Ce este panica?
Gabriel Poșoi: În contextul actual, prin panică înțelegem emoțiile negative (de la anxietate și stres, la furie sau disperare) care preiau controlul asupra minții noastre. Trăim o perioadă de criză. Nu numai că ne confruntăm cu riscul îmbolnăvirii sau decesului din cauza unui virus, dar avem deja și primele semne ale unei crize economice și lista poate continua. Este firesc să ne temem. Panica se instalează atunci când individul simte ca nu poate face față factorilor stresori cu care se confruntă.Pe înțelesul tuturor, panica este o pierdere a controlului situației în care se află individul la un moment dat.
Gabriel Poșoi, psiholog Centrul Medical Renașterea
Ana-Maria Predilă: Cum putem face față panicii?
Gabriel Poșoi: Trebuie să spunem că este dificil pentru persoana respectivă să revină ușor la starea normală dinaintea instalării panicii. Dificil, dar nu imposibil. E adevărat, există tehnici de relaxare, de preluare a controlului pentru restabilirea echilibrului. Totul ține însă de capacitatea subiectului de a-și gestiona temerile intense cu care se confruntă în momentele de panică.
Haideți să enumerăm câteva metode de diminuare a efectelor panicii. Un prim pas ar fi conștientizarea faptului că s-a declanșat un atac de panică și că în realitate nu se întâmplă nimic grav. Apoi, închideți ochii pentru a reduce stimulii suplimentari și concentrați-vă pe respirație. Respirați pe nas, încet, cât mai profund posibil, ținându-vă respirația timp de 3-4 secunde după fiecare inspirație. Când simptomele s-au mai domolit, puteți să deschideți ochii și să vă concentrați atenția asupra unui obiect, descriindu-l cât mai amănunțit – formă, culoare, material, întrebuințare. Implicați-vă în activități simple cum ar fi numărarea în sens invers de la 100 la 1 sau numărarea mașinilor de o anumită culoare. Continuați să respirați încet și profund, până la estomparea simptomelor.
E bine, totuși, să contactați un specialist care vă poate îndruma în gestionarea simptomelor și, mai ales, pentru a identifica și schimba modelele negative de gândire care declanșează atacurile de panică.
Ana-Maria Predilă: Ce se întâmplă, de fapt, cu organismul nostru când este cuprins de panică?
Gabriel Poșoi: Persoana în cauză poate simții valuri de căldură sau de frig, transpirație abundentă, palpitații, senzații de sufocare sau de nod în gât, senzația de îngreunare a respirației sau respirație accelerată, teama de a pierde controlul sau de a înnebuni. Cam astea sunt simptomele cele mai des întâlnite!
„Numai cu calm și cu o gândire clară, putem lua deciziile cele mai bune în momente de cumpănă”
Ana-Maria Predilă: Cum ar trebui să abordăm situația pentru a ține totul sub control?
Gabriel Poșoi: În primul rând, conștientizarea a ceea ce gândesc și cum mă simt este un prim pas către acceptarea stării. Psihicul nostru este supus în aceste zile unei presiuni din cauza valului de stimuli mediatici și creierul are nevoie de timp să se obișnuiască, să se adapteze.
Să ne creăm ritualuri zilnice, cu activități diverse. Suntem mai relaxați când știm CE și CÂND avem ceva de făcut. Să ne planificăm mici activități și să menținem o constanță a lor. Somnul, mesele, activitățile să respecte anumite ore CA și CUM am duce o viață normală.
Din nou, recomand contactarea unui specialist pentru o consiliere adecvată, dar până atunci, individul trebuie să conștientizeze faptul că ceea ce i se întâmplă nu are gravitatea pe care are tendința să o dea situației în care se găsește.
Ana-Maria Predilă: Se poate face psihoterapie online?
Gabriel Poșoi: Psihoterapia online este o formă alternativă de susținere.
După unele studii, psihoterapia online este considerată a fi mai eficientă decât cea față-în-față pentru că îi oferă clientului confortul casei sau a unui loc cunoscut și scade nivelul de anxietate mai ales la primele ședințe. Personal, însă, prefer ședințele clasice, „în carne și oase”, cum s-ar spune. Mă simt mai aproape de client!
Acum, dacă ținem cont de situația pandemică actuală, și recomandările de a avea contacte cât mai puține cu semenii, trebuie să luăm în considerare și psihoterapia online, desigur. Există persoane care au nevoie, mai ales în aceste zile, de un suport adecvat pentru depășirea unor momentelor dificile, a stărilor de anxietate, de neliniște cauzate de bombardamentul informatic cu impact negativ asupra psihicului. Din acest motiv, nu putem aștepta până lucrurile se vor liniști și îi îndemn pe cei care simt nevoia, să apeleze la personalul de specialitate pentru a găsi sprijinul necesar.
„Este de dorit ca fiecare să-și găsească propriile metode de a-și petrece timpul într-un mod cât mai plăcut”
Ana-Maria Predilă: Ce recomandări aveți pentru populație având în vedere situația de pandemie și panică în care ne aflăm?
Gabriel Poșoi: Există, în opinia mea, trei tendințe majore de abordare a situației actuale. O primă categorie o reprezintă cei care tratează totul cu indiferență, cu ignoranță, cu convingerea că lor nu li se poate întâmpla nimic și din acest considerent refuză să respecte orice măsură, orice indicație/recomandare din partea autorităților cu privire la protecția lor și a celor din jur. La polul opus se situează cei care catastrofează totul, care văd pericolul la tot pasul. Ei sunt într-o permanentă stare defensivă, înrobiți de frică, de teama că în orice moment li se poate întâmpla ceva, iar „răul” se va produce cu siguranță mai devreme sau mai târziu. Din cea de-a treia categorie fac parte cei raționali care privesc realist tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, fără a exagera sau a bagateliza importanța situației actuale. Dat fiind circumstanțele, e firesc să avem niște temeri vis-a-vis de posibilitatea unei contaminări. E normal. Îngrijorarea, teama, un anumit grad de anxietate, manifestările somatice sunt reacții normale ale individului în condiții de stres. E un mod prin care organismul ne avertizează ca ieșim din zona de siguranță, de confort. Este de dorit o abordare rațională a situație actuale, respectarea măsurilor de protecție luate de autorități, a indicațiilor date de către specialiști. Trebuie să înțelegem și acum mă repet, că e normal să fim îngrijorați, e normal să ne fie teamă, e normal să fim suspicioși, dar orice manifestare dusă la extrem poate produce disfuncționalități psihice și sociale. Pentru a face față mai ușor perioadei de izolare la domiciliu, un lucru nu tocmai plăcut pentru cei mai mulți dintre noi știind faptul că omul este o ființă gregară, este de dorit ca fiecare să-și găsească propriile metode de a-și petrece timpul într-un mod cât mai plăcut (vizionat filme, cititul unei cărți, jocul cu copiii, bricolaj), orice care să necesite o activitate deconectantă. Și poate cel mai important, evitarea urmăririi emisiunilor TV sau știrilor cu caracter negativ.
Iar, apropo de statul acasă, circula mai zilele trecute o glumă care suna cam așa: „Pentru prima dată în istorie poți să salvezi umanitatea nefăcând nimic, lenevind în fața televizorului, hai să nu stricăm asta!”
Ana-Maria Predilă: Cum pot apela oamenii la dumnevoastră, în cadrul Centrului medical Renașterea?
Gabriel Poșoi: Ca să respectăm indicațiile de a avea cât mai puține contacte, și deja binecunoscutul slogan „Stai acasă!”, se pot face programări telefonic la recepția Centrului Medical Renașterea.
Sursă foto: gettyimages.
