Există mulți părinți care își pun întrebări despre cum pot face că micuții lor să aibă o viață mai ușoară și mai fericită decât au avut ei la rândul lor, sau cum să facă să îi pregătească potrivit pentru provocările vieții. Aici intervine educația bazată pe inteligență emoțională. Copiii învață să-și recunoască și să-și gestioneze emoțiile, să le transpună în vorbe și să le folosească în avantajul lor, consolidand relații autentice cu cei din jur.
Eduard Bondoc, psiholog principal clinician și psihoterapeut, ne spune ce este inteligența emoțională și cum se poate dezvolta.
„Dar dacă reușim să scăpăm de două cuvinte: problemă și trebuie, îi lăsăm copilului portița deschisă și poate că în casa noastă este un mic geniu”
Un om inteligent este definit ca un om capabil să se pună în locul celorlalţi, să simtă ce simt ei şi să privească situaţia din punctul lor de vedere. Să nu judece. Să poată ajut. Inteligența emoțională este capacitatea de ați gestiona emoțiile.
„Daniel Goleman este cel care a folosit prima dată termenul de inteligență emoțională și spune că este foarte important să îți cunoști emoțiile ca apoi să poți lucra cu ele. Există un coeficient emoțional (EQ), care este diferit de coeficientul de inteligență (IQ). Există copii, tineri, adulți care au un coeficient de inteligență mare, dar au un coeficient de inteligență emoțională mic și nu se pot descurca în unele situații de viață. Deși sunt foarte deștepți, în situații sociale stresante sau de provocare, ei nu se pot descurca. Avem oameni de afaceri care nu au coeficient de inteligență foarte ridicat, dar care au un coeficient de inteligență emoțională foarte mare și se descurcă foarte bine”, spune Eduard Bondoc, psiholog.
Diferența dintre inteligență și inteligență emoțională
Există o diferență clară între inteligență și inteligența emoțională, precum și între coeficienții care le măsoară. Coeficientul de inteligență (IQ) măsoară potențialul genetic al omului, cu care se naște și care se definitivează în jurul vârstei de 12 ani. Acesta nu poate fi dezvoltat și îmbunătățit ulterior. Coeficientul de inteligență emoțională (EQ) măsoară maturitatea emoțională a individului, iar aceasta se poate dezvolta și îmbunătăți pe tot parcursul vieții. Un echilibru între cei doi coeficienți poate asigura succesul nostru ca individ. La ceea ce poate lucra însă oricine este inteligența emoțională.
„Copilul este ca un burete, el absoarbe tot ce vede în casă sau în jurul lui”
Inteligența emoțională este „hrana” cu care trebuie să alimentezi copilul încă din primii ani de viață, pentru a-l ajută să se cunoască mai bine și să-și înțeleagă emoțiile pentru a le folosi în mod constructiv.
„Copilul este ca un burete, el absoarbe tot ce vede în casă sau în jurul lui. Dacă vede că părinții se descurcă, vorbesc frumos, sunt empatici, au abilități sociale și el va căpăta aceste abilități. Însă, dacă am o mamă anxioasă și un părinte elicopter, care face totul pentru copil, acel copil care vede acest lucru, nu va reuși să facă singur mai nimic. La mine vin părinții să îmi ceară să le fac copiii bine. Îmi spun așa: „E adevărat că și eu sunt mai fricoasă, dar el nu se descurcă”. Copilul nu poate să se descurce dacă mama lui consideră asta și dacă, tot timpul, îi aduce ciorbiță, îi face temele, patul. În aceste condiții, copilul nu are cum să se descurce emoțional. Dacă sunt lăsați puțin mai liberi, copiii au capacitate de empatie”, spune Eduard Bondoc.
Psihologul spune că este benefic să înlocuim cuvântul „problemă” cu „provocare”. Este un aspect care ajută la dezvoltarea inteligenței emoționale și în depășirea obstacolelor vieții.
„De fiecare dată aud de la clienții mei fraza: „Am o problemă”. Părintele vine și spune: „Copilul meu are probleme”. Cuvântul problema vine din greaca veche și înseamnă zid. Când am spus: „am o problemă” înseamnă că am un zid, care e atât de înalt, încât nu am decât să dau cu capul în el. De aceea, eu le propun tuturor să folosim în loc de cuvântul problemă, cuvântul provocare. Atunci când vorbesc de provocare văd un gărduț peste care eu știu că pot să trec. Și cel mai important este că văd ce este dincolo. Când spun că am o problemă nu mai văd ce e dincolo, m-am oprit aici, nu am soluție, stau”.
Cele mai frumoase lucruri în viață încep cu „vreau să”, „îmi doresc să”
Un alt cuvânt important folosit frecvent în limbajul curent este „trebuie”. Un copil aude de nenumărate ori pe zi „trebuie să faci temele”, „trebuie să faci curat în cameră”, „trebuie să mergi la meditație”, „trebuie să iei note mari”.
„Trebuie” este cuvântul pe care îl urăsc. De fiecare dată când începe ceva cu trebuie, un altceva din sufletul nostru spiritual se opune, naștem o rezistență de câte ori înghițim „trebuie”. Cele mai frumoase lucruri în viață încep cu „vreau să”, „îmi doresc să” și atunci o să avem și succes”, explică psihologul.
„La adolesceți intervine și o furtună hormonală de care părinții nu țin cont”
La psiholog ajung tot mai mulți copii care se simt neînțeleși și suprasolicitați de volumul activităților zilnice.
„Asist în ultima vreme la o dramă. Îmi povestesc clienții mei despre profesorii care trasează sarcini, chiar și la desen: mărul trebuie să fie roșu, să aibă 10 cm înălțime și 10 lungime. În acest fel, copilul nu mai este lăsat să fie creativ, iar aceste cerințe apar la multe materii. „Nu mă ascultă nimeni”, „Vorbesc singur” „Degeaba le spun că nu mai pot, ei nu mă lasă” „E un program foarte încărcat, ajung la 9 seara de la meditații” , îmi spun cei mai mulți dintre copiii care vin la mine. La adolesceți intervine și o furtună hormonală de care părinții nu țin cont: „Trebuie să te culci la ora X, trebuie să performezi, trebuie să faci lucrurile pe care ți le spun eu”, le spun părinții. Adolescenții au la această vârstă un joc al serotoninei și dopaminei, la fete apare menstruația, adolescenții se îndrăgostesc și de despart foarte repede. Părinții trebuie să țină cont de toate acestea. Toate fac parte din inteligența emoțională, să ne cunoaștem și să știm și să ne gestionăm emoțiile”, adaugă psihologul.
Cea mai bună cale de a crește un copil inteligent emoțional este să fii tu un părinte cu această calitate extrem de importantă.
„Noi suntem cei care trebui să îi învățăm cum să își gestionze și să își exprime emoțiile. Freud spunea că 25% din personalitatea noastră este făcută din gentică și 75% din mediu. De aceea, trebuie să avem foarte mare grijă la cum ne comportăm dacă avem „spectatori” în preajmă.
Există o corelație clară între inteligența emoțională și succesul profesional și personal.
Oamenii care au un EQ ridicat, se înțeleg mai bine cu colegii și duc proiectele la capăt în timpul alocat, nu se agită prea tare din cauza agresivității venite din partea clienților, colegilor și rămân concentrați pe rezultate și nu se ofensează ușor.
„Există această abilitate socială care este o componentă a inteligenței emoționale de a te strecura, de a face cumva să fii plăcut. Una dintre calitățile extraordinare ale acestor oameni este carisma. Poate sunt agramați, dar au carismă și prind la persoanele din jur, au și o abilitate, o șiretenie pe care nu o avem mulți dintre noi, dar reușesc prin chestia asta care se numește carismă”.
„Nu putem fi fără emoții”
Dezvoltarea inteligenței emoționale este importantă pentru că omul, în primul rând, este ființă emoțională.
„Nu putem fi fără emoții. Dar dacă reușim să scăpăm de două cuvinte: problemă și trebuie, îi lăsăm copilului portița deschisă și poate că în casa noastră este un mic geniu. Copilul trebuie lăsat să se dezvolte, altfel va deveni un ins oarecare, care va fi obedient și va respecta normele, probabil asta se dorește, dar nu este în regulă pentru viitorul nostru”.
Despre Eduard Bondoc
Este psiholog principal clinician și psihoterapeut cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul tulburărilor psihice.
Studii:
Școală de psihoterapie – Analiză existențială și logoterapie – București
Masterat în “Psihoterapii psihanalitice” la Universitatea Hyperion București
Facultatea de Psihologie – Sociologie și științe Politice, Universitatea Hyperion București, specializarea Psihologie-Sociologie
Absolvent al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității Hyperion București – cursurile de psihopedagogie și metodică
Pregătirea profesională:
Specializare în consiliere familială, terapie ocupațională și terapii alternative la Rogaland Psykiatriske Sjukenhus, Stavanger, Norvegia.
Specializări în terapii non-biologice în Olanda, Anglia
Manifestări științifice:
– congrese internaționale de psihiatrie organizate de Asociația Psihiatrică Română la Craiova: 1998, 1999, 2002, 2004, 2006, 2008, 2010, 2012, 2013.
– Conferință Balcanică de Psihiatrie – Craiova 2003
– Congres Internațional de Psihiatrie – Norvegia, Rogaland, 1998
– Congrese naționale și internaționale de psihologie – București, 2006,2008,2010, 2012.
– Congrese internaționale de psihoterapie organizate de S.A.E.L. România – Predeal- 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012.
Lucrări publicate:
– coautor al “Manualului de nursing psihiatric” editat de Fundația M.A.D. Olanda
Experiență în investigarea și psihodiagnosticul tulburărilor psihice, evaluare neuropsihologica; evaluarea personalității, evaluarea stării de sănătate mentală, că precondiție pentru angajare și/sau desfășurarea unor activități specifice angajaților societății, cunoașterea și asistență psihologică a personalului; evaluarea și selecția profesională, consiliere;
Experiență în psihoterapie și consiliere psihologică individuală, familială și de grup.
În prezent, desfășoră activitatea de psiholog clinician la clinică de Psihiatrie I Craiova, în paralel cu practica privată din Cabinetul Individual de Psihologie/Psihoterapie.
