„Stă strâmb.” „Nu e atent cum merge.” „E de la telefon, de la tabletă.” Sunt replici pe care mulți părinți le spun aproape reflex atunci când observă că propriul copil nu mai stă drept. Spatele pare tot mai rotunjit, umerii sunt aduși înainte, iar capul stă mereu aplecat. De cele mai multe ori, problema este observată târziu – într-o fotografie, într-o vitrină sau atunci când copilul merge alături de alți copii de aceeași vârstă. Abia atunci apare întrebarea: este doar o problemă de postură sau poate fi ceva mai grav? Dr. Dănuț Caimac, medic primar recuperare medicală la Doctor.Kid Craiova, explică ce înseamnă spatele „cocoșat” la copil, cum poate fi făcută diferența între o postură greșită și o afecțiune a coloanei vertebrale și de ce intervenția timpurie este esențială.
De ce nu orice „cocoașă” înseamnă boală
Înainte de a vorbi despre diagnostice precum scolioza sau cifoza, este important de știut că postura copilului este rezultatul unui cumul de factori zilnici: cum stă în bancă, cum își ține telefonul, cât timp petrece așezat, cât de activ este fizic. În multe cazuri, spatele cocoșat nu apare dintr-o problemă medicală propriu-zisă, ci dintr-un comportament repetat zilnic. Totuși, există și situații în care această postură nu mai este doar o obișnuință, ci semnul unei deviații care începe să se fixeze. De aceea, primul pas este să știi care sunt cauzele posibile.
„Trebuie să știm că această cocoașă pe care o numim noi poate să aibă două cauze principale. Una dintre ele este o atitudine posturală, o obișnuință rea a copilului. În această situație, atunci când îi cerem copilului să se îndrepte, el reușește să își corecteze ținuta în mod voluntar”, explică medicul.
Această capacitate de corecție este extrem de importantă. Dacă musculatura și structura coloanei sunt încă flexibile, copilul poate adopta o poziție corectă atunci când devine conștient de postura lui. În aceste cazuri, este vorba despre o problemă funcțională. Ea poate fi corectată prin exerciții și schimbarea obiceiurilor zilnice.
Când postura nu mai poate fi corectată voluntar
Există însă situații în care, indiferent cât de mult încearcă copilul, postura rămâne modificată. Spatele nu se îndreaptă complet, umerii rămân căzuți, iar poziția pare „blocată”. Aceste cazuri ridică un semn de întrebare mult mai serios și necesită evaluare medicală.
„Sunt însă și situații în care postura aceasta deviată rămâne fixată și atunci lucrurile sunt un pic mai serioase. În aceste cazuri, nu mai vorbim doar despre o problemă de control muscular sau de atenție, ci despre o modificare care implică structura coloanei vertebrale. Vorbim de o scolioză sau o cifoză, poate chiar de o combinație a acestor două”, avertizează dr. Dănuț Caimac, medic primar recuperare medicală la Doctor.Kid.
Scolioza presupune o deviere laterală a coloanei. Cifoza, în schimb, se manifestă prin accentuarea curburii toracale. Combinația dintre cele două poate modifica semnificativ postura copilului și poate influența dezvoltarea ulterioară.
Ce semne pot fi observate de părinți, acasă?
De cele mai multe ori, primele semne ale unei probleme de postură sau ale unei deviații a coloanei apar subtil și sunt ușor de trecut cu vederea. Copilul nu se plânge de dureri, își continuă activitățile zilnice, merge la școală și se joacă aparent normal. Tocmai de aceea, rolul părinților este esențial. Nu este nevoie de cunoștințe medicale pentru a observa anumite modificări. Este nevoie de atenție, de comparație și de urmărirea copilului în situații obișnuite: când merge, când stă în picioare, când se joacă sau când este obosit.
De multe ori, părinții pun aceste semne pe seama unei poziții „neglijente”, a statului prea mult la birou sau a folosirii telefonului și a tabletei. Uneori au dreptate, alteori însă, aceste mici detalii pot fi primele indicii ale unei probleme care, netratată, se poate accentua odată cu creșterea copilului. Dr. Dănuț Caimac explică ce ar trebui să urmărească părinții, chiar din mediul familiar de acasă:
-
Umerii sunt constant aplecați în față, iar capul este proiectat anterior
Această poziție nu este una ocazională, adoptată doar atunci când copilul stă la birou sau se joacă pe telefon, ci devine o poziție „de repaus”, prezentă inclusiv în mers sau în ortostatism. Capul proiectat înainte modifică centrul de greutate al corpului, iar coloana este nevoită să se adapteze acestui dezechilibru. În timp, musculatura gâtului și a spatelui superior este suprasolicitată, iar curbura normală a coloanei poate începe să se accentueze.
-
Postura incorectă se menține atât în poziție șezândă, cât și în mers
Un element important de diferențiere între o simplă atitudine posturală și o problemă mai serioasă este momentul în care postura incorectă apare. Dacă modificările sunt vizibile doar atunci când copilul stă pe scaun, ele pot fi corectate relativ ușor. Însă atunci când părinții observă că spatele este curbat și umerii sunt proiectați înainte chiar și în mers, lucrurile trebuie privite cu mai multă atenție. Această permanență a posturii greșite indică faptul că organismul copilului s-a adaptat la o poziție incorectă, iar coloana nu mai revine spontan la alinierea normală. În astfel de situații, simpla atenționare verbală nu mai este suficientă.
-
Copilul obosește mai repede decât alți copii de aceeași vârstă
Această oboseală nu este una legată de lipsa de condiție fizică, ci de efortul suplimentar pe care corpul îl depune pentru a compensa dezechilibrele posturale. Atunci când coloana nu este aliniată corect, anumite grupe musculare lucrează excesiv, în timp ce altele sunt insuficient utilizate. Rezultatul este o senzație de epuizare care apare rapid, chiar și la activități banale, cum ar fi mersul pe jos sau statul în picioare mai mult timp. Copilul poate deveni mai puțin activ, poate evita mișcarea sau poate solicita pauze dese, fără să poată explica exact de ce se simte obosit.
-
Copilul nu reușește să-și corecteze singur postura, chiar dacă i se atrage atenția
Acesta este unul dintre cele mai importante semne de alarmă. În cazul unei simple atitudini posturale, copilul poate, la cerere, să își îndrepte spatele și să mențină această poziție o perioadă. Dacă însă postura rămâne modificată, iar copilul nu reușește să se redreseze voluntar sau revine imediat la poziția greșită, este posibil ca deviația să fie deja fixată. Acest aspect sugerează că problema nu mai ține doar de obiceiuri, ci de modificări structurale care necesită evaluare de specialitate.
-
Asimetria umerilor – un umăr mai sus decât celălalt
Asimetria umerilor este un semn extrem de important, mai ales dacă persistă indiferent de poziția copilului. Diferențele pot fi subtile la început și devin vizibile mai ales când copilul este îmbrăcat sumar sau când poartă haine care evidențiază linia umerilor. Această asimetrie poate indica o deviație laterală a coloanei și nu trebuie ignorată. Cu cât este observată mai devreme, cu atât șansele de corecție sunt mai mari.
-
Modificări care se accentuează odată cu creșterea
Pe măsură ce copilul crește, mai ales în perioadele de puseu de creștere, aceste semne pot deveni mai evidente. Părinții pot observa că postura se deteriorează într-un interval relativ scurt de timp sau că diferențele dintre umeri și poziția spatelui devin tot mai vizibile. Creșterea rapidă poate accentua dezechilibrele deja existente, motiv pentru care monitorizarea atentă este esențială în această etapă.
Ce trebuie făcut când apar aceste semne?
Observarea acestor modificări nu trebuie să ducă la panică, dar nici la amânare. Timpul joacă un rol esențial în evoluția problemelor de coloană la copil. De aceea, evaluarea nu se face „din ochi” și nu se bazează doar pe impresii.
„Dacă am sesizat unul sau mai multe dintre aceste aspecte, trebuie să ne adresăm unui specialist sau unei echipe de specialiști, mai precis. Astfel, copilul beneficiază de o evaluare corectă, completă. Această evaluare ne va permite să alegem o serie de măsuri potrivite, personalizate, adaptate copilului dumneavoastră”, explică medicul.
De ce intervenția timpurie schimbă totul?
Una dintre cele mai mari greșeli este așteptarea. Mulți părinți speră că problema se va rezolva „pe măsură ce crește”. Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât rezultatele sunt mai bune.
„Scopul nostru este să împiedicăm o evoluție a acelei deviații, a acelei cocoașe și să încercăm să o corectăm. Dacă măsurile sunt luate devreme, rezultatele pot fi foarte eficiente și pot fi vizibile”, spune dr. Dănuț Caimac, medic primar recuperare medicală la Doctor.Kid
Postura copilului de azi, sănătatea adultului de mâine
Pentru mulți părinți, postura copilului rămâne o preocupare secundară, mai ales în lipsa durerilor sau a unor limitări evidente. Un spate ușor curbat sau umeri proiectați înainte sunt considerate adesea detalii fără importanță, care se vor corecta „pe parcurs”. Însă, din punct de vedere al dezvoltării, copilăria este perioada în care organismul învață să se așeze, să se echilibreze și să funcționeze corect. Obiceiurile formate acum — fie ele bune sau greșite — devin baza pe care se construiește sănătatea viitorului adult.
Coloana vertebrală nu este o structură rigidă, ci una dinamică, aflată în permanentă adaptare la solicitările zilnice. Modul în care copilul stă în bancă, poartă ghiozdanul, se mișcă sau se odihnește contribuie, zi de zi, la modelarea acesteia. De aceea, prevenția înseamnă mult mai mult decât exerciții sau controale medicale punctuale. Înseamnă atenție constantă, corectarea obiceiurilor greșite și intervenție timpurie, înainte ca deviațiile să se fixeze.
„Postura care se formează în copilărie, atunci când nu este pe direcția bună, o să influențeze starea de sănătate la vârsta adultă. Deviațiile posturale apărute în copilărie modifică modul în care coloana și musculatura lucrează pe termen lung. O coloană dezechilibrată duce la distribuirea incorectă a greutății corporale, ceea ce suprasolicită anumite segmente și favorizează apariția uzurii precoce. În timp, aceste adaptări pot genera dureri cronice, rigiditate articulară și scăderea mobilității, chiar și la persoane tinere”, concluzionează medicul.
