Ai făcut o ecografie și medicul ți-a spus că ar fi bine să revii pentru o investigație suplimentară? Ai auzit termenul „elastografie”, dar nu știi exact ce înseamnă, cât de sigură este sau ce informații oferă? Pentru mulți pacienți, acest tip de examinare ridică semne de întrebare și, uneori, anxietate. În realitate, elastografia este una dintre metodele moderne care ajută medicii să obțină informații suplimentare importante, fără durere, fără radiații și fără riscuri pentru pacient. Pentru a înțelege exact când este necesară această investigație și ce rol are în practica medicală, dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic, explică pe înțelesul tuturor ce este elastografia, cui se adresează și de ce poate face diferența între monitorizare și investigații suplimentare.
Ce este elastografia și de ce a devenit atât de importantă?
În medicina modernă, diagnosticul nu se bazează pe o singură investigație. Medicii caută să adune cât mai multe informații relevante, din surse diferite, pentru a avea o imagine cât mai clară asupra stării de sănătate a pacientului. Elastografia este un exemplu de tehnologie care răspunde acestei nevoi, fiind introdusă tocmai pentru a reduce incertitudinile apărute în urma ecografiilor convenționale.
Spre deosebire de ecografia clasică, care arată forma, dimensiunea și structura unei leziuni, elastografia oferă date despre rigiditatea acesteia. Acest aspect este extrem de important, deoarece, în general, leziunile maligne tind să fie mai dure decât cele benigne. Astfel, medicul nu se mai bazează doar pe aspectul vizual al leziunii, ci și pe comportamentul ei mecanic.
„Elastografia reprezintă o metodă imagistică modernă care se bazează pe un principiu simplu, dar extrem de util în practică: țesuturile maligne au, de regulă, o consistență mai dură decât cele benigne. Prin această investigație, evaluăm elasticitatea unei leziuni și obținem informații suplimentare față de ecografia convențională, informații care ne ajută să orientăm corect diagnosticul și conduita medicală”, explică medicul.
De ce nu este suficientă uneori ecografia clasică?
Ecografia este una dintre cele mai utilizate metode imagistice, tocmai pentru că este accesibilă, neinvazivă și sigură. Cu toate acestea, există situații în care aspectul ecografic nu este suficient pentru a diferenția clar între o leziune benignă și una cu potențial malign. Nodulii tiroidieni sau formațiunile mamare pot avea dimensiuni mici, contururi regulate și totuși să ridice semne de întrebare. În astfel de cazuri, medicul are nevoie de informații suplimentare pentru a decide dacă este necesară o biopsie, monitorizarea periodică sau alte investigații. Elastografia vine exact în acest punct critic, oferind un criteriu obiectiv de evaluare: rigiditatea țesutului.
„Elastografia nu se efectuează de rutină tuturor pacienților, ci este recomandată în completarea ecografiei standard, atunci când există leziuni care necesită o evaluare mai detaliată. Este o metodă nedureroasă, neinvazivă și lipsită de radiații, care aduce un plus important de informație în stabilirea riscului unei leziuni”, precizează dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum funcționează elastografia, pe înțelesul tuturor?
Pentru pacient, elastografia nu este cu nimic diferită de o ecografie obișnuită. Nu presupune pregătire specială, nu provoacă disconfort și durează doar câteva minute în plus față de examinarea standard. Diferența apare la nivelul tehnologiei utilizate și al informațiilor obținute. Aparatul de elastografie analizează modul în care țesuturile reacționează la o presiune ușoară sau la unde mecanice generate de sondă. Rezultatele sunt traduse într-o hartă color, care indică gradul de elasticitate al leziunii.
„Informațiile obținute prin elastografie sunt afișate sub forma unei hărți color, unde culorile indică gradul de elasticitate al țesutului. În general, scorul pornește de la 1, care corespunde unei leziuni moi, elastice, cu risc scăzut, și poate ajunge până la scorul 5, care sugerează o leziune dură, cu risc crescut și care necesită investigații suplimentare”, afirmă medicul endocrinolog.
Elastografia tiroidiană: când este indicată?
Nodulii tiroidieni sunt extrem de frecvenți, mai ales la femei. De cele mai multe ori, aceștia sunt benigni și nu necesită tratament, ci doar monitorizare. Totuși, diferențierea între un nodul benign și unul suspect poate fi uneori dificilă doar pe baza ecografiei. Elastografia tiroidiană ajută medicul să evalueze riscul nodulilor și să decidă dacă este necesară o biopsie sau dacă pacientul poate fi urmărit periodic.
„La nivelul glandei tiroide, elastografia este foarte utilă în evaluarea nodulilor. Ne ajută să identificăm leziunile care au o consistență crescută și care pot ridica suspiciunea de malignitate, orientând astfel decizia de a efectua sau nu puncția biopsie”, subliniază dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog.
Elastografia mamară: un aliat important în evaluarea leziunilor
În cazul sânului, elastografia este folosită ca metodă complementară ecografiei, mai ales atunci când sunt identificate formațiuni care necesită o analiză mai atentă. Această investigație nu înlocuiește mamografia sau ecografia mamară, ci aduce informații suplimentare despre structura și consistența leziunilor.
„Elastografia este utilizată și pentru evaluarea leziunilor mamare, în special pentru diferențierea între formațiunile benigne și cele care pot avea un risc crescut. Este o metodă extrem de utilă în contextul screeningului și al monitorizării pacientelor”, explică medicul endocrinolog.
Leziunile chistice: ce rol are elastografia?
Nu toate leziunile descoperite la ecografie sunt solide. Chisturile sunt frecvente atât la nivelul tiroidei, cât și al sânului, iar în majoritatea cazurilor sunt benigne. Elastografia poate fi utilizată și pentru evaluarea acestora, confirmând natura lor elastică și reducând necesitatea altor investigații inutile.
„Elastografia este folosită și în evaluarea leziunilor chistice, atât tiroidiene, cât și mamare. În aceste situații, investigația ne ajută să confirmăm caracterul benign al leziunii și să oferim pacientului un plus de siguranță”, menționează dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Este elastografia sigură?
Una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților este legată de siguranța investigației. Spre deosebire de alte metode imagistice, elastografia nu iradiază și nu presupune introducerea de substanțe de contrast.
„Elastografia este o metodă complet sigură, nedureroasă și neinvazivă. Poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, fără riscuri pentru pacient, fiind potrivită inclusiv pentru monitorizarea pe termen lung”, precizează medicul.
Ce NU poate spune elastografia?
Deși este o investigație extrem de utilă, elastografia nu pune un diagnostic de certitudine. Ea oferă informații suplimentare, care trebuie interpretate în context clinic, ecografic și, uneori, histopatologic.
„Este important ca pacienții să înțeleagă că elastografia nu stabilește singură diagnosticul de cancer. Ea ne ajută să stratificăm riscul și să decidem pașii următori, dar interpretarea trebuie făcută întotdeauna de un medic specialist, în contextul complet al pacientului”, avertizează dr. Sultana.
Când ar trebui să ceri o elastografie?
Recomandarea de a efectua elastografie vine, de regulă, din partea medicului specialist, după o ecografie standard. Nu este o investigație pe care pacientul trebuie să o solicite de rutină, ci una indicată în anumite situații specifice. Dacă ai noduli tiroidieni, leziuni mamare sau alte formațiuni descoperite la ecografie, discută cu medicul despre oportunitatea acestei investigații. Ea poate aduce claritate, poate reduce anxietatea și poate evita proceduri inutile.
„Prin elastografie, reușim să oferim pacienților o evaluare mai precisă și mai personalizată. Este o investigație care completează ecografia și care ne ajută să fim mai siguri atunci când recomandăm monitorizare sau investigații suplimentare”, concluzionează dr. Andreea Sultana, medic primar endocrinolog la Centrul Medical Prima Clinic.
