Ți s-a întâmplat vreodată să stai liniștit pe canapea și, dintr-o dată, să simți că îți sare inima din piept? Sau poate ai avut un episod în care, după ce urci doar câteva trepte, pulsul pare că este mult mai mare decât ar fi normal? Sunt momente care pot speria orice persoană, indiferent de vârstă. Atunci când ritmul cardiac devine rapid, brusc și aparent fără motiv, prima reacție este anxietatea: „Oare e ceva grav? Se poate întâmpla ceva rău?” Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea, explică ce înseamnă o inimă care bate „prea repede”, care sunt cauzele, când trebuie să te îngrijorezi și ce investigații sunt esențiale pentru un diagnostic corect.
De ce ți se pare că inima „o ia la fugă”?
Bătăile rapide ale inimii pot fi declanșate de multe situații obișnuite, de la oboseală intensă, lipsă de hidratare, stres emoțional puternic, până la nopți nedormite sau consum excesiv de cafea. Uneori, corpul reacționează la stimuli aparent banali, crescând ritmul cardiac ca pe un mecanism de alarmă. Alteori, palpitațiile sunt un semnal subtil că ceva în organism nu funcționează cum ar trebui – poate la nivel hormonal, poate la nivelul echilibrului electrolitic sau, în unele cazuri, la nivelul inimii propriu-zise.
În plus, ritmul ferm al inimii este strâns legat de starea emoțională. Dacă treci printr-o perioadă de tensiune, anxietate sau ai multe responsabilități care se adună, corpul începe să activeze sistemul de alarmă intern: eliberează adrenalină, iar inima răspunde imediat prin creșterea ritmului. De multe ori, nici măcar nu realizezi cât de mult îți influențează stresul fizicul și psihicul până în momentul în care simți primele semnale. Pentru unii oameni, aceste episoade apar rar. Pentru alții, pot deveni o rutină neplăcută care le afectează somnul, activitatea zilnică sau chiar încrederea în propriul corp.
Cum percep oamenii palpitațiile și de ce îi sperie?
Palpitațiile sunt una dintre cele mai frecvente cauze pentru care oamenii ajung la consultații cardiologice. Unii le descriu ca o „bubuitură puternică”, alții ca un „fluturat” în piept sau ca o senzație că inima bate neregulat. Deși sunt comune, fiecare persoană le simte diferit. Episoadele apar adesea în situații care te iau prin surprindere. Poate te afli într-un supermarket, poate conduci sau poate ești în mijlocul unei conversații banale, iar inima începe brusc să bată mai repede. Această accelerare neprevăzută induce neliniște pentru că nu o poți controla. Spre deosebire de o durere musculară sau o înțepătură trecătoare, ritmul cardiac, atunci când se schimbă brusc, trezește imediat teama că ar putea exista un risc.
Acea teamă nu este întâmplătoare. Inima este centrul vieții, iar orice modificare în felul în care funcționează se simte intens și te trimite direct cu gândul la posibile boli grave. În realitate, însă, nu toate palpitațiile sunt semne ale unui pericol. Uneori, sunt doar reacții ale organismului la factori pe cât de simpli, pe atât de ușor de corectat.
„Ca medic cardiolog, întâlnesc frecvent pacienți care vin speriați după un episod de palpitații intense. Unii au avut doar o tahicardie de scurtă durată, alții o fibrilație atrială, o aritmie care crește riscul de accident vascular cerebral. În practica medicală, există două categorii principale de pacienți: persoane care experimentează ocazional palpitații benigne, care trec de la sine și persoane la care palpitațiile ascund aritmii mai complexe, precum fibrilația atrială”, declară medicul.
Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac în care camerele superioare ale inimii nu se mai contractă eficient, ci „tremură”. Aceasta crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, care pot migra către creier, provocând un accident vascular cerebral. De aceea, este esențial ca episoadele repetate de palpitații să fie evaluate.
Factorii care pot accelera ritmul cardiac
Ritmul inimii poate să crească brusc chiar și atunci când te afli în repaus, iar senzația de palpitație poate fi alarmantă. În multe situații, această accelerare este un semnal subtil al organismului că ceva îi perturbă echilibrul. Poate fi vorba despre modificări care afectează modul în care inima se contractă sau cum impulsurile electrice se propagă prin mușchiul cardiac. Alteori, organismul răspunde la factori externi sau interni care cresc excitabilitatea sistemului nervos sau influențează metabolismul, determinând inima să bată mai repede pentru a menține performanța normală a organismului.
Pentru a înțelege de ce apar aceste episoade, este util să analizezi modul în care corpul reacționează la diverse solicitări. Unele condiții interne pot modifica echilibrul substanțelor din sânge sau funcția unor organe, afectând indirect ritmul cardiac. În alte cazuri, stilul de viață și factorii de mediu acționează ca declanșatori care suprasolicită inima și îi modifică temporar ritmul. Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea, menționează care sunt cei mai importanți factori:
- Emoțiile, stresul, anxietatea: stimulează adrenalina, ceea ce face ca inima să bată mai repede.
- Consumul excesiv de cafea, energizante sau nicotină: cresc excitabilitatea sistemului nervos și pot induce tahicardie..
- Problemele tiroidiene: tiroida hiperactivă produce hormoni în exces care accelerează metabolismul și ritmul cardiac.
- Anemia sau lipsa de magneziu/potasiu: deficitele de fier, magneziu sau potasiu perturbă activitatea electrică a inimii.
- Aritmiile cardiace: sunt tulburări ale conducerii impulsului electric din inimă, uneori inofensive, alteori serioase.
Ce trebuie să urmărească pacientul?
Nu este suficient să te oprești doar la senzația că inima „bate prea repede”. Pentru a înțelege dacă aceste episoade sunt banale sau reprezintă un semnal de alarmă, este nevoie de o observație atentă a detaliilor. Modul în care apare tahicardia, cât durează și ce senzații o însoțesc oferă indicii esențiale despre cauza ei. În lipsa acestor informații, chiar și investigațiile medicale pot rămâne incomplete sau greu de interpretat.
Fiecare episod de palpitație transmite informații despre starea inimii și a organismului. De exemplu, un puls rapid care apare doar după efort fizic poate avea o explicație mai simplă decât unul care se declanșează brusc în repaus sau în timpul nopții. Observarea simptomelor asociate – amețeală, senzație de leșin, durere toracică sau dificultăți de respirație – poate face diferența între un caz benign și unul care necesită evaluare urgentă.
Conform dr. Radu Mitruț, pacientul ar trebui să urmărească:
- durata unui episod;
- dacă apare în repaus sau la efort;
- dacă este însoțit de transpirații reci, senzație de leșin sau presiune în piept;
- dacă există antecedente personale sau familiale de boli cardiace.
Palpitațiile pot apărea și la tineri și pot ascunde o problemă cardiovasculară
În viața de zi cu zi, palpitațiile pot fi adesea înșelătoare. Chiar și persoanele tinere, fără afecțiuni cardiace cunoscute, pot experimenta bătăi rapide ale inimii care le dau impresia că au atacuri de panică sau că suferă de anxietate. Din acest motiv, mulți amână vizita la medic sau caută explicații în factorii emoționali, ignorând posibilitatea unei cauze cardiace. Fără o evaluare corectă, aceste simptome pot genera frică și stres, chiar și atunci când nu există un pericol real. În același timp, ignorarea lor poate întârzia diagnosticarea unei tulburări de ritm care, netratată, ar putea avea consecințe mai grave. Este esențial ca fiecare episod să fie analizat nu doar din perspectiva intensității, ci și a tipului de manifestare, a frecvenței și a contextului în care apare.
„Un exemplu real: o pacientă de 30 de ani credea că are atacuri de panică, dar EKG-ul a arătat episoade de tahicardie. Tratamentul corect i-a schimbat complet calitatea vieții. Acest exemplu arată cât de ușor pot fi confundate simptomele. O persoană tânără, fără probleme cardiace cunoscute, poate atribui palpitațiile anxietății, însă doar o investigație cardiologică poate confirma dacă este vorba despre o tulburare de ritm”, declară medicul.
După începerea unui tratament adecvat – fie medicamentos, fie prin corectarea stilului de viață – simptomele dispar, iar calitatea vieții crește semnificativ. Pacienții ajung să își reia activitățile obișnuite fără frica unui nou episod.
Ce investigații sunt necesare?
Pentru ca medicul să identifice cauza exactă, sunt recomandate:
-
Consultația cardiologică
Aici se discută simptomele, istoricul medical, stilul de viață și se evaluează riscurile individuale.
-
Electrocardiograma (EKG)
Investigație rapidă care înregistrează activitatea electrică a inimii. De multe ori, un EKG simplu poate depista aritmii.
-
Monitorizarea Holter
Un dispozitiv purtat 24–48 de ore sau chiar 7 zile, care înregistrează ritmul inimii pe parcursul activităților zilnice. Este util în cazurile în care palpitațiile apar rar sau neașteptat.
-
Analize de sânge
Pot detecta cauze precum:
- hipertiroidismul,
- anemia,
- dezechilibrele electrolitice,
- infecțiile acute.
-
Ecocardiografia
O ecografie a inimii care arată structura și funcția acesteia.
Combinarea acestor investigații permite medicului să stabilească dacă episoadele sunt cauzate de o problemă benignă sau de o aritmie care necesită tratament.
Când trebuie să mergi urgent la cardiolog?
Există situații în care palpitațiile nu pot fi ignorate. Se recomandă consult medical de urgență dacă:
- palpitațiile sunt însoțite de durere în piept;
- apare dificultate severă de respirație;
- simți amețeală puternică sau senzație de leșin;
- ritmul cardiac depășește 130–150 bpm în repaus;
- palpitațiile durează mai mult de 20–30 de minute fără să cedeze.
Cum poți reduce palpitațiile? Măsuri practice
Chiar dacă unele palpitații sunt legate de afecțiuni cardiace sau dezechilibre medicale, multe episoade pot fi prevenite sau diminuate prin ajustări simple ale stilului de viață. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase nu doar că ajută inima să funcționeze mai eficient, dar reduce și stresul și senzația de disconfort care apare odată cu bătăile rapide ale inimii. Este important să înțelegi că prevenția începe cu observația și cu conștientizarea propriului corp. Mici modificări zilnice pot avea un impact semnificativ asupra ritmului cardiac și asupra stării generale de bine. În plus, aceste schimbări permit pacientului să se simtă mai controlat și mai sigur, reducând anxietatea asociată cu palpitațiile. Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea, precizează ce măsuri te pot ajuta să „ții inima sub control”:
- Reduceți cafeaua, ceaiul negru, energizantele.
- Evitați fumatul.
- Dormiți minimum 7 ore pe noapte.
- Gestionați stresul prin exerciții de respirație, plimbări, sport moderat.
- Evitați mesele foarte grele.
- Hidratați-vă adecvat.
De ce nu trebuie ignorate semnalele inimii?
Deși multe palpitații sunt inofensive, ele reprezintă „limbajul” prin care inima încearcă să transmită un mesaj. Fie că este vorba despre oboseală, stres, exces de stimulenți sau o problemă de ritm, aceste episoade sunt indicii care merită analizate.
A ignora simptomele timp îndelungat poate duce la:
- agravarea unei aritmii,
- creșterea riscului de accident vascular,
- epuizare fizică,
- scăderea calității vieții.
De aceea, evaluarea cardiologică nu este doar o măsură preventivă, ci o garanție că organismul funcționează corect.
