Te-ai întrebat vreodată dacă o schimbare abia vizibilă la nivelul pielii ar putea ascunde o infecție? Ai observat un disconfort discret, o pată ciudată sau o zonă mai caldă, dar ai pus-o pe seama oboselii? Știi cât de repede poate evolua o infecție atunci când ai diabet și cât de puține simptome poate avea la început? Pentru mulți pacienți, răspunsul este „nu”. Tocmai acesta este pericolul. În diabet, corpul nu mai reacționează normal la infecție. Durerea poate lipsi. Roșeața poate fi minimă. Febra poate să nu apară niciodată, iar semnele „mici” pot progresa rapid spre complicații serioase. Dr. Mădălina Grosu, medic specialist boli infecțioase la Podologiq Med Craiova, explică cum poți să recunoști semnele timpurii, ce detalii să urmărești zilnic și când trebuie să mergi urgent la medic.
Infecțiile arată diferit la pacienții cu diabet
În fiecare zi, pacienți diagnosticați cu diabet ajung în cabinetele medicale după ce, timp de săptămâni întregi, au ignorat mici modificări pe piele sau la nivelul picioarelor – o pată discretă, o zonă ușor umedă, o fisură abia vizibilă. O parte dintre ei sunt convinși că „nu poate fi nimic serios”, tocmai pentru că nu simt durere. Dar lipsa durerii este unul dintre motivele pentru care diabetul devine atât de periculos: infecțiile pot avansa în tăcere, iar când apar semnele evidente, adesea este prea târziu.
De asemenea, mulți pacienți cu diabet nu cunosc faptul că ceea ce medicii numesc „semne clasice” ale unei infecții nu se manifestă la fel la persoanele cu neuropatie. Termenul pare complicat, însă realitatea este simplă: nervii nu mai transmit corect informațiile, iar organismul nu „raportează” pericolul. De aceea, o zonă care ar trebui să doară, nu doare. O inflamație care ar trebui să fie roșie, abia se vede. O rană care ar trebui să supureze, poate arăta doar ca o pată ușoară.
„Infecțiile la persoanele cu diabet nu arată ca la restul oamenilor. Mulți pacienți se așteaptă să vadă roșeață intensă, durere sau febră, dar realitatea e alta. La persoanele cu neuropatie, infecțiile pot evolua fără durere și fără semne evidente, pentru că organismul nu mai reacționează normal la inflamație. Asta face ca multe infecții să fie descoperite târziu și să avanseze rapid”, spune medicul.
Semne subtile care pot ascunde o infecție
Chiar dacă simptomele nu sunt spectaculoase, corpul transmite totuși câteva semnale pe care orice pacient cu diabet ar trebui să le cunoască. Aceste semne pot apărea oriunde pe corp, însă picioarele sunt cele mai expuse. O bătătură neglijată, o unghie încarnată sau o fisură între degete pot fi punctul de pornire pentru o infecție profundă.
„Uneori este vorba de o secreție ușor gălbuie, alteori doar un miros neplăcut pe care pacientul nu îl poate explica. O zonă mai caldă decât pielea din jur sau o pată care se mărește treptat pot ascunde o infecție serioasă. Pacienții tind să ignore aceste semne pentru că nu doare, dar în diabet tocmai lipsa durerii este periculoasă”, declară dr. Mădălina Grosu, medic specialist boli infecțioase la Podologiq Med.
De ce picioarele sunt atât de vulnerabile?
În diabet, picioarele devin zona cea mai frecvent afectată din două motive:
1. Neuropatia diabetică – scade sensibilitatea, pacientul nu mai simte durerea.
2. Probleme circulatorii – sângele ajunge mai greu în țesuturi, vindecarea este întârziată.
Combinarea acestor două mecanisme duce la una dintre cele mai severe complicații ale diabetului: piciorul diabetic. Acesta începe adesea cu o rană mică, care nu doare, dar care permite bacteriilor să pătrundă adânc.
„Orice schimbare discretă la nivelul picioarelor trebuie tratată cu seriozitate. O pată, o zonă umedă, o exfoliere minimă pot ascunde o infecție serioasă. Mai ales la piciorul diabetic, evoluția este rapidă și uneori agresivă”, spune medicul.
De ce infecțiile avansează atât de repede la persoanele cu diabet?
Când vine vorba de diabet, majoritatea oamenilor se gândesc imediat la glicemie, alimentație sau tratament medicamentos. Unul dintre aspectele mai puțin discutate — dar extrem de importante — este modul în care diabetul schimbă complet reacția organismului în fața unei infecții. Un pacient cu diabet nu are doar un risc mai mare de a dezvolta infecții; are și un risc major ca acestea să se agraveze rapid, fără avertismente. O zgârietură banală, o veziculă sau o zonă ușor iritată se pot transforma într-o complicație serioasă, uneori în doar câteva zile.
Acest lucru se întâmplă deoarece diabetul nu afectează doar glicemia — afectează vasele de sânge, nervii, pielea și sistemul imunitar. Cu alte cuvinte, întregul mecanism de apărare al organismului funcționează diferit, iar pielea — care ar trebui să fie primul scut împotriva infecțiilor — devine vulnerabilă. Există mai multe mecanisme care accelerează evoluția unei infecții la pacienții cu diabet, și anume:
• glucoza crescută hrănește bacteriile, facilitând multiplicarea lor;
• sistemul imunitar funcționează mai slab, ceea ce încetinește răspunsul organismului;
• circulația deficitară limitează transportul antibioticelor în zonele infectate;
• pielea este mai vulnerabilă la traumatisme și se vindecă mai greu.
În plus, infecțiile fungice (ciupercile) sunt extrem de frecvente în diabet, mai ales între degetele picioarelor sau în zona unghiilor, și pot reprezenta poarta de intrare pentru bacterii.
Când trebuie să mergi imediat la medicul infecționist?
Pentru mulți pacienți, cel mai mare pericol este așteptarea. Orice modificare ignorată câteva zile poate progresa, mai ales dacă glicemia este crescută sau circulația periferică este afectată. De aceea, se recomandă o evaluare vizuală zilnică și o reacție rapidă în fața oricărei schimbări. Pentru ca pacienții să știe ce să monitorizeze, medicii recomandă să fie atenți la:
• modificări de culoare ale pielii: gri, maroniu, violaceu, gălbui;
• apariția unor pete care se extind;
• zonă caldă sau ușor umflată;
• piele umedă sau macerată;
• secreție chiar și în cantitate mică;
• miros neobișnuit;
• o zonă care „arată altfel” decât săptămâna trecută.
Dr. Mădălina Grosu, medic specialist boli infecțioase la Podologiq Med, subliniază cât de mult contează atenția la detalii:
„Orice schimbare discretă poate ascunde o infecție serioasă. Pacienții cu diabet trebuie să își examineze picioarele zilnic, ideal într-un loc cu lumină bună. Dacă observă ceva diferit, chiar și ceva minor, trebuie evaluat de un specialist.”
Cum poți reduce riscul de infecții când ai diabet?
Când trăiești cu diabet, fiecare pas pe care îl faci—la propriu—contează. Pielea devine mai sensibilă, circulația poate fi încetinită, iar răspunsul la infecții nu mai este la fel de eficient ca la o persoană fără diabet. De aceea, prevenția nu este doar o recomandare generală, ci o componentă esențială a rutinei zilnice. Dr. Mădălina Grosu atrage atenția asupra ideii că prevenția începe cu gesturi simple, dar constante:
„Pacienții cu diabet nu trebuie să aștepte apariția durerii ca să se îngrijoreze. Majoritatea infecțiilor evoluează fără simptome evidente. Cei mai protejați sunt pacienții care au o rutină zilnică bine stabilită: se uită la picioare, își hidratează pielea, își aleg corect încălțămintea și vin la control periodic. Aceste lucruri aparent mici au cel mai mare impact.”
Măsuri simple care scad riscul de infecții
Pentru a preveni complicațiile, medicul infecționist recomandă o serie de măsuri practice, ușor de integrat în rutina zilnică:
• monitorizarea zilnică a picioarelor – examinarea atentă a tălpilor, degetelor, spațiilor interdigitale, folosind o oglindă dacă este nevoie;
• hidratarea pielii – folosirea unei creme potrivite pentru a preveni uscăciunea și fisurile;
• tăierea corectă a unghiilor – drept, nu rotunjit, pentru a evita unghiile încarnate;
• evitarea mersului desculț, chiar și în casă;
• alegerea încălțămintei adecvate, confortabile, fără cusături interne care ar putea produce leziuni;
• tratarea promptă a oricărei leziuni, oricât de mică ar părea;
• vizite regulate la podolog și infecționist.
Rolul unei echipe multidisciplinare
La Podologiq MED, pacienții sunt evaluați de o echipă multidisciplinară: medic infecționist, podolog și medic diabetolog. Evaluarea corectă a unei infecții nu se limitează la verificarea unei răni – este necesar un examen complex al circulației, al sensibilității și al biomecanicii piciorului.
