Sunt mulți pacienți care ajung la medicul internist cu arsuri persistente la stomac, dureri retrosternale sau simptome digestive care se agravează după masă. În multe cazuri, primul impuls este folosirea antiacidelor – medicamente disponibile și fără rețetă, ușor de procurat și aparent inofensive. Totuși, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor administrării lor pe termen lung, mai ales în lipsa unui consult medical. De ce apar arsurile la stomac? Când te ajută antiacidele? Ce efecte pot avea dacă sunt folosite pe o perioadă îndelungată? Află răspunsurile de la dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Arsurile la stomac sunt atât de frecvente încât mulți pacienți le tratează singuri, ani la rând, fără să bănuiască faptul că, în spatele lor, se poate ascunde o boală care necesită tratament corect și investigații adecvate. Reflux gastroesofagian, gastrită, ulcer, intoleranțe alimentare, hernie hiatală – toate pot produce simptome asemănătoare. Administrarea antiacidelor poate ameliora doar temporar disconfortul, fără să rezolve cauza reală. În ultimii ani, medicii observă o creștere semnificativă a numărului de pacienți care iau antiacide sau inhibitori de pompă de protoni (IPP) timp de luni sau chiar ani, fără indicație medicală clară. Mulți ajung la consult deoarece simptomele revin imediat după întreruperea tratamentului sau apar reacții adverse pe care nu le asociaseră cu medicamentele.
Când sunt necesare antiacidele?
De obicei, antiacidele sunt utilizate pentru ameliorarea rapidă a simptomelor de hiperaciditate. Ele neutralizează acidul gastric deja produs și oferă rezultate imediate, ceea ce le face atractive pentru pacienți. Sunt utile în episoade ocazionale, nu zilnice.
„De obicei, se recomandă tratament pe o perioadă scurtă de timp, dar sunt situații când este nevoie să fie administrate pe o perioadă lungă de timp, cum sunt pacienții cu reflux gastroesofagian, cu hernie hiatală. Aceste situații sunt bine definite medical. Un pacient cu reflux gastroesofagian cronic poate avea inflamație persistentă la nivelul esofagului, motiv pentru care tratamentul trebuie adaptat pe termen mediu sau lung. Totuși, acest lucru NU se face niciodată fără investigații și supraveghere”, explică medicul.
Ce se întâmplă când iei antiacide prea des?
Deși sunt considerate sigure, antiacidele pot afecta echilibrul intern al organismului dacă sunt utilizate zilnic, timp îndelungat. Aceste medicamente modifică mediul gastric, reduc aciditatea și pot favoriza digestia incompletă, distensia abdominală sau dezechilibre minerale.
„Antiacidele par soluția ideală atunci când pacientul simte arsuri sau disconfort gastric, însă utilizarea lor frecventă poate duce la modificări ale mucoasei gastrice și esofagiene. Aceste medicamente neutralizează acidul, dar în timp pot irita sau pot modifica structura acestor mucoase, făcându-le mai sensibile. De asemenea, pot apărea tulburări intestinale – pacienții pot alterna între episoade de diaree și constipație, în funcție de substanțele active din medicament. Este important ca oamenii să înțeleagă că administrarea repetată, fără recomandare medicală, poate perturba digestia și poate crea un fals sentiment de siguranță, mascând probleme mai serioase”, declară dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Pe lângă acestea, utilizarea excesivă poate duce la:
- alcaloză metabolică
- acumularea anumitor minerale (ex. calciu sau magneziu, în funcție de tipul antiacidului)
- efect de rebound (aciditate crescută după oprirea tratamentului)
Aceste probleme apar mai ales la pacienții care se tratează singuri și nu respectă dozele recomandate.
Inhibitorii de pompă de protoni – eficienți, dar nu fără riscuri
IPP-urile (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol etc.) sunt considerate standardul de aur în tratarea refluxului gastric. Spre deosebire de antiacide, ele reduc producția de acid gastric încă de la sursă. Pacienții simt ameliorare în câteva zile, iar inflamația se reduce progresiv. Totuși, medicii avertizează că efectele pe termen lung nu trebuie ignorate.
„În cazul inhibitorilor de pompă de protoni, reacțiile sunt mai puține, dar și acestea nu sunt recomandate pe perioadă lungă de timp deoarece au efecte adverse. Afectează mucoasa gastrică, ele reducând secreția de suc gastric, duc la blocaje în absorbția nutrienților și la diferite infecții”, afirmă medicul.
Ce înseamnă acest lucru?
Riscurile utilizării pe termen lung a IPP includ:
- deficit de vitamina B12
- deficit de magneziu
- deficit de fier
- risc crescut de infecții intestinale (precum Clostridium difficile)
- risc mai mare de pneumonie în anumite situații
- risc crescut de osteoporoză și fracturi (la utilizare >1 an)
Absorbția nutrienților depinde de aciditatea gastrică. O reducere excesivă, timp îndelungat, modifică întregul proces digestiv.
De ce nu trebuie să iei antiacide „după ureche”?
Mulți pacienți tratează aciditatea ca pe o reacție normală a organismului, fără să înțeleagă că poate ascunde alte probleme: gastrită, ulcer, infecție cu Helicobacter pylori, hernie hiatală, dispepsie funcțională sau chiar tulburări biliare. Aciditatea persistentă – mai mult de două episoade pe săptămână – nu este normală. În aceste cazuri, se recomandă consult de specialitate, nu tratament prelungit fără diagnostic. Utilizarea pe termen lung poate masca simptome, întârziind un diagnostic important.
Când este justificat un tratament prelungit?
Potrivit dr. Paula Ciucă, există situații în care medicul poate decide că pacientul are nevoie de tratament de lungă durată, și anume:
- reflux gastroesofagian sever sau cu complicații
- esofagită erozivă
- esofag Barrett
- ulcer gastric sau duodenal
- hernie hiatală mare
- tratamente medicamentoase necesare ce pot afecta stomacul (ex. antiinflamatoare pe termen lung)
Aceste situații trebuie dovedite prin investigații, precum:
- endoscopie digestivă superioară
- pH-metrie
- ecografie
- analize de sânge
Pacientul trebuie reevaluat periodic pentru ajustarea tratamentului.
Cât timp este sigur să le iei?
Mulți pacienți pornesc de la ideea greșită că, dacă un medicament este disponibil fără rețetă, poate fi luat oricât timp este nevoie pentru a ține simptomele sub control. În realitate, durata tratamentului este unul dintre cele mai importante elemente din managementul bolilor digestive. De multe ori, problema nu este medicamentul în sine, ci faptul că pacienții îl folosesc luni de zile fără să înțeleagă ce se întâmplă în organism și fără un plan medical clar. O aciditate care revine constant nu trebuie „acoperită” cu pastile, ci evaluată prin investigații, pentru că în spatele ei se poate ascunde o inflamație, o gastrită, o hernie hiatală sau chiar o infecție.
A lua antiacide timp îndelungat poate crea impresia că situația este sub control, însă simptomele dispar doar temporar, iar boala reală poate progresa „în liniște”. La fel se întâmplă și cu inhibitorii de pompă de protoni (IPP): sunt eficiente, dar nu sunt concepute să fie utilizate pe termen nelimitat. Organismul are nevoie de acid gastric pentru digestie și absorbția nutrienților, iar o reducere prelungită poate duce la dezechilibre importante.
„Antiacidele ar trebui folosite doar câteva zile și, în mod ideal, doar ocazional, pentru episoade izolate de aciditate. În ceea ce privește inhibitorii de pompă de protoni, schema obișnuită este de 4 până la 8 săptămâni, urmată de o reevaluare. Tratamentul poate fi prelungit doar dacă există o indicație medicală clară, cum ar fi refluxul cronic, hernia hiatală sau esofagita erozivă. Orice administrare pe termen mai lung de atât trebuie justificată și monitorizată, pentru că altfel există riscul apariției efectelor adverse și al mascării unui diagnostic important”, menționează medicul.
Ce simptome ar trebui să te trimită imediat la medic
- arsuri frecvente în piept
- reflux cu tuse sau răgușeală
- durere la înghițire
- scădere în greutate
- vărsături persistente
- dificultate la înghițit
- dureri abdominale repetate
- anemie
Acestea pot indica o afecțiune subiacente, nu doar simplă aciditate.
Cum poți reduce aciditatea fără medicamente?
Înainte de a ajunge la pastile, aciditatea merită privită ca un semnal pe care organismul îl transmite atunci când sistemul digestiv este suprasolicitat. Mulți pacienți constată că episoadele de arsură apar după perioade aglomerate, mese neregulate sau alimentație dezordonată. De asemenea, stresul, lipsa somnului și sedentarismul pot schimba modul în care stomacul produce acid sau modul în care esofagul îl tolerează. De aceea, medicii le explică pacienților că pastilele nu sunt prima soluție, ci o intervenție necesară doar atunci când schimbările de stil de viață nu dau rezultate. Dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help, precizează care sunt principalele măsuri pe care pacienții le pot lua de acasă:
- mese mai mici și mai dese
- evitarea alimentelor acide sau grase
- reducerea băuturilor carbogazoase, cafelei, alcoolului
- renunțarea la fumat
- menținerea unei greutăți normale
De multe ori, simptomele se îmbunătățesc semnificativ doar prin aceste schimbări. Dacă ai arsuri frecvente sau simptome persistente, cel mai important pas este consultația la medic, nu continuarea tratamentului „după ureche”. Fiecare pacient are un mecanism diferit al bolii, iar tratamentul trebuie adaptat în funcție de cauză, nu doar de simptome.
