Ai zile în care abdomenul este tensionat, plin de gaze, te simți greoi și parcă nimic nu te ajută? Mulți oameni pun balonarea pe seama unei mese mai grele, stresului sau digestiei lente. Ei bine, atunci când această senzație apare zi de zi, indiferent de ce mănânci, corpul transmite un mesaj clar: ceva nu funcționează corect. Balonarea persistentă afectează confortul, somnul, starea de energie, relația cu mâncarea și chiar calitatea vieții. Sunt persoane care evită ieșirile doar pentru că se simt umflate tot timpul. În multe situații, pacienții încearcă tot felul de „pastile pentru balonare”, dar acestea oferă doar alinare temporară, fără a rezolva cauza reală. Pentru a înțelege de ce apare balonarea și ce poți face, am discutat cu dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
„Balonarea constantă nu este normală”
Balonarea după o masă foarte bogată sau consumată rapid poate apărea ocazional la oricine, însă atunci când balonarea apare zilnic, indiferent de tipul de alimentație, este nevoie de evaluare medicală. Sistemul digestiv are un ritm propriu și o serie de reacții complexe prin care descompune alimentele. Dacă acest proces este încetinit sau perturbat, corpul semnalează prin acumulare de gaze, senzație de presiune sau durere abdominală.
„Balonarea constantă nu este normală. Dacă apare zi de zi, indiferent ce mâncați, înseamnă că digestia nu funcționează corect. Am întâlnit pacienți care au trăit ani întregi cu această senzație, încercând tot felul de pastile pentru balonare, fără să caute cauza reală. Simptomul nu se tratează doar prin calmare, ci prin identificarea mecanismului care îl produce”, explică medicul.
Cauzele balonării persistente
Balonarea nu are o singură cauză. De aceea, soluția trebuie să fie personalizată, nu generică. În practică, problemele pot proveni din sistemul digestiv, metabolism, alimentație sau chiar din modul în care mănânci. Dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea, precizează care sunt cele mai frecvente cauze:
-
Probleme digestive
Atunci când stomacul și intestinul nu procesează alimentele eficient, acestea fermentează în tubul digestiv, producând gaze și distensie abdominală.
Cauze frecvente:
- colon iritabil
- gastrită
- dispepsie
- reflux gastroesofagian
-
Intoleranțe alimentare
Organismul nu poate digera anumite componente, ceea ce duce la fermentație intestinală intensă.
Cele mai comune:
- intoleranță la lactoză
- sensibilitate sau intoleranță la gluten
- intoleranță la fructoză
-
Dezechilibre ale florei intestinale
Flora intestinală are un rol esențial în digestie și imunitate. Antibioticele, stresul, alimentația haotică sau infecțiile pot destabiliza acest ecosistem.
-
Probleme hepatobiliare și pancreatice
Atunci când fierea nu funcționează corect sau pancreasul nu produce suficienți enzimi digestivi, digestia grăsimilor încetinește și apare balonarea.
„Am luat pastile, dar nu mă ajută” – De ce tratamentele rapide nu funcționează
Mulți pacienți ajung să încerce:
- suplimente pentru digestie
- ceaiuri digestive
- medicamente pentru reducerea gazelor
- probiotice cumpărate la întâmplare
Acestea pot ajuta pe moment, dar nu rezolvă problema. Balonarea este un simptom. Dacă nu tratezi cauza, va reveni.
Ce trebuie să faci pentru a afla cauza reală
Atunci când balonarea apare zi de zi, soluția nu este să încerci încă un ceai nou, încă un supliment sau încă o pastilă „pentru digestie”. Acestea pot reduce temporar disconfortul, dar nu rezolvă dezechilibrul care îl produce. Balonarea persistentă este semnul că digestia sau metabolismul nu funcționează corect, iar asta înseamnă că problema trebuie evaluată medical.
Un diagnostic corect nu înseamnă investigații complicate sau dureroase, ci o analiză ordonată și logică a organismului. Scopul nu este doar să elimini simptomele, ci să înțelegi de ce apar, cum evoluează și cum pot fi controlate pe termen lung.
Medicul nu tratează doar balonarea ca simptom, ci privește:
- modul în care funcționează stomacul și intestinul,
- felul în care sunt procesate grăsimile,
- echilibrul florei intestinale,
- posibile intoleranțe alimentare,
- eventualele inflamații ascunse.
Cu alte cuvinte, tratamentul corect începe cu identificarea cauzei.
Pașii recomandați pentru diagnostic includ:
- Consultație de medicină internă sau gastroenterologie
Aceasta este prima etapă importantă. În cadrul consultației:
- medicul discută simptomele în detaliu,
- observă când apar, cât durează și în ce situații se accentuează,
- analizează istoricul medical și obiceiurile alimentare.
Este momentul în care medicul poate orienta investigațiile spre ceea ce suspectează că declanșează balonarea (digestiv, biliar, microbiotă, intoleranțe etc.).
- Ecografie abdominală
Ecografia nu doare, nu iradiază și oferă informații esențiale despre:
- ficat
- vezica biliară (fierea)
- pancreas
- stomac
- rinichi
Dacă fierea este leneșă, dacă ficatul este încărcat de grăsime sau dacă există inflamație în zona abdominală, ecografia poate arăta aceste modificări.
- Analize de sânge și markeri inflamatori
Aceste analize pot indica:
- inflamație în corp,
- probleme hepatice sau pancreatice,
- dezechilibre metabolice,
- carențe nutriționale care încetinesc digestia.
Uneori, doar un parametru puțin modificat poate oferi direcția exactă pentru diagnostic.
- Evaluarea florei intestinale
Microbiomul intestinal are rol major în digestie. Dacă flora este dezechilibrată:
- alimentul nu se descompune corect,
- apar fermentație excesivă și gaze,
- se agravează balonarea și tranzitul.
Evaluarea florei ajută la stabilirea tratamentului cu probiotice potrivite, nu la întâmplare.
- Plan alimentar adaptat
Nu orice aliment este potrivit pentru toată lumea — și nu orice dietă „sănătoasă” este potrivită unui intestin sensibil. Un plan alimentar corect:
- reduce inflamația,
- normalizează digestia,
- limitează fermentația intestinală,
- stabilizează tranzitul.
Planul se face personalizat, în funcție de cauză, nu după reguli generale din internet.
La Centrul Medical Renașterea, poți beneficia GRATUIT de teste și investigații utile
Pentru mulți pacienți, principalul obstacol în diagnosticarea corectă a balonării este amânarea. Fie din lipsă de timp, fie din teama că investigațiile vor fi costisitoare, fie pentru că au fost obișnuiți să creadă că problema este „minoră”, aceștia ajung la medic doar atunci când disconfortul a devenit greu de tolerat. Însă, în realitate, cu cât evaluarea este făcută mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu, mai rapid și mai eficient.
Un alt aspect important este faptul că pentru multe persoane diagnosticul corect este accesibil, doar că nu știu acest lucru. În sistemul medical actual, există situații în care consultațiile și investigațiile pot fi decontate cu un simplu bilet de trimitere de la medicul de familie.
„Pentru identificarea cauzei, se recomandă un consult de medicină internă și o ecografie abdominală. În funcție de rezultate, stabilim analize suplimentare și un plan alimentar personalizat. La Centrul Medical Renașterea, pacienții pot beneficia gratuit, cu bilet de trimitere pentru internare de zi, de consultație, ecografie și recoltare de analize. E important să nu tratăm doar simptomele, ci întregul tablou clinic”, subliniază medicul.
Ce poți face de acasă, până să ajungi la medic
Balonarea persistentă este un semnal că sistemul digestiv nu funcționează optim, însă în multe situații, simptomele pot fi ameliorate prin schimbări simple ale stilului de viață. Aceste măsuri nu tratează cauza de fond — aceea trebuie investigată medical — dar pot reduce disconfortul și pot preveni agravarea simptomelor până la momentul consultului.
Este important ca pacientul să înțeleagă că intestinele au un ritm propriu, iar modul în care mănânci influențează în mod direct digestia. Graba, mesele haotice sau combinațiile prea grele de alimente îngreunează procesarea nutrienților și favorizează acumularea de gaze. De asemenea, hidratarea și mișcarea joacă un rol major în activitatea intestinală. Dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea, menționează care sunt cele mai utile măsuri pe care le poți lua de acasă:
- Mănâncă încet și mestecă bine: Digestia începe în cavitatea bucală. Cu cât mâncarea ajunge mai bine mărunțită în stomac, cu atât procesarea ei este mai ușoară, iar formarea de gaze este redusă.
- Evită combinarea multor alimente la aceeași masă: Suprapunerea proteinelor grele, carbohidraților și grăsimilor îngreunează digestia. Mesele simple, cu 2–3 alimente maximum, sunt mai ușor tolerate.
- Limitează sucurile carbogazoase și băuturile acidulate: Gazele conținute în aceste băuturi contribuie la distensia abdominală, chiar și atunci când restul alimentației este corectă.
- Consumă legume gătite, nu crude, dacă ai colon sensibil: Legumele crude sunt sănătoase, dar mai dificil de procesat în anumite tipuri de colon iritabil. Gătirea ușoară (la aburi, sotate, fierte) le face mai prietenoase cu sistemul digestiv.
- Include plimbări scurte după fiecare masă: Mișcarea stimulează tranzitul intestinal. O plimbare de 10–15 minute poate reduce balonarea și senzația de plenitudine.
- Consumă apă pe parcursul zilei, nu doar la masă: Hidratarea constantă ajută digestia și previne stagnarea alimentelor în intestin. Dacă bem apă doar în timpul mesei, putem accentua balonarea.
Senzația de balonare nu trebuie ignorată și nu trebuie „acceptată” ca parte din viață. În spatele acestui simptom se pot afla cauze care pot fi tratate. Cu evaluare corectă și ghidare medicală, digestia se poate echilibra, iar disconfortul poate dispărea.
