Ai observat că cel mic e obosit, nu are poftă de mâncare și are o tentă gălbuie la ochi? Acestea pot fi semne ale unei infecții cu virusul hepatitei A — o boală contagioasă care, deși de multe ori trece fără complicații, necesită atenție și măsuri stricte de igienă. În ultimele luni, tot mai mulți părinți ajung cu copilul la medic cu suspiciuni de hepatită A. Cazurile în rândul celor mici au crescut inclusiv din cauza vacanțelor și a deplasărilor în zonele unde au apărut focare. Până în acest moment, au fost depistate 7 focare de hepatită A în Dolj.
Pentru a înțelege mai bine cum se transmite virusul, care sunt simptomele și ce putem face ca părinți pentru a preveni îmbolnăvirea sau pentru a ajuta copilul să se recupereze, dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID, explică pe larg tot ce trebuie să știi despre hepatita A.
Chiar dacă, de multe ori, este considerată o boală ușoară, hepatita A nu trebuie subestimată. Ea afectează ficatul — un organ esențial care are rolul de a filtra toxinele, de a produce bila și de a ajuta la digestia grăsimilor. Când virusul hepatitei A ajunge în organism, ficatul începe să funcționeze mai lent, iar copilul poate deveni mai obosit. Mulți părinți ajung la medic crezând că este vorba despre o simplă răceală sau o viroză digestivă. În realitate, analizele arată o inflamație a ficatului.
Ce este hepatita A și de ce apare
Hepatita A este o boală extrem de contagioasă. Vestea bună este că se poate preveni ușor prin măsuri de igienă și vaccinare. De regulă, apare mai frecvent la copii și în comunități unde regulile de igienă nu sunt respectate riguros.
„Hepatita A este o infecţie autolimitată, asociată unei inflamații a ficatului, cauzată de virusul hepatitei A. Spre deosebire de alte tipuri de hepatită, cum sunt B sau C, hepatita A nu devine cronică. Virusul afectează temporar ficatul, iar organismul se vindecă complet în majoritatea cazurilor. Totuși, perioada de boală poate fi lungă, iar simptomele destul de neplăcute”, explică medicul.
De ce a crescut incidența hepatitei A în această perioadă
După sezonul vacanțelor, medicii pediatri au observat o creștere a numărului de cazuri în rândul copiilor care s-au întors din tabere sau din concedii în străinătate. Virusul se transmite ușor, iar un singur caz într-o comunitate de copii poate declanșa o epidemie locală.
„În această vară s-au înregistrat mai multe zone de focare epidemice în zonele turistice importante ale Europei. Transmiterea hepatitei A se realizează prin consumul de alimente și apă contaminate. Acest lucru a condus la o creștere a incidenței infecției cu hepatita A și în țara noastră, din cauza călătoriilor din perioada verii, nerespectării condițiilor de igienă și lipsei vaccinării”, precizează dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID.
Cum se transmite hepatita A?
Hepatita A are cale de transmitere fecal-orală și este considerată o boală a mâinilor murdare. De aceea, părinții trebuie să acorde o atenție deosebită spălării mâinilor, igienei obiectelor personale și alimentației. În mediile colective, precum creșele sau grădinițele, virusul se poate răspândi rapid, mai ales atunci când un copil infectat este prezent înainte ca simptomele să devină vizibile.
Conform dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru, printre factorii de risc ai acestei afecțiuni se numără:
- consumul de apă sau alimente contaminate;
- transferul virusului de la o persoană la alta, mai ales în condiții de igienă precară;
- contactul cu fecale contaminate sau cu scutecele copiilor infectați – frecvent întâlnit în creșe;
- expunerea în timpul călătoriilor în țări endemice;
- mai rar, prin transfuzii de sânge sau contact sexual.
Simptomele hepatitei A la copii: de la semne ușoare la icter
Boala poate debuta cu simptome nespecifice, ușor de confundat cu o viroză digestivă sau cu o simplă oboseală.
„În faza inițială, simptomele sunt nespecifice, reprezentate de oboseală, inapetență, subfebrilități, greață, uneori vărsături, dureri abdominale și dureri musculare. Ulterior apare icterul — colorația galbenă a mucoaselor și tegumentelor — creșterea în dimensiuni a ficatului și a splinei, urini închise la culoare (hipercrome) și scaune deschise la culoare”, precizează medicul.
Hepatita A afectează la fel copiii și adulții, însă evoluția diferă: „Simptomele sunt mai severe la adulți decât la copii, unde infecția este adesea asimptomatică sau ușoară, în special la cei sub 6 ani”, adaugă dr. Dop.
În cazul copiilor mici, părinții pot observa doar o stare de oboseală inexplicabilă sau lipsa poftei de mâncare, fără apariția icterului. Totuși, copilul este contagios și poate transmite virusul altora, de aceea este importantă izolarea și prezentarea la medic.
Cum se stabilește diagnosticul de hepatită A la copii
Simptomele hepatitei A pot semăna cu alte afecțiuni hepatice sau digestive. De aceea, diagnosticul se stabilește printr-un protocol medical complet. În cazul în care copilul manifestă simptome sugestive pentru hepatită, medicul va urma un protocol de diagnostic. Dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID, precizează ce cuprinde acesta:
- o anamneză atentă care relevă contactul cu o persoană bolnavă de hepatită A sau cu manifestări asemănătoare în urmă cu câteva săptămâni, istoricul familial, momentul apariției primelor simptome și evoluția acestora;
- examenul clinic, în timpul căruia medicul va examina pielea, mucoasele și va palpa abdomenul;
- analize de sânge: determinarea valorii enzimelor hepatice, hemoleucograma completă, teste de coagulare și teste de anticorpi specifici menite să identifice tipul de hepatită;
- ecografia abdominală, o metodă non-invazivă care evaluează starea organelor interne și oferă detalii despre dimensiunile și structura ficatului și splinei.
Diagnosticul de certitudine se pune prin identificarea anticorpilor specifici virusului hepatitei A (anti-HAV IgM), care indică o infecție acută.
Dacă copilul a fost diagnosticat, ce urmează?
După confirmarea diagnosticului, copilul trebuie izolat și supravegheat atent. Pe durata bolii, este important ca părinții să evite automedicația, să nu administreze medicamente fără recomandarea medicului și să respecte repausul indicat. De asemenea, igiena riguroasă a toaletei și spălarea frecventă a mâinilor membrilor familiei sunt esențiale pentru a preveni răspândirea virusului.
„În urma infecției, copilul trebuie izolat, trebuie să se odihnească, să se hidrateze și să mănânce mese fracționate, reduse cantitativ, cu alimente ușor digerabile și cu conținut scăzut de lipide. Nu există tratament specific, doar simptomatic, iar recuperarea este lentă și durează de la câteva săptămâni până la 1-2 luni”, precizează medicul.
Ce pot face părinții acasă pentru a preveni sau gestiona boala
Prevenția este cea mai eficientă armă în lupta cu hepatita A: „Pentru a preveni infectarea cu virusul hepatitei A, părinții trebuie să-i învețe pe copii să se spele des pe mâini, mai ales după utilizarea toaletei sau înainte de a mânca, să spele fructele și legumele înainte de consum și să le ofere apă îmbuteliată”, recomandă dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID .
În cazul călătoriilor în zone endemice, dr. Dop subliniază câteva măsuri simple, dar esențiale:
- consumul exclusiv de apă îmbuteliată (inclusiv pentru spălatul dinților);
- fierberea apei înainte de consum, dacă nu există altă sursă sigură;
- evitarea peștelui crud, a cărnii insuficient preparate termic sau a mâncărurilor servite în condiții neigienice;
- vaccinarea prealabilă înaintea plecării în zone cu risc;
- respectarea regulilor generale de igienă.
Vaccinarea împotriva hepatitei A: când, cum și cât protejează
Vaccinul antihepatitic A este una dintre cele mai eficiente metode de protecție, însă, nefiind inclus în schema națională obligatorie, mulți părinți îl omit. Specialiștii recomandă vaccinarea copiilor mici, mai ales celor care urmează să intre în colectivitate sau care călătoresc în zone cu risc crescut. De asemenea, vaccinul este indicat și pentru membrii familiei copiilor infectați, pentru a preveni răspândirea bolii.
„De obicei, se recomandă două doze de vaccin antihepatită A, a doua doză având rolul de a conferi protecție pe termen lung. Prima doză de vaccin se administrează în jurul vârstei de 1 an, iar a doua doză la 6 luni. Imunizarea după vaccin ar putea dura întreaga viață, dar s-a estimat că, în rândul adulților, durează în jur de 25 de ani, iar în rândul copiilor, între 14 și 20 de ani”, declară medicul.
De ce este important să reacționezi rapid
Deși hepatita A este o infecție autolimitată, în care organismul se vindecă de la sine, perioada de convalescență poate fi dificilă pentru copil. Oboseala, lipsa poftei de mâncare și digestia lentă pot persista săptămâni întregi. În plus, ficatul are nevoie de timp pentru a se regenera complet, motiv pentru care este recomandată o alimentație echilibrată, fără grăsimi, prăjeli sau dulciuri concentrate, cel puțin câteva luni după boală.
Hepatita A este o boală care poate fi prevenită ușor, dar care necesită responsabilitate din partea părinților. Spălarea mâinilor, igiena alimentară și vaccinarea rămân principalele metode de protecție. Dacă apar simptome precum oboseală accentuată, greață, icter sau urină închisă la culoare, este important să mergi la medicul pediatru pentru evaluare și analize. Cu tratament corect, repaus și alimentație adecvată, copiii se recuperează complet, fără urmări pe termen lung.
„Ceea ce contează cel mai mult este prevenția și educația pentru igienă încă de la vârste mici. Prin gesturi simple, cum ar fi spălatul corect al mâinilor și evitarea alimentelor nesigure, putem reduce semnificativ riscul de infectare cu virusul hepatitei A”, concluzionează dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID.
