Până la vârsta începerii școlii, copilul crește într-un mediu relativ restrâns, se simte în siguranță alături de membrii familei sale – părinți, bunici, bonă. Școala, unde cel mic va trebui să ia contact cu alți zeci de copii de vârsta lui și un învățător, este o provocare pentru el. Cum ar trebui pregătit copilul pentru impactul mediului școlar asupra emoționalității lui? Aflăm de la dr. Cătălina Anastasescu, medic primar psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Începutul școlii reprezintă o nouă etapă în viața familiei. Atât cel mic, cât și părinții trebuie să se adapteze schimbărilor aduse de noul program. Mulți copii se simt copleșiți, iar anxietatea de separare devine o realitate greu de gestionat în primele zile. Și pentru părinți emoțiile sunt la fel de puternice. Atunci când îți vezi copilul cu ghiozdanul în spate, îți dorești să îi fie bine, să se adapteze ușor și să își facă prieteni. În același timp, apar și griji: „Se va descurca singur? Va reuși să se integreze? Îi va plăcea de doamna învățătoare?” Toate aceste întrebări sunt firești și arată cât de mult contează această etapă pentru întreaga familie. De aceea, unicul gând care trece prin mintea părinților este: „Ce pot face ca să îl ajut?”
Sfaturi utile pentru părinți. Cum poți ajuta copilul?
Pregătirea emoțională a copilului este, de fapt, cheia unei adaptări de succes. Nu este suficient să îi cumperi rechizitele și să îi pregătești uniforma. Copilul are nevoie de încurajări, de explicații pe înțelesul lui și, mai ales, de siguranța că părinții îi sunt alături. Fiecare copil are propriul ritm de adaptare. Răbdarea, empatia și comunicarea deschisă fac diferența.
Transformarea începutului de an școlar într-o experiență pozitivă depinde foarte mult de felul în care familia reușește să transmită entuziasm și încredere. Dacă părinții privesc cu optimism această etapă, copilul va simți că școala nu este un motiv de teamă, ci o aventură. În plus, există câteva lucruri pe care părinții le pot face și care pot ajuta copilul să fie pregătit din punct de vedere emoțional pentru începerea școlii:
-
Implementează obiceiuri sănătoase
Copiii au nevoie de o rutină pentru a funcționa corect. Chiar dacă la prima vedere pare că un program fix îl limitează, în realitate, rutina îi oferă siguranță și îl ajută să devină mai responsabil. Stabilitatea le dă celor mici sentimentul că au control asupra propriei vieți. Acest lucru le reduce anxietatea și le crește încrederea. Un copil care știe ce urmează este un copil mai liniștit. De aceea, părinții au un rol esențial în a seta din timp repere clare, care să fie respectate zi de zi. Pe lângă beneficiile emoționale, rutina are și un rol practic. Aceasta îl ajută pe copil să-și gestioneze mai bine timpul, să înțeleagă ce înseamnă responsabilitatea și să dezvolte obiceiuri sănătoase, care îi vor fi utile și în anii următori.
„Este important să obișnuim copilul din timp cu un program nou. Acesta trebuie să fie bazat pe rutine sănătoase, adaptate stilului de viață de la școală. Seara trebuie să existe o rutină clară: o oră potrivită de culcare, pregătirea pentru somn, stabilirea obiectivelor pentru a doua zi și pregătirea ghiozdanului și a hainelor. Dimineața, copilul ar trebui să se trezească la o oră care să îi permită să ia micul dejun în liniște, să se îmbrace și să își desfășoare activitățile fără grabă. Astfel, ziua începe într-un mod armonios și copilul se adaptează mai ușor”, spune medicul.
-
Familiarizează copilul cu școala
Pentru orice copil, începutul școlii vine la pachet cu teama de necunoscut. O clădire nouă, oameni noi, reguli și obiceiuri diferite. Toate acestea pot trezi emoții puternice, de la curiozitate până la teamă. De multe ori, ceea ce sperie cel mai mult nu este școala în sine, ci lipsa de familiaritate. Copiii se simt mai liniștiți atunci când știu la ce să se aștepte. Părinții pot face o mare diferență prin modul în care îi pregătesc pentru această etapă. Crearea unei „punți” între lumea cunoscută de acasă și cea necunoscută a școlii îi oferă copilului sentimentul că nu este singur și că are resursele necesare pentru a face față schimbării.
„O experiență nouă poate fi mai ușor de acceptat dacă devine familiară. De aceea, este util să mergem împreună cu copilul, înainte de începerea școlii, pentru a vizita locul unde va învăța. Dacă avem ocazia, îl putem prezenta și personalului didactic care îl va prelua. În acest fel, copilul se va simți mai în siguranță și mai pregătit pentru schimbare”, afirmă dr. Cătălina Anastasescu, medic primar psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
-
Creează experiențe distractive
Pentru mulți, necunoscutul este mai înfricoșător decât realitatea. O metodă foarte eficientă pentru a reduce teama este transformarea pregătirii într-o activitate plăcută și jucăușă. Jocurile și poveștile care reflectă situațiile pe care le va întâlni copilul îi oferă oportunitatea să exerseze comportamentele noi într-un mediu sigur. Astfel, prin joacă și explorare, copilul nu doar că învață ce îl așteaptă, dar și își dezvoltă încrederea în sine. Experiențele distractive îi permit să se obișnuiască treptat cu școala și să privească noua etapă ca pe o aventură, nu ca pe un motiv de stres.
„Pentru ca începutul școlii să fie mai ușor de gestionat, putem transforma procesul într-o experiență interactivă. De exemplu, putem citi povești care au ca subiect școala și discuta împreună ce urmează să se întâmple acolo. Totodată, jocurile de rol sunt foarte utile. Putem alterna rolurile de învățător sau elev, pentru ca cel mic să înțeleagă situațiile pe care le va întâlni și să se simtă mai pregătit. Aceste activități îl ajută să perceapă școala ca pe un loc interesant și sigur. Astfel, anxietatea se reduce și reușim să îi sporim entuziasmul pentru noua etapă”, precizează medicul.
-
Discută cu cel mic despre emoții
Copiii trăiesc emoțiile foarte intens, iar începutul școlii poate aduce neliniște, teamă sau chiar un entuziasm copleșitor. Mulți nu știu cum să exprime ce simt, iar părinții pot observa doar semne subtile: ezitarea, retragerea sau plânsul înainte de plecarea spre școală. De aceea, este esențial ca părintele să inițieze conversații deschise, să întrebe și să asculte, fără a judeca sau minimiza sentimentele copilului. Normalizarea emoțiilor – explicarea faptului că este perfect normal să fie emoționat sau puțin speriat – îl ajută să înțeleagă că nu este singur și că poate face față schimbării.
„Este important să vorbim deschis cu copilul și să normalizăm experiența școlii. Discutând despre gândurile și sentimentele pe care le are legate de această etapă, putem identifica din timp eventualele dificultăți și interveni înainte ca ele să devină probleme mai mari”, spune dr. Cătălina Anastasescu, medic primar psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Cum îți dai seama dacă emoțiile copilului sunt normale sau dacă are nevoie de ajutor?
Mulți părinți se întreabă: „Este normal să plângă? Este normal să simtă teamă? Va fi în stare să facă față schimbărilor?” Răspunsul este da – aceste reacții sunt absolut normale și fac parte din procesul de adaptare. Fiecare copil are propriul ritm de acomodare. Unii se obișnuiesc rapid și cu entuziasm, alții au nevoie de mai mult timp și încurajare. În general, dacă emoțiile persistă mai mult de câteva săptămâni și afectează somnul, apetitul sau dispoziția copilului, părinții se întreabă: „Ar trebui să cer ajutorul unui specialist?” Intervenția unui psiholog sau chiar a unui medic psihiatru poate fi foarte utilă pentru a sprijini copilul și a preveni acumularea stresului.
„Unii copii pot deveni anxioși la separarea de părinți sau se tem de situații noi. Este important să îi expunem treptat la aceste situații și să solicităm sprijin din partea cadrelor didactice, astfel încât adaptarea să se facă lent și în siguranță. Este firesc ca, mai ales la început, să apară schimbări comportamentale sau emoții intense. Fiecare copil are nevoie de o perioadă de acomodare la situații noi. Dacă aceste reacții persistă, devin tot mai puternice și greu de gestionat, afectând performanțele școlare și calitatea vieții copilului și a familiei, este necesară intervenția unui specialist”, afirmă medicul.
Cum gestionezi schimbările de comportament ale copilului?
Schimbările de comportament sunt frecvente, mai ales în perioadele de tranziție, cum este începutul școlii. Copiii pot deveni mai irascibili, retrași sau pot refuza anumite activități fără un motiv aparent. În aceste momente, răbdarea și deschiderea părinților sunt esențiale. În loc să sancționeze comportamentele negative, părintele poate să pună întrebări simple, să observe reacțiile copilului și să îl încurajeze să își exprime gândurile și emoțiile.
„O discuție deschisă cu copilul despre schimbările din comportamentul său poate oferi informații valoroase despre sursa stresului. Atitudinea părintelui este esențială. Copilul are nevoie de afecțiune, încredere și sprijin, de acceptare și validare. Astfel, treptat, el își poate dezvolta abilitățile de adaptare, flexibilitatea emoțională și spiritul de inițiativă. Părintele îl poate ajuta să conștientizeze emoțiile, să le înțeleagă și să le accepte, precum și să își gestioneze comportamentele în funcție de context”, precizează dr. Cătălina Anastasescu, medic primar psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Semne de alarmă: când trebuie să mergi la un specialist?
Conform dr. Cătălina Anastasescu, părinții ar trebui să consulte un specialist dacă observă la copilul lor:
- stări de anxietate frecvente;
- crize de tantrum mai dese decât de obicei;
- sensibilitate exagerată și plâns;
- tulburări de somn (dificultăți de adormire, treziri frecvente);
- schimbări ale apetitului alimentar;
- acuze somatice repetate, cum ar fi dureri de burtă sau de cap.
Aceste semne pot indica faptul că cel mic are nevoie de suport suplimentar pentru a face față emoțiilor și situațiilor noi. În acest caz, intervenția unui specialist poate preveni acumularea stresului și dificultăților emoționale pe termen lung.
Tulburările de adaptare și de învățare, frecvente la școlari. De ce se întâmplă asta?
Începerea școlii poate fi o adevărată provocare pentru copii, chiar și pentru cei care „păreau” pregătiți. Părinții se întreabă adesea: „De ce devine brusc timid? De ce se plânge că îl doare burta dimineața? De ce refuză să facă temele?”. Aceste semne pot fi simple modalități prin care copilul își exprimă neliniștea și nevoia de timp pentru acomodare. Unii copii se simt copleșiți de noile reguli și așteptări: schimbarea profesorilor, programul mai lung, teme noi și ritmul diferit față de grădiniță. Alții pot fi stresați de dinamica grupului de colegi – dorința de a fi acceptat, teama de a fi judecat sau frustrarea că nu se descurcă la anumite activități.
De asemenea, dificultățile în gestionarea timpului sau în respectarea regulilor de clasă pot genera emoții intense. Observarea atentă, dialogul cu copilul și implicarea părinților pentru a găsi strategii practice pot ajuta copilul să depășească stresul și să se adapteze mai ușor la această nouă etapă.
„Este frecvent să întâlnim tulburări de adaptare în mediul școlar, care pot apărea atât la începutul anului școlar, cât și pe parcurs, în funcție de provocările cu care se confruntă copilul. Aceste dificultăți pot fi legate de socializarea cu colegii, de anumite materii la care copilul întâmpină probleme, de relația cu profesorii sau de presiunile din mediul familial. Problemele în achiziția scrisului, cititului sau a calculului aritmetic pot fi, de asemenea, surse de refuz de a merge la școală, autoizolare socială sau, dimpotrivă, manifestări disruptive și de opoziție în cadrul școlar”, concluzionează medicul.
