Odată cu primele zile răcoroase de toamnă, mulți părinți și adulți încep să observe că nasul curge mai des, ochii se înroșesc sau apare o stare de disconfort inexplicabilă. Sezonul polenului, praful din case și mucegaiurile ascunse în colțuri fac ca alergiile să fie tot mai frecvente, afectând atât copiii, cât și adulții. Cum recunoști simptomele, care sunt cauzele și ce măsuri poți lua pentru a te proteja pe tine, cât și pe cei mici? Răspunde dr. Alexandra Cârstoiu, medic primar alergologie și imunologie clinică la DR.KID.
Care sunt cele mai frecvente alergii care apar în sezonul de toamnă?
Toamna, mediul înconjurător se schimbă și, odată cu el, apar și factori care pot provoca alergii. Atât cei mari, cât și cei mici pot deveni mai sensibili în această perioadă, chiar dacă până acum nu au avut probleme. Activitățile obișnuite, cum ar fi plimbările în parc, sau contactul cu animalele de companie, pot favoriza reacțiile alergice la anumite persoane. Prin urmare, este momentul să fii mai atent la modul în care organismul reacționează la schimbările de mediu. Cei mai frecvenți alergeni în sezonul de toamnă, conform dr. Alexandra Cârstoiu, sunt:
• Polenul de ambrozie – unul dintre cei mai comuni alergeni specifici toamnei.
• Acarienii din praful de casă – prezenți mai ales în camerele încălzite.
• Mucegaiurile – favorizate de umezeală și temperaturi scăzute.
• Epitelii de animale – provenite de la pisici, câini sau alte animale de companie.
De ce ajung copiii să facă alergii? Se transmit genetic?
Mulți părinți se întreabă: „Dacă eu am alergie, va avea și copilul meu?” Ei bine, chiar dacă factorul genetic are un rol important, nu este o regulă general valabilă. Unii copii pot dezvolta alergii chiar și în lipsa unei predispoziții genetice. Cum? Din cauza unui factor care, în ziua de azi, a devenit extrem de puternic: poluarea.
„Până acum, teoria genetică era unanim acceptată și se considera că predispoziția familială este principalul factor în dezvoltarea alergiilor. În ultimii 10 ani, însă, studiile au arătat că și calitatea aerului joacă un rol foarte important. Poluarea și anumite particule din aer pot crește alergenicitatea polenului, făcându-l mai agresiv. Astfel, alergiile pot apărea chiar și la copii care nu au o predispoziție genetică clară, fiind influențate în mod direct de mediul înconjurător”, explică medicul.
Schimbările de temperatură și umiditatea duc la agravarea alergiilor
Sezonul rece și schimbările de toamnă aduc cu ele mai mult decât temperaturi scăzute – pot modifica modul în care organismul reacționează la factorii din mediul înconjurător. Copiii și adulții devin mai sensibili, iar reacțiile alergice pot apărea mai frecvent, chiar și fără contact direct cu polenul. Umiditatea și temperatura influențează nu doar starea de confort, ci și interacțiunea organismului cu alergenii din casă sau din exterior. Chiar și atunci când aerul pare curat, anumite condiții favorizează activarea sistemului imunitar, ceea ce poate provoca disconfort sau agravarea alergiilor existente.
“În condiții de umiditate ridicată, polenul are o concentrație scăzută în aerul de respirat, deoarece captează apa și devine mai greu. Astfel, transportul pe calea aerului este mai dificilă. În schimb, umiditatea atmosferică favorizează dezvoltarea mucegaiului și a acarienilor din praful de casă, care se pot multiplica mai ușor în aceste condiții. Așadar, chiar dacă polenul este mai puțin prezent, concentrațiile de mucegai și acarieni cresc, iar riscul de alergii este mare”, explică dr. Alexandra Cârstoiu.
Cum faci diferența între răceală și alergie de sezon?
Mulți oameni au tendința de a confunda simptomele sau de a le atribui aceleiași probleme. Chiar dacă în sezonul de toamnă răcelile sunt frecvente, asta nu înseamnă că simptomele din sfera ORL nu pot fi atribuite și alegiilor respiratorii. De multe ori, oamenii spun: „Am nasul înfundat și strănut des, sunt răcit” sau „Sunt răcit de 3 săptămâni, e normal, pentru că e sezonul virozelor„, însă este util să poți face diferența. De aceea, trebuie să înțelegi, mai întâi, care sunt simptomele alergiei comparativ cu intercurențele respiratorii. Dr. Alexandra Cârstoiu, medic primar alergologie și imunologie clinică la DR.KID, menționează care sunt manifestările tipice unei alergii:
– Nas înfundat
– Strănut
– Rinoree apoasă
– Mâncărime oculară, roșeață, lăcrimare excesivă
– Tuse
Acum probabil te gândești: „Aceleași simptome le am și când sunt răcit”, însă există câteva diferențe. Simptomele unei alergii de sezon se pot distinge după câteva caracteristici clare, și anume:
• Sunt constante și nu se modifică în timp
• Pacientul NU face febră
• Secrețiile nazale rămân clare, ca apa de la robinet, fără să devină vâscoase sau galben-verzui
• Mâncărimea (pruritul) NU apare în cazul răcelilor obișnuite
• Strănutul în salve este prezent
• Starea de oboseală, specifică unei viroze, nu este prezentă
Cum se stabilește diagnosticul?
Când apare suspiciunea unei alergii, primul pas important este să înțelegi care este cauza reacției organismului. Nu toate simptomele sunt evidente și uneori pot fi confundate cu răcelile obișnuite sau alte afecțiuni. Pentru a identifica exact ce anume declanșează alergia, se folosesc metode precise de testare. Aceste teste ajută la identificarea cauzei și stabilirea diagnosticului.
„Testarea cutanată la aeroalergenele standard (prick test) implică aplicarea unor alergene pe piele pentru a observa reacția imediată. Există o trusă minim obligatorie de alergene care trebuie testate. În general, trusele sunt adaptate în funcție de zone geografice, continente sau chiar țări, în funcție de caracteristicile climatice. Această metodă oferă rezultate rapide și este considerată superioară altor tipuri de testări. Testarea in vitro presupune recoltarea unei probe de sânge. Laboratorul analizează sângele pentru a detecta sensibilizările alergice, oferind informații suplimentare despre reacțiile organismului”, spune medicul.
Cum te protejezi toamna de alergii?
➢ Profilaxia pentru alergia la polen
Toamna, polenul încă mai este prezent în aer, chiar dacă sezonul cald a trecut. Chiar și persoanele care nu au fost sensibile vara pot observa reacții alergice în această perioadă. Polenul poate pătrunde ușor în ochi și în căile respiratorii, motiv pentru care este important să iei câteva măsuri preventive pentru a reduce expunerea. Dr. Alexandra Cârstoiu, medic primar alergologie și imunologie clinică la DR.KID, precizează care sunt cele mai importante reguli:
• Poartă mască cu filtru de polen și folosește ochelari protectori antipolen
• Evită activitățile în aer liber între orele 10:00 și 16:00
• Nu ieși afară în zilele cu vânt puternic
• Planifică vacanțe la mare, unde polenul este mai puțin prezent
• Evită activitățile sportive intense în aer liber
• Redu contactul direct cu iarba și plantele
• Aerisește camera dimineața și seara (până în ora 06:00 sau după ora 16:00), evitând orele de vârf
• Schimbă hainele și fă un duș când intri în casă
• Nu usca lenjeria afară
➢ Profilaxia pentru acarienii din praful de casă
Acarienii sunt prezenți permanent în locuințe, mai ales în praful din paturi, covoare și mobilier. Aceștia pot provoca reacții alergice persistente, iar menținerea unui mediu curat și uscat reduce semnificativ riscul. Măsurile de protecție, conform dr. Alexandra Cârstoiu, sunt:
• Folosește huse speciale antiacarieni pentru pernă și pilotă
• Spală și schimbă lenjeria cel puțin o dată pe săptămână
• Aspiră frecvent întreaga locuință: folosește aspirator cu filtru HEPA și rezervor, nu cu sac de praf
• Folosește purificatoare de aer (opțional)
• Evită draperiile, covoarele și plușurile care rețin praful și nu pot fi spălate
➢ Profilaxia pentru mucegaiuri
Mucegaiurile se dezvoltă atât în interior, cât și în exterior, și sunt mai agresive în perioadele cu umiditate crescută. În locuințe, acestea pot apărea pe pereți, mobilier vechi, băi sau ferestre, iar în aer liber se găsesc pe frunze, lemn putrezit sau fructe. Evitarea zonelor cu mucegai și menținerea unei igiene corespunzătoare ajută la prevenirea reacțiilor alergice. Dr. Cârstoiu menționează care sunt pricipalele măsuri pe care le poți lua:
• Identifică și elimină sursele de mucegai din casă
• Ventilează frecvent camerele și menține umiditatea la un nivel optim
• Curăță băile și mobilierul
• Evită contactul direct cu frunze, lemn putrezit sau fructe cu puncte negre
• Monitorizează perioada de risc: iunie–octombrie, când concentrația de mucegai este mai mare
Recomandări copiii cu alergii la începerea școlii/grădinițelor
Începutul școlii sau al grădiniței poate fi o perioadă dificilă pentru copiii cu alergii. Schimbarea mediului și contactul cu alți copii pot crește riscul de expunere la alergeni, iar tratamentul corect și constant este esențial pentru a preveni apariția unor episoade neplăcute. Părinții au un rol important în a se asigura că micuții lor primesc medicamentele potrivite la momentul potrivit și că înțeleg cum să le folosească. O bună comunicare cu medicul alergolog și planificarea din timp a strategiilor preventive pot face diferența între o perioadă școlară fără probleme și episoade frecvente de alergii. De asemenea, pentru copiii care au nevoie de medicație de urgență, cum sunt cei cu astm sau alergii severe, este esențial ca trusele de urgență să fie la îndemână și să știe exact cum să le folosească, fie că sunt la școală, fie acasă.
„Părinții trebuie să administreze corect copilului tratamentul antialergic și să găsească o soluție ca acesta să nu fie întrerupt, chiar dacă unele antialergice pot provoca somnolență. Este important să discute cu alergologul pentru a identifica medicamentul potrivit și modul optim de administrare, astfel încât tratamentul să fie eficient și sigur. Pentru copiii astmatici, tratamentul de rutină și medicația de urgență trebuie să fie mereu disponibile. Același lucru este valabil și pentru copiii cu alergii alimentare sau respiratorii: trusa de urgență nu trebuie să lipsească, iar copilul și părinții trebuie să știe exact cum să o folosească în caz de nevoie”, concluzionează medicul.
