Respiri greu, ai senzație de apăsare în piept sau tuse mai frecventă atunci când e caniculă? Dacă ai astm, aceste simptome nu sunt întâmplătoare. Temperaturile extreme, aerul fierbinte și poluarea din zilele toride pot irita căile respiratorii și agrava inflamația existentă în plămâni. Pentru mulți pacienți, asta înseamnă că episoadele de respirație dificilă, oboseală la efort minim și nevoia mai frecventă de inhalator devin semne clare că astmul nu mai este la fel de bine controlat. Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog, la Centrul medical Nova Clinic din Craiova, oferă informații utile.
De ce canicula afectează astmul?
Când afară sunt 40 de grade și aerul pare greu de respirat, mulți pacienți cu astm observă că respirația devine mai dificilă, chiar și fără efort. Canicula pune o presiune suplimentară asupra organismului, iar plămânii resimt cel mai repede acest stres. Chiar și activitățile simple, cum ar fi mersul până la magazin sau așteptarea autobuzului în stație, se pot transforma într-o adevărată provocare. În plus, trecerea bruscă de la aerul răcoros din interior la căldura de afară poate amplifica acest disconfort, iar lipsa unei hidratări corecte îl poate agrava și mai mult. Vara, corpul este nevoit să muncească mai mult pentru a menține un echilibru, iar pentru cei cu astm, această perioadă poate deveni un „test de rezistență”.
„Căldura extremă determină dilatarea vaselor de sânge, ceea ce favorizează creșterea secrețiilor la nivelul mucoaselor din căile respiratorii. În plus, temperaturile ridicate duc la creșterea concentrației poluanților din aer, fapt care accentuează inflamația căilor aeriene. Aerul cald și umed îngreunează respirația, iar umiditatea favorizează dezvoltarea mucegaiurilor – factori importanți care pot declanșa sau agrava simptomele la pacienții cu astm”, explică medicul.
De ce simți că respiri mai greu când e foarte cald?
Există mai multe motive pentru care respirația devine mai dificilă pe caniculă, mai ales dacă ai astm sau alte afecțiuni respiratoria. În zilele toride, aerul inhalat este mai cald și, adesea, mai uscat. Acest lucru usucă mucoasa bronhiilor și le face mai sensibile, declanșând inflamație și îngustarea căilor respiratorii (bronhospasm). Rezultatul este senzația de „strângere” în piept și dificultate la respirație. Căldura pune corpul la muncă suplimentară pentru a-și menține temperatura normală. Ritmul respirator crește, iar inima bate mai repede, ceea ce poate da senzația de „nu am suficient aer”, mai ales la efort. În zilele calde și umede, aerul este saturat de vapori de apă și devine mai „dens”. Plămânii trebuie să depună un efort mai mare pentru a-l procesa, iar asta poate fi obositor pentru cei cu astm.
Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic, menționează care sunt cei mai frecvenți factori declanșatori ai respirației greoaie la pacienții cu astm:
• Efortul fizic intens, mai ales la temperaturi ridicate.
• Poluarea aerului (praf, gaze de eșapament, particule fine). Pe caniculă, poluanții atmosferici și ozonul la nivelul solului ajung la valori mai mari. Acești iritanți pătrund în căile respiratorii, provocând inflamație și accentuând simptomele la persoanele cu boli pulmonare.
• Expunerea la polen, în special în sezonul de înflorire sau prezența mucegaiurilor în locuință sau în aer liber. Căldura favorizează circulația polenului, prafului și a mucegaiurilor din aer, iar aceste particule pot declanșa reacții alergice care îngreunează respirația.
• Expunerea la fumul de țigară sau alte tipuri de fum (lemn, cărbune, arsuri).
Cum îți dai seama dacă simptomele sunt de la căldură sau de la o criză de astm?
Diferențierea nu este mereu ușoară, pentru că atât canicula, cât și o criză de astm pot provoca senzația de „lipsă de aer”. Totuși, există semne clare care te pot ajuta să îți dai seama ce se întâmplă.
„Senzația de sufocare nu este neapărat un semn de astm dacă nu apar și alte simptome caracteristice. Aceasta poate fi cauzată de un efort fizic mai intens sau poate indica alte afecțiuni, cum ar fi bolile cardiace care, prin asociere, pot provoca senzația de lipsă de aer. La persoanele care nu știu că au astm, senzația de dificultate în respirație dispare, de obicei, după hidratare sau după ce stau într-un mediu mai răcoros. În cazul astmului, simptomele persistă mai mult timp și sunt însoțite de alte manifestări specifice”, declară medicul.
Simptome provocate de căldură
Apar de obicei treptat, după expunere prelungită la temperaturi mari sau efort la soare.
• Respirație mai rapidă, dar fără șuierături
• Senzație de oboseală și slăbiciune generală
• Amețeală sau dureri de cap
• Transpirație excesivă sau, în cazuri severe, absența transpirației (semn de insolație)
• Puls crescut
• Dispar (sau se ameliorează rapid) dacă te retragi într-un loc răcoros, te hidratezi și te odihnești
Simptome provocate de o criză de astm
Apar brusc sau se agravează rapid și sunt legate direct de îngustarea căilor respiratorii.
• Respirație șuierătoare (wheezing) – un sunet specific la expirație
• Senzație de apăsare sau strângere în piept
• Tuse persistentă, mai ales noaptea sau dimineața devreme
• Dificultăți la expirarea aerului (nu doar la inspir)
• Nevoia frecventă de inhalator pentru ameliorare
• Nu se ameliorează doar prin răcire și hidratare – necesită medicație specifică
Cum te protejezi dacă ai astm și este caniculă?
Chiar dacă sezonul cald poate părea un adversar redutabil pentru cei cu astm, nu trebuie să te lase pe margine. Cheia este să îți cunoști corpul, să recunoști din timp semnalele de avertizare și să urmezi câteva reguli esențiale pentru a-ți proteja plămânii. Vara nu trebuie să fie sinonimă cu disconfortul – cu atenția și măsurile potrivite, poți ține astmul sub control și te poți bucura de activitățile preferate, chiar și atunci când termometrul arată 40°C. Nu este ușor, dar este posibil. Prin câțiva pași simpli și consecvenți, respirația ta poate rămâne liberă și ușoară chiar și în cele mai fierbinți zile. Dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic, precizează de ce lucruri trebuie să ții cont vara ca să previi agravarea astmului:
• Evită ieșirile în aer liber în orele de vârf (11:00 – 17:00)
• Asigură-te că te hidratezi corespunzător pe tot parcursul zilei
• Păstrează la îndemână inhalatorul de urgență (bronhodilatator cu efect rapid)
• Poartă haine adecvate: vaporoase, lejere și acoperă-ți capul pentru a preveni supraîncălzirea
• Evită expunerea la poluanți precum: praf, polen, fum de țigară și parfumuri puternice
Trebuie schimbat tratamentul pentru astm pe timpul verii?
De cele mai multe ori, în sezonul cald pacienții cu astm trebuie să facă o vizită la medicul pneumolg. Din cauza temperaturilor ridicate, unii pacienți vor observa că simptomele sunt din ce în ce mai greu de ținut sub control. Prin urmare, poate fi nevoie de modificarea schemei de tratament. Pentru asta, e nevoie de acordul și sfatul medicului curant. De asemenea, este indicat ca pacientul să folosească și alte metode pentru a ține simptomele sub control. Una dintre cele mai eficiente soluții și cu rezultate imediate este controlul respirației prin exerciții.
„La unii pacienți recomandăm ajustarea dozei de tratament, în special dacă au și alte comorbidități sau dacă astmul bronșic de fond este asociat cu astm alergic. De asemenea, pot fi recomandate exerciții de respirație, care ajută la îmbunătățirea capacității pulmonare și la o mai bună rezistență în fața factorilor iritanți. Există mai multe tehnici speciale de respirație, pe care pacienții le învață în timpul kinetoterapiei respiratorii. Acestea includ respirația cu buzele strânse, respirația diafragmatică și exerciții de control al expirului”, afirmă medicul
Cum faci corect monitorizarea zilnică a astmului cu peakflowmetrul?
Pentru persoanele care suferă de astm, urmărirea atentă a stării plămânilor este esențială pentru a preveni crizele și a controla simptomele. Un instrument simplu, dar extrem de util în acest proces, este peakflowmetrul – un dispozitiv care măsoară capacitatea de expir a aerului din plămâni. Monitorizarea zilnică cu ajutorul peakflowmetrului oferă o imagine clară asupra funcției pulmonare și ajută la detectarea timpurie a unor modificări care pot indica agravarea astmului. Astfel, pacienții pot interveni rapid, ajustând tratamentul sau consultând medicul înainte ca simptomele să devină severe.
„Un alt aspect important este monitorizarea zilnică cu peakflowmetrul. Atunci când pacienții observă o scădere a volumului de aer măsurat cu 20% față de media normală, pot preveni o criză de astm, intervenind din timp. Ei învață să își măsoare capacitatea pulmonară cu peakflowmetrul și să acționeze corespunzător când apar astfel de modificări”, declară dr. Iulia Fuiorea, medic specialist pneumolog la Nova Clinic.
Cum folosești corect dispozitivul:
• Pregătirea: Stai în picioare sau așezat, cu spatele drept.
• Setarea dispozitivului: Asigură-te că indicatorul peakflowmetrului este la zero sau la punctul de start.
• Inspiră adânc: Inspiră cât poți de profund, umple complet plămânii cu aer.
• Folosirea dispozitivului: Ține buzele strâns în jurul vârfului peakflowmetrului, astfel încât să nu scape aer pe lângă.
• Expiră puternic: Expiră cât poți de tare și rapid în dispozitiv, dintr-o singură suflare.
• Notează valoarea: Citește și înregistrează valoarea indicată de aparat.
• Repetă măsurătoarea: Fă încă două măsurători și notează cea mai mare valoare obținută.
• Jurnal zilnic: Păstrează un registru cu valorile zilnice pentru a urmări evoluția.
• Analizează modificările: Dacă observi o scădere de peste 20% față de media ta normală, acționează conform planului stabilit cu medicul.
Ce semne îți arată că trebuie să mergi urgent la medic?
Vara, corpul tău îți transmite semnale clare atunci când astmul scapă de sub control, însă ele pot fi ușor trecute cu vederea dacă nu știi la ce să fii atent. Fie că ești acasă, în concediu sau în aer liber, este important să recunoști din timp aceste semne, pentru a evita complicațiile. Astmul nu așteaptă să fii pregătit — simptomele severe pot apărea brusc și se pot agrava rapid. De aceea, este bine să recunoști situațiile în care ai nevoie de ajutor specializat. Dr. Iulia Fuiorea menționează când trebuie să te prezinți imediat la medic sau chiar într-un un serviciu de urgență:
• Dacă medicamentele de criză și nu își mai fac efectul
• Dacă apar dificultăți severe de respirație
• Dacă apare o stare de confuzie
• Dacă prezinți cianoză (o colorație albăstruie) în jurul buzelor
