Te simți slăbit, amețit sau ți se întunecă privirea când te ridici brusc în picioare, mai ales pe caniculă? Aceste simptome pot fi semnele unei tensiuni arteriale scăzute, adică hipotensiune. Mulți oameni asociază problemele de tensiune doar cu valorile ridicate, însă și valorile prea mici pot deveni periculoase, mai ales în zilele toride. Cum știi că ai tensiunea mică? Ce măsuri trebuie să iei? Când poate fi periculoasă? Cum ții sub control simptomele? Află informații utile de la dr. Oana Neagoe, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Căldura excesivă suprasolicită organismul, iar sistemul cardiovascular este printre cele mai afectate. Tensiunea arterială, care ajută sângele să circule corect prin corp, poate fluctua mai mult decât în mod normal. Mulți oameni nu știu că leșinul sau oboseala accentuată în sezonul cald pot fi legate de o tensiune scăzută. De aceea, e important să înțelegi cum reacționează corpul la caniculă și să ști când un simplu episod de slăbiciune poate ascunde o problemă medicală ce necesită atenție.
De ce scade brusc tensiunea vara?
Pe timpul verii, corpul este supus unui stres termic puternic, iar circulația sângelui poate fi afectată de temperaturile extreme. Una dintre reacțiile frecvente ale organismului în fața căldurii excesive este scăderea tensiunii arteriale. Hipotensiunea nu este întotdeauna periculoasă, dar în anumite condiții poate provoca o simptomatologie severă. Ce factori pot determina scăderea bruscă a tensiunii? Dr. Oana Neagoe, medic specialist cardiolog, menționează principalele cauze:
- Vasodilatația periferică determinată de temperaturile ridicate – căldura excesivă face ca vasele de sânge să se dilate suplimentar, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale.
- Transpirația excesivă, care provoacă pierderea de apă și electroliți – organismul pierde „combustibilul” necesar bunei circulații, ceea ce poate duce la deshidratare și scăderea suplimentară a tensiunii.
- Efortul fizic intens în timpul caniculei, care solicită în plus sistemul cardiovascular și poate genera dezechilibre tensionale.
- Statul prelungit în picioare (ortostatism prelungit) – menținerea unei poziții verticale timp îndelungat reduce întoarcerea venoasă spre inimă și determină o scădere a tensiunii arteriale.
Categorii de persoane predispuse
Organismul fiecăruia reacționează diferit în fața căldurii. Dacă pentru unii este doar o zi toridă de vară, pentru alții poate însemna amețeli, stare de leșin sau pierderea echilibrului. Asta pentru că nu toți se adaptează la fel de ușor la temperaturile ridicate. Vârsta, greutatea, bolile existente sau tratamentele pe care le urmezi pot influența modul în care corpul face față stresului termic. În plus, există și anumite persoane care sunt mai vulnerabile decât altele. În cazul lor, mecanismele naturale de reglare a tensiunii nu mai funcționează eficient, iar corpul începe să dea semne de epuizare.
„Există câteva categorii de persoane mai vulnerabile. Aș începe cu cei care au în mod obișnuit o tensiune arterială mică – o stare bine tolerată în condiții normale, dar care, în timpul caniculei, poate deveni problematică. Căldura accentuează mecanismele care determină scăderea tensiunii, iar acești pacienți pot deveni simptomatici. Din această categorie fac parte, în special, femeile și tinerii. De asemenea, vârstnicii sunt o altă categorie cu risc crescut. Din cauza modificărilor fiziologice asociate vârstei, capacitatea de adaptare la stresul termic este mult mai redusă. În plus, sunt expuși și pacienții cu boli cardiovasculare, dar și cei care urmează tratamente multiple. Anumite medicamente pot afecta capacitatea organismului de a se adapta corect la temperaturile ridicate”, menționează medicul.
Dacă ai hipertensiune, vara poți ajunge și la hipotensiune
Vara, temperaturile ridicate pot influența modul în care organismul reacționează la tratamentele pentru hipertensiune. Chiar dacă în mod obișnuit tensiunea arterială este controlată, căldura intensă poate modifica echilibrul fluidelor și poate afecta circulația, făcând valorile tensiunii mai instabile. Astfel, chiar persoanele cu hipertensiune bine gestionată pot experimenta episoade în care tensiunea scade mai mult decât ar trebui. Această instabilitate a tensiunii poate crea disconfort și chiar riscuri dacă nu este monitorizată corespunzător.
„Pacienții cu hipertensiune arterială fac parte din categoria persoanelor vulnerabile în perioada caniculară. Tratamentul lor include diverse medicamente care pot avea un efect amplificat de căldură. Din acest motiv, recomand ca tensiunea arterială să fie monitorizată mai frecvent, fie de către pacient, fie cu ajutorul aparținătorilor. Eu recomand măsurarea tensiunii de cel puțin două-trei ori pe zi, în special dimineața și seara. Dacă apar variații mari și bruște ale valorilor tensiunii, este important ca pacientul să consulte medicul cardiolog și să nu întrerupă tratamentul antihipertensiv pe cont propriu”, afirmă dr. Oana Neagoe.
Simptome de alarmă: cum recunoști hipotensiunea?
Hipotensiunea poate fi o afecțiune care, uneori, trece neobservată, mai ales dacă simptomele sunt ușoare sau absente. Totuși, în anumite situații, scăderea tensiunii arteriale poate declanșa simptome care afectează serios starea de bine. De aceea, este important să fit atent la semnalele pe care ți le transmite corpul, mai ales în zilele caniculare sau când organismul este supus unui stres suplimentar. Deși fiecare persoană poate resimți diferit aceste modificări, anumite manifestări sunt considerate semne de alarmă și pot indica faptul că tensiunea este prea scăzută pentru a susține o funcționare optimă a creierului și a altor organe vitale. Dr. Oana Neagoe, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cele mai frecvente manifestări:
- Amețeli, care pot fi ușoare sau pot evolua până la senzația de vertij
- Vedere încețoșată, dificultăți de focalizare sau senzația de „ceață pe ochi”
- Oboseală accentuată, chiar și după un efort minim
- Slăbiciune generală, lipsă de energie și senzația că nu te poți ține pe picioare
- Țiuit în urechi (tinitus), un sunet constant sau intermitent care apare fără o sursă externă
În cazurile severe, poate apărea leșinul
În anumite situații, pe lângă simptomele amintite anterior, unii pacienți pot ajunge chiar să cadă brusc din picioare. Leșinul reprezintă o manifestare extremă a unui dezechilibru intern care afectează capacitatea corpului de a se regla corespunzător. Acesta indică faptul că organismul a atins un prag critic și are nevoie urgentă de ajutor pentru a restabili circulația și funcțiile vitale. În astfel de momente, este nevoie de o evaluare rapidă a stării pacientului pentru a identifica cauzele și a preveni complicațiile.
„Atunci când fluxul sanguin către creier scade semnificativ, poate apărea leșinul. În astfel de situații, recomandarea este să apelăm imediat serviciile de urgență. Dacă acest lucru nu este posibil, dar există în apropiere un cabinet medical sau un spital, este esențial să ne prezentăm de urgență la medic pentru a identifica cauza exactă a leșinului, deoarece aceasta poate fi variată. Este obligatoriu să se efectueze o examinare completă și să se ia măsurile necesare cât mai rapid”, afirmă medicul.
Ce măsuri trebuie să iei imediat
Te-ai întrebat vreodată ce trebuie să faci dacă tu sau cineva din jur se simte brusc slăbit, amețit și pe punctul de a leșina? În astfel de momente, câteva gesturi simple pot face o diferență uriașă între un episod care trece rapid și unul care necesită intervenție medicală urgentă. Imaginează-ți cum reacționează corpul tău atunci când sângele nu ajunge suficient la creier: mai întâi începi să simți o senzație de slăbiciune, iar apoi, dacă nu intervii, îți poți pierde cunoștința.
Tocmai de aceea, locul în care te afli și modul în care te poziționezi devin esențiale pentru a ajuta circulația sângelui să se refacă cât mai repede. La fel de importantă este și hidratarea. Gândeste-te la corpul tău ca la un motor care are nevoie de combustibil și lichide pentru a funcționa corect. Dacă nu îi oferi apă și electroliți, totul începe să meargă mai greu, iar simptomele se pot agrava.
„În primul rând, pacientul trebuie dus într-un mediu răcoros și pus să se întindă, cu picioarele ridicate deasupra nivelului corpului. În al doilea rând, hidratarea este foarte importantă. Se recomandă consumul a cel puțin 1,5 – 2 litri de apă pe zi. La apariția primelor simptome, este esențial ca pacientul să bea imediat un pahar mare cu apă. De asemenea, dacă nu există contraindicații, se pot administra și soluții cu electroliți sau săruri de rehidratare. Pentru a ajuta la scăderea temperaturii corpului, se pot aplica comprese reci pe frunte, gât și membre”, explică dr. Oana Neagoe.
Ai ajuns la medic? Ce teste trebuie să faci
Când simptomele de hipotensiune devin evidente sau persistă, este esențial să mergi la medic pentru o evaluare corectă. Hipotensiunea nu este întotdeauna un simplu episod trecător, ci poate fi semnul unor probleme care necesită investigații suplimentare. Pentru a înțelege cauza exactă a scăderii tensiunii și pentru a exclude alte afecțiuni, medicul va recomanda o serie de teste specifice. Aceste investigații ajută nu doar la confirmarea diagnosticului, ci și la identificarea unor posibile complicații care pot afecta sănătatea pe termen lung. În plus, în contextul caniculei, organismul poate suferi modificări care trebuie monitorizate atent, pentru a preveni agravarea stării pacientului.
„Atunci când pacientul ajunge în cabinetul medical, este necesar să îi măsurăm tensiunea arterială și să efectuăm o electrocardiogramă. În anumite situații, poate fi nevoie și de o ecocardiografie pentru o evaluare mai detaliată a inimii. Dacă pacientul se prezintă în serviciul de urgență, se vor adăuga și analize de sânge, care sunt foarte importante pentru a verifica nivelul electroliților, glicemia, precum și funcția renală și hepatică”, spune medicul.
Cum trebuie ajustată medicația vara?
Sezonul cald aduce cu sine numeroase provocări pentru persoanele care urmează tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare. Nu doar că organismul trebuie să facă față temperaturilor ridicate, dar și modul în care medicamentele acționează poate fi influențat de caniculă. Din această cauză, gestionarea corectă a tratamentului devine o componentă vitală a menținerii sănătății pe perioada verii. Modificările de temperatură, schimbările în rutina zilnică și riscul crescut de deshidratare pot accentua efectele adverse sau pot reduce eficiența unor medicamente. Deși ajustarea tratamentului nu este întotdeauna necesară, supravegherea constantă și consultul periodic cu specialistul sunt esențiale pentru a asigura un echilibru. În acest sens, dr. Oana Neagoe, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic, enumeră care sunt clasele de medicamente ce pot necesita ajustări vara:
- Diureticele – pot provoca deshidratare, hipotensiune și dezechilibru hidroelectrolitic, mai ales dacă hidratarea nu este suficientă, necesitând ajustarea dozei.
- Betablocantele – pot scădea excesiv pulsul și pot masca semnele de deshidratare sau hipoglicemie, motiv pentru care pulsul trebuie monitorizat atent fără a opri tratamentul pe cont propriu.
- Inhibitorii de enzimă de conversie și sartanii – trebuie monitorizate periodic nivelurile de sodiu și potasiu prin analize de sânge, pentru ajustarea tratamentului dacă este necesar.
- Anticoagulantele – pot necesita ajustări în cazul deshidratării sau afectării funcției renale.
- Blocantele de canale de calciu – pot provoca efecte secundare accentuate, precum edeme, în contextul caniculei.
Hipotensiunea netratată poate fi periculoasă: la ce complicații se poate ajunge?
Știu că pare banal, dar o stare de amețeală, o slăbiciune bruscă sau o tensiune scăzută nu ar trebui niciodată ignorate, mai ales în plină vară. Deși multe persoane dau vina pe căldură și așteaptă ca simptomele să treacă de la sine, realitatea este că în spatele unei tensiuni mici se pot ascunde afecțiuni cardiovasculare grave. Hipotensiunea nu este întotdeauna o simplă reacție la căldură. Poate fi primul semnal de alarmă al unei probleme mai complexe, care, netratată la timp, poate duce la complicații severe. Așadar, este esențial să nu minimalizezi aceste manifestări și să nu te bazezi doar pe presupuneri.
„Nu putem decide singuri, acasă, dacă o tensiune crescută sau scăzută este cauzată de caniculă. Este necesară o evaluare medicală completă, iar cauza exactă a simptomelor trebuie stabilită de către medic. De asemenea, este foarte important să se aprecieze corect riscul de complicații, pentru că pot exista probleme cardiovasculare nediagnosticate, care pot fi agravate de temperaturile extreme și care necesită tratamente mai complexe. În cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare cunoscute sau nu, complicațiile pot merge până la insuficiență cardiacă sau chiar accident vascular cerebral”, explică medicul.
Măsuri de prevenție vara
Temperaturile ridicate și deshidratarea pot transforma chiar și o zi obișnuită într-un pericol pentru sănătate, mai ales pentru cei cu probleme cardiovasculare. În astfel de condiții, chiar și o simplă cafea băută pe căldură sau o plimbare în miezul zilei pot perturba tensiunea arterială și agrava simptomele. Când vine vorba de prevenție, nu se rezumă totul doar la a sta la umbră și a bea apă. Este vorba despre alegeri conștiente pe care trebuie să le faci zi de zi. În acest sens, dr. Oana Neagoe, medic cardiolog, precizează care sunt cele mai importante măsuri de care trebuie să ții cont:
- Evită consumul excesiv de alcool, cafea, băuturi dulci și alimente grele, deoarece pot influența valorile tensiunii arteriale.
- Evită expunerea la soare între orele 10:00 și 18:00, mai ales dacă urmezi un tratament cardiovascular.
- Redu efortul fizic intens, mai ales în perioadele de căldură extremă. Activitatea fizică moderată este recomandată doar dimineața devreme sau seara.
- Nu lua tratamentul pe stomacul gol, mai ales dimineața devreme, deoarece poate scădea și mai mult tensiunea.
