Cancerul este o afecțiune complexă, care necesită o abordare integrată pentru a sprijini tratamentul și recuperarea. Alimentația joacă un rol crucial în susținerea sănătății generale a pacienților oncologici. Aceasta contribuie la menținerea greutății corporale, a masei musculare și la gestionarea efectelor secundare ale tratamentului. Cancerul este a doua cauză de deces din România, după bolile cardiovasculare. Reprezintă 19% din totalul deceselor. Ultimele cifre ale OMS arată că în 2022 au fost diagnosticate peste o sută de mii de persoane cu cancer, iar numărul deceselor a depășit 50 de mii. În acest context, devine vital ca planul alimentar să fie personalizat pentru nevoile fiecărui pacient. Dr. Irina Mateieș, medic primar medicină de familie și nutriționist specializat în nutriție oncologică la Centrul de Radioterapie Amethyst din Cluj-Napoca, explică de ce alimentația corectă este atât de importantă pentru pacienții oncologici și oferă sfaturi esențiale pentru o dietă care să sprijine tratamentul și recuperarea.
Media10: Puteți să ne spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră și despre experiența dumneavoastră profesională în domeniul nutriției oncologice?
Dr. Irina Mateieș: Am terminat Facultatea de Medicină Generală la Târgu-Mureș, iar apoi am urmat rezidențiatul pe medicină de familie la Constanța. În acest moment, sunt medic primar medicină de familie. Mai apoi, am urmat Facultatea de Nutriție și Dietetică din cadrul UMF Cluj. Am dat Examenul Național de Dietetician Autorizat, iar acum sunt și dietetician autorizat. De 10 ani de zile lucrez la Centrul de Radioterapie Amethyst, o clinică de radioterapie din Cluj, unde mă ocup în mod particular de nutriția pacientului oncologic.
Consultații de nutriție GRATUITE la Centrul de Radioterapie Amethyst din Cluj
Media10: Ce v-a determinat să vă specializați în nutriția pacientului cu cancer?
Dr. Irina Mateieș: Pot să spun că a fost o întâmplare. Acum 10 ani, nu existau clinici private de oncologie și radioterapie. În acea perioadă, a apărut Centrul de Radioterapie Amethyst în orașul în care eu lucram, așa că am fost la un interviu. I-am întrebat dacă ar lua în considerare să aibă pe cineva care se ocupă de partea aceasta de nutriție oncologică. Nici acum nu prea întâlnim astfel de oameni în clinici, cu atât mai puțin acum 10 ani, însă am găsit deschidere din partea lor. Oamenii chiar au fost încântați de ideea aceasta și, mai mult decât atât, și-au dat seama că scopul principal este ca pacientul să fie cât mai bine la finalul tratamentului.
Din acest motiv, nu doar că au acceptat să mă aibă pe mine în clinică, ci s-au asigurat că oamenii chiar voi veni, oferind consultații de nutriție gratuite în clinică. A fost o combinație între norocul că eu terminasem partea aceasta de nutriție și întâmplarea că se construia o clinică nouă, unde am întâlnit niște oameni deschiși, încrezători și dornici să ofere tot ce este mai bun pacienților.
Menținerea greutății corporale și a masei musculare
Media10: De ce este nutriția atât de importantă pentru pacienții cu cancer?
Dr. Irina Mateieș: O problemă foarte serioasă și, de multe ori, ignorată este scăderea în greutate și pierderea de masă musculară. Atât boala, cât și tratamentul, pot să aibă un impact deosebit asupra menținerii greutății și masei musculare ale pacientului. În timpul tratamentului, foarte mulți pacienți pierd kilograme și mai multă masă musculară decât ar fi normal la o scădere în greutate obișnuită (de exemplu, când ținem o cură de slăbire). Aceste fenomene pot să aibă un impact negativ asupra rezistenței la tratamentul oncologic, accentuând și celelalte efecte adverse. Din păcate, atunci când se ridică suspiciunea unui cancer, pacienții își doresc să facă ceva. De obicei, aleg să facă schimbări extreme în alimentație, care accentuează, de fapt, scăderea în greutate.
Provocările nutriționale ale pacientului oncologic
Media10: Care sunt principalele provocări nutriționale ale pacienților oncologici? Cum pot influența diferitele tratamente oncologice – chirurgie, chimioterapie, radioterapie – nevoile nutriționale ale pacienților?
Dr. Irina Mateieș: Sunt pacienți cu tumori din sfera ORL, dar și cu tumori la nivelul esofagului. În acest caz, este nevoie de o intervenție chirurgicală la nivelul gurii, gâtului sau esofagului, la care se asociază, de obicei, și radioterapia. Radioterapia induce o formă de arsură în zona iradiată. Prin urmare, pacientul va avea dificultăți în mestecarea și înghițirea mâncării solide, situație în care va trebui să consume mâncare din ce în ce mai moale. Acest pacient are nevoie de foarte multă consiliere ca să-și poată atinge necesarul caloric și proteic. De asemenea, sunt pacienți cu tumoră de stomac, unde este nevoie de o intervenție chirurgicală de înlăturare a întregului stomac (gastrectomie totală).
În acest caz, cantitatea de mâncare ingerată este foarte mică și atunci trebuie să creștem numărul de mese, să modificăm densitatea calorică fără să creștem prea mult volumul. În schimb, putem vorbi de o tumoră de colon sau rect. Se poate tăia din colon, însă lucrul acesta creează dificultăți pacientului. Poate fi nevoie de radioterapie la nivelul colonului și rectului, situație în care se asociază diareea. Prin urmare, vor exista modificări legate de ceea ce are nevoie să mănânce pacientul în acea perioadă.
„Nu există alimente sau nutrienți care trebuie evitați doar pentru că avem cancer”
Media10: Există anumite alimente sau nutrienți care ar trebui evitați în timpul tratamentului?
Dr. Irina Mateieș: Nu există alimente sau nutrienți care trebuie evitați doar pentru că avem cancer. Trebuie să ne gândim la fiecare pacient în parte. De exemplu, dacă pacientul are diaree, atunci în mod cert nu va putea să mănânce fasole, varză, mazăre, broccoli. Dacă pacientul a suferit o intervenție majoră la nivel abdominal și, ulterior, a dezvoltat o intoleranță la lactoză, atunci trebuie să evite consumul produselor lactate. Mulți pacienți confundă alimentația din timpul tratamentului cu cea din prevenție. La persoanele sănătoase, există anumite recomandări care ajută la reducerea riscului de boală oncologică sau de alte afecțiuni. Totuși, recomandările din prevenție nu pot fi urmate întotdeauna și în timpul tratamentului.
În acel moment, pacientul are niște obiective pe termen scurt sau mediu, care pot fi diferite de obiectivele pe termen lung. Dacă pacientul s-a operat, a pierdut mult sânge și acum face chimioterapie, globulele roșii vor scădea, iar anemia se va accentua. S-ar putea ca, pe termen scurt, consumul de alimente care conțin fier (cum ar fi carnea roșie) să fie foarte util. În schimb, după terminarea tratamentului, acest lucru nu mai este valabil. Oamenii trebuie să înțeleagă diferența dintre obiectivele ce țin de prevenția recidivei după terminarea tratamentului și alimentația din timpul tratamentului, cu obiective pe o perioadă scurtă și medie.
„Recomandările nutriționale se modifică în funcție de problema pe care o are pacientul”
Media10: Puteți da câteva exemple de alimente sau mese care sunt benefice pentru pacienți?
Dr. Irina Mateieș: Un lucru care se potrivește la majoritatea pacienților este nevoia de a-și atinge necesarul proteic. Din cauza faptului că este foarte ușor să-și piardă masa musculară, aportul total de proteine în timpul tratamentului pentru cancer este ușor mai mare decât în mod obișnuit. Necesarul minim de proteine este de 1g per kg/corp, iar nivelul optim ajunge până la 1,5g proteine per kg/corp. Tot timpul discut cu pacienții mei ca să pot afla dacă reușesc să își atingă necesarul doar din alimentație sau este nevoie de suplimente. De multe ori, pacientul nu reușește să mănânce cât are nevoie tocmai din cauza faptului că nu se simte bine și atunci apelăm la suplimentele alimentare.
În general, recomandările nutriționale se modifică în funcție de problema pe care o are pacientul. De exemplu, la pacientele care se tratează pentru tumori mamare, contează foarte mult cantitatea de fibre. Acestea trebuie să fie foarte atente la consumul de legume, fructe, semințe, nuci, alune, cereale integrale, unde este necesară scăderea cantității de grăsimi, mai ales cele saturate. În general, o farfurie sănătoasă trebuie să conțină o treime proteine, un sfert amidonoase-făinoase și restul legume, fructe. În funcție de problemele pacientului și de necesarul nutrițional, se pot adăuga sau elimina alimente.
Recomandări nutriționale și stabilirea obiectivelor
Media10: Cum ajustați recomandările nutriționale în funcție de tipul și stadiul cancerului?
Dr. Irina Mateieș: La prima consultație, încerc să explic persoanei în cauză ce probleme pot să apară din cauza tratamentului. Dacă vorbim de un pacient care a început deja să urmeze schema terapeutică, s-ar putea să vină chiar el la mine tocmai pentru că au apărut niște probleme. Tot în cadrul primei consultații discutăm și despre mituri. Mulți dintre ei au diferite anxietăți legate de mâncare tocmai din cauza acestor informații eronate care circulă pe internet sau în cercul de prieteni. De aceea, este important ca aceste lucruri să fie lămurite de la bun început. Mai apoi, odată ce au fost stabilite obiectivele pe termen scurt sau mediu, pacientul trebuie să întocmească un jurnal alimentar, în care va nota tot ce mănâncă pe parcursul următoarelor zile.
În acest fel, pot observa dacă pacientul a înțeles și, la următoarea întâlnire, facem ajustările necesare împreună. De asemenea, contează foarte mult despre ce tip de cancer este vorba. Dacă vorbim de un cancer mamar metastatic, pacienta va fi o supraviețuitoare pe termen lung și atunci rămân valabile recomandările amintite anterior. Dacă discutăm, în schimb, de un pacient care are cancer de pancreas, unde știm că supraviețuirea pe termen lung este mult mai dificilă, acolo ne axăm mai mult pe menținerea greutății și a masei musculare. În schimb, atunci când pacientul nu mai are opțiuni, când tot ce îi putem da este un tratament suportiv, alimentația nu va ajuta cu nimic pentru că organismul său nu mai are capacitatea de a digera mâncarea.
Adevăr sau mit. Ce trebuie să știe pacienții?
Media10: Care sunt cele mai comune mituri despre nutriția în cancer și cum le răspundeți?
Dr. Irina Mateieș: Cel mai întâlnit mit este legat de consumul sucului de sfeclă roșie. Nu este nimic rău dacă pacientul bea o cantitate mică, însă nu are vreun efect anticancerigen. În plus, la pacienții care au senzații de greață și probleme de gust, acest suc poate chiar să accentueze manifestările. Un alt mit este cel legat de faptul că zahărul hrănește cancerul. Într-adevăr, zahărul hrănește cancerul, dar acest lucru este valabil pentru orice aliment. Mâncarea pe care o consumăm ne hrănește toate celulele, bolnave și sănătoase. Glucoza și fructoza din zahăr se găsește în toate fructele, legumele, cerealele integrale și produsele lactate. Așadar, dacă pacientul elimină zahărul din alimentație nu înseamnă că nu va mai avea glucoză și fructoză. În plus, zahărul poate chiar să ajute la atingerea necesarului caloric și la menținerea greutății.
De asemenea, întâlnesc foarte mulți pacienți care vin în cabinet și cred că trebuie să își scadă aportul proteic. Când discutăm la consultație, află că este fix invers. Un alt mit des întâlnit, care nu ține neapărat de nutriție, este acela că nu trebuie să mai faci sport dacă ai cancer. Astfel de cazuri sunt foarte rare. Activitatea fizică, inclusiv exercițiile de forță dozate corespunzător, sunt chiar recomandate. Mai există un mit legat de suplimente. Foarte mulți pacienți vin la prima consultație cu o pungă de suplimente alimentare. Acestea sunt necesare numai dacă există un deficit. Pacientul nu trebuie să ia suplimente „după ureche”, ci să discute cu un specialist, să vadă ce are nevoie organismul, de fapt.
Adoptarea dietelor la pacienții oncologici
Media10: Există diete speciale, cum ar fi dietele ketogenice sau vegetariene, care sunt recomandate sau contraindicate pentru acești pacienți?
Dr. Irina Mateieș: Dieta ketogenică a fost extrem de studiată pentru diferite tipuri de tumori. Ea poate să fie necesară în anumite cazuri, însă numai în urma discuției cu medicul. Este un tip de dietă pe care pacienții nu ar trebui sub nicio formă să o încerce acasă de unii singuri, ci doar la recomandarea unui specialist. În schimb, dieta vegetariană poate fi o opțiune. Dacă pacientul nu are dificultăți în alimentație, nu are diaree, nu face radioterapie la nivel de abdomen și pelvis, poate să adopte această dietă vegetariană. Poate să fie o opțiune foarte bună, însă există cazuri particulare în care nu este indicată.
Alimentația care scade riscul de recurență
Media10: Cum poate nutriția să ajute în prevenirea recurenței cancerului după tratament? Ce recomandări aveți pentru pacienții care au învins cancerul și doresc să mențină un stil de viață sănătos pe termen lung?
Dr. Irina Mateieș: Alimentația și întregul stil de viață al pacientului contribuie la reducerea riscului de recidivă. Niciodată nu se poate să ajungi la 0, să existe o certitudine de 100%. Tot timpul vor fi niște factori de risc modificabili, unde se poate interveni, și niște factori nemodificabili, unde nu se poate schimba nimic. Alimentația care scade riscul de recurență a cancerului este aceeași cu cea care scade și riscul de apariție, din prevenție. Mai exact, se recomandă un consum mai mare de fructe și legume, înlocuirea cerealelor albe cu cele integrale, limitarea consumului de carne roșie (350-500g pe săptămână), excluderea produselor ultraprocesate, hidratarea cu apă sau alte băuturi neîndulcite, consumul de pește o dată – de două ori pe săptămână. Un lucru foarte util, pe lângă cantitate, este diversitatea. Cu cât pacientul consumă mai multe tipuri de legume și fructe, cu atât are un beneficiu mai mare.
