Infarctul miocardic sau atacul de cord reprezintă o problemă medicală gravă, care poate pune în pericol viața unei persoane în doar câteva minute. Simptomele infarctului miocardic pot varia de la durere și presiune în piept până la senzație de sufocare. Este important să recunoaștem aceste semne și să acționăm rapid, deoarece fiecare minut contează. De ce apare infarctul miocardic? Ce simptome trebuie să ne atragă atenția și să ne trimită la medic? Care sunt soluțiile de tratament și de ce recomandări trebuie să ținem cont? Cum prevenim infarctul miocardic? Aflăm răspunsurile de la dr. Mihaela Vilaia, medic primar cardiolog la Centrul Medical Prima Clinic, în cadrul campaniei de educație medicală #DragosteDeINIMĂ.
Media10: Ce înseamnă infarct miocardic?
Dr. Mihaela Vilaia: Infarctul miocardic acut este reprezentat de necroză, adică moartea miocitelor (celulele de la nivel cardiac). Acest fenomen se produce din cauza unui ischemii miocardice acute prelungite, un dezechilibru între aportul și consumul de oxigen de la nivel miocardic. Atunci când există o diferență mare între cantitatea de oxigen de care are nevoie inima ca să funcționeze normal și cantitatea care ajunge, de fapt, la ea, apare ischemia acută și, în etapa finală, infarctul miocardic. Infarctul miocardic este o urgență cardiologică și reprezintă o cauză majoră de mortalitate atât în România, cât și la nivel mondial.
De ce facem atac de cord?
Media10: Din ce cauze ajunge o persoană să sufere un infarct miocardic? Ce afecțiuni necontrolate pot duce, în timp, la apariția infarctului miocardic?
Dr. Mihaela Vilaia: 90% din cazurile de infarct miocardic sunt aterosclerotice, adică apar din cauza depunerilor de lipide la nivelul coronarelor. Ateroscleroza este favorizată de dislipidemie (valorile crescute ale LDL colesterol), diabet, hipertensiune. În schimb, celelalte 10% din cazuri sunt reprezentate de cauze non-aterosclerotice. Chiar dacă pacientul nu are ateroscleroză, nu înseamnă că nu poate să dezvolte un infarct. De exemplu, pacienții consumatori de cocaină, cu lupus, cu spondilită anchilozantă, poliarterită nodoasă, la pacienții cu patologii hematologice (policitemia vera, trombocitoză), cu patologii valvulare severe (stenoze aortice strânse, regurgitări aortice severe), pacienții cu proteze la nivelul valvelor cardiace au un risc crescut de a suferi un infarct prin mecanism embolic.
Cum știi că suferi un infarct?
Media10: Cum recunoaștem semnele unui infarct și ce trebuie să facem în acele momente?
Dr. Mihaela Vilaia: Simptomatologia infarctului miocardic este extrem de polimorfă. De regulă, cei mai mulți pacienți au angină pectorală (durere în piept) cu anumite caracteristici. Pacienții prezintă durere toracică anterioară, cu caracter de apăsare, constrictivă, o senzație de presiune toracică intensă, care poate să iradieze în regiunea precordială. Inițial, durerea apare retrosternal, dar există și prezentări atipice. Ea iradiază în toracele anterior, regiunea cervicală anterioară, madibulă, pe mâna stângă, pe ultimele două degete sau pe ambele mâini de la cot în jos.
În general, durerea este mai prelungită (peste 20-30 de minute) și cedează parțial la nitroglicerină. Mai exact, pacientul cardiac, cunoscut cu cardiopatie ischemică dureroasă sau cu angină pectorală, este învățat să își pună pastiluța de nitroglicerină sub limbă. Specific infarctului miocardic este că, după trei pastiluțe de nitroglicerină administrate la interval de cinci minute, durerea încă persistă. Este foarte important ca în momentul în care apare simptomatologia sugestivă pentru un infarct miocardic, pacientul să ajungă cât mai repede la cel mai apropiat serviciu de urgență. Cu cât deschidem mai repede vasul responsabil de infarct, cu atât putem salva o porțiune mai mare din inimă. În timp, aceasta își poată recupera funcția. Uneori, durerea poate fi însoțită de: palpitații, diaforeză (transpirații abundente), alterarea stării de conștiență, confuzie, greață, vărsături.
Unii pacienți pot avea simptome atipice
Media10: Sunt situații în care pacienții pot suferi un infarct fără să prezinte simptome specifice?
Dr. Mihaela Vilaia: Nu există infarct miocardic fără simptome, dar există infarct miocardic cu prezentare atipică. Uneori, pacientul poate să simtă o durere cu caracter constrictiv doar în epigastru, alteori poate să lipsească complet. De exemplu, pacientul diabetic, din cauza neuropatiei diabetice, poate să nu simtă durerea. Acest lucru se poate întâmpla și la pacienții cu transplant cardiac, la vârstnici, la pacienții din secțiile de terapie intensivă. Uneori, pacienții prezintă dispnee (lipsă de aer acută) sau fatigabilitate excesivă. Atunci când aceste manifestări apar brusc, trebuie să ridice suspiciunea unui infarct miocardic.
„O electrocardiogramă normală nu exclude diagnosticul, mai ales dacă pacientul are o durere specifică”
Media10: De ce teste și investigații este nevoie pentru a diagnostica un atac de cord?
Dr. Mihaela Vilaia: Dacă avem suspiciunea unui infarct miocardic, trebuie să obținem cât mai repede un traseu ECG pe care să îl repetăm în dinamică. Majoritatea pacienților cu infarct prezintă modificări pe electrocardiogramă, dar nu este o regulă general valabilă. O electrocardiogramă normală nu exclude diagnosticul, mai ales dacă pacientul are o durere specifică. În momentul în care pacientul ajunge în cabinet, are durere în piept și constatăm modificări pe ECG, îl îndrumăm imediat către serviciul de urgență.
În schimb, dacă pacientul este stabil, următorul pas este să îi facem o electrocardiogramă pentru a aprecia cât de mult i-a fost afectată funcția cardiacă. Electrocardiograma trebuie repetată pentru că infarctul evoluează în etape. La început, situația pacientului poate să pară gravă. Ulterior, după ce se face o coronarografie, se pune stent și se deschide vasul, mai ales dacă acest lucru s-a realizat în timp util (în primele 12 ore de la instalarea simptomelor), inima poate să își recupereze funcția.
Tratament personalizat pentru fiecare pacient
Media10: Ce tratament trebuie să urmeze pacientul care a suferit și a supravietuit unui infarct? Cât de important este să fie administrat din timp pentru a preveni apariția unui alt atac de cord?
Dr. Mihaela Vilaia: Pacientul care a suferit un eveniment coronarian poate să aibă oricând altul. Prevenție 100% nu există. Totuși, pentru a scădea acest risc, pacientul trebuie să respecte schemele terapeutice prescrise de medicul cardiolog. Schemele de tratament sunt adaptate pentru fiecare pacient în parte în funcție de patologiile preexistente, de vârstă, gradul de afectare renală, precum și de antecentele sale (dacă pacientul a mai suferit un infarct, dacă i-a fost montant un stent sau nu). Tratamentul infarctului miocardic începe din momentul în care ambulanța ajunge la pacient, este continuat pe parcursul internării și la externare, cu reevaluare periodică. Obiectivul tratamentului este acela de a salva o porțiune cât mai mare din miocard și de a conserva funcția inimii. La externare, pacientul primește o schemă de tratament care, în urma evaluărilor periodice, se poate modifica.
Există anumite clase de medicamente pentru pacientul care a suferit un infarct miocardic precum: betablocantele (metoprolol) care scad mortalitatea, inhibitorii de enzimă de conversie (perindopril pentru pacienții hipertensivi sau sartan pentru pacienții care nu tolerează prima variantă). De asemenea, la pacienții la care este nevoie de diuretic dăm spironolactona, statine pentru controlul colesterolului (pacientul care a avut un infarct în antecedente trebuie să aibă LDL colesterol în jur de 50 mg/dl), antiagregante (aspirină, clopidogrel). Pacienții cu stent beneficiază de un tratament nou apărut, și anume ticagrelor (brilique), care a îmbunătățit considerabil prognosticul. Toate aceste clase de medicamente sunt recomandate de către medicul cardiolog după evaluarea pacientului.
Metode eficiente de prevenție
Media10: Cum prevenim infarctul miocardic? Ce reguli trebuie să respecte pacientul?
Dr. Mihaela Vilaia: Există două tipuri de prevenție: prevenție primară, în care luăm măsuri pentru a nu suferi un infarct, și prevenție secundară, atunci când am avut un infarct și nu vrem să repetăm evenimentul coronarian. Regulile sunt aceleași pentru ambele tipuri și încep cu modificarea stilului de viață și controlul factorilor de risc. În primul rând, trebuie să renunțăm la fumat (fumatul favorizează depunerea de lipide în pereții vaselor de sânge), să limităm consumul de alcool (două pahare bărbații, un pahar femeile) și să ne menținem o greutate optimă (pacienții obezi trebuie să piardă în greutate).
În al doilea rând, este indicat să adoptăm dieta de tip mediteraneean, cu o alimentație bogată în fibre, peste 200 grame de fructe și 200 grame de legume pe zi, pește gras o dată sau de două ori pe săptămână, 30 de grame de alune și nuci nesărate pe zi. De asemenea, consumul de sare trebuie să fie limitat la maxim cinci grame pe zi. În al treilea rând, activitatea fizică regulată este extrem de importantă. În perioada de recuperare, pacientul trebuie să înceapă să facă efort și să îl crească gradual în limita toleranței. Este indicat să facem 20-30 de minute de mișcare pe zi, de cinci ori pe săptămână. Nu în ultimul rând, trebuie să ne controlăm valorile tensionale, diabetul, dislipidemia, să evităm stresul pe cât posibil și să ne facem un control cardiologic anual după vârsta de 45 de ani.
