Lipsa de magneziu, sau hipomagneziemia, apare atunci când aportul sau absorbția de magneziu este insuficientă sau când organismul pierde prea mult magneziu. Acest mineral vital este esențial pentru sute de procese în corp, inclusiv pentru funcția musculară și nervoasă, reglarea nivelurilor de zahăr din sânge și producția de energie. Cauzele deficienței de magneziu pot fi variate, iar simptomele sale sunt adesea nespecifice, ceea ce face ca această condiție să fie uneori greu de diagnosticat.
Oboseala, tulburările de dispoziție, dificultățile de concentrare, probleme cardiovasculare (palpitații), tulburări metabolice pot fi semne ale lipsei de magneziu. Magneziul este crucial pentru transmiterea impulsurilor nervoase și contracția musculară, inclusiv a inimii, ajutând la menținerea unui ritm cardiac normal și prevenind crampele musculare.
„Magneziul este un mineral esențial pentru sănătate, ce are multiple beneficii pentru organism. Aproximativ 70% din cantitatea totală se găsește în compoziția oaselor. Avem nevoie de magneziu pentru buna funcționare a mușchilor, oaselor, sistemului nervos, prevenirea afecțiunilor cardiace, a diabetului zaharat (suplimentarea cu magneziu, conform unor studii recente, are efecte benefice asupra acțiunii insulinei și a metabolismului glucidic) și susținerea sistemului imunitar. Magneziul are și rol laxativ, accelerând tranzitul intestinal. De asemenea, poate fi și adjuvant în tratamentul depresiei și îmbunătățește calitatea somnului”, spune dr. Cristina Balosache Leoveanu este medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum știm că avem deficit de magneziu?
Hipomagneziemia se poate manifesta diferit. În funcție de gradul de depleție al magneziului, pot să apară: spasme musculare (contracții involuntare ale mușchilor de la nivelul feței, mâinilor, gambelor), tulburări de dispoziție, dificultăți de concentrare, probleme cardiovasculare (palpitații), tulburări metabolice.
„Carența de magneziu afectează metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină. În plus, pacientul poate să resimtă o stare de extenuare, oboseală cronică, poate să îi fie afectată calitatea somnului, să apară insomnii, dificultăți de adormire sau un somn agitat. Pentru a certifica lipsa magneziului din organism trebuie să dozăm cantitatea de magneziu din sânge dimineața, pe nemâncate. Acest test se poate efectua la orice laborator de analize și nu este deloc costisitor. Valorile de referință pentru un adult sunt cuprinse între 1.6 – 2.3 mg/dl. Se mai poate doza și magneziu urinar pentru a evalua excreția de magneziu prin urină”, explică dr. Cristina Balosache Leoveanu.
Ce afecțiuni putem dezvolta dacă avem deficit de magneziu pe termen lung?
Printre complicațiile apărute putem aminti spasmele și convulsiile. Ca și afecțiuni ce pot surveni în urma lipsei de magneziu, putem vorbi de osteoporoză.
„Magneziul ajută la menținerea densității osoase, astfel că deficitul prelungit al acestuia poate contribui la pierderea de calciu din oase și la fragilitatea oaselor. Prin urmare, carența de magneziu crește riscul de osteoporoză. Pot să apară și anumite afecțiuni cardiace, cum ar fi aritmiile, unde putem observa modificări pe electrocardiogramă, sau hipertensiunea arterială. De asemenea, pot să apară tulburări neuropsihice precum: migrene, dificultate de concentrare, depresie, anxietate. Complicatiile pot fi evitate prin depistarea precoce a deficitului, respectarea recomandărilor medicului și tratamentului substitutiv”, declară dr. Cristina Balosache Leoveanu este medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Ce suplimente alimentare pe bază de magneziu sunt recomandate
Pe piață există numeroase suplimente alimentare pe bază de magneziu, sub formă de comprimate, capsule, plicuri sau tablete efervescente. Totuși, este important ca acestea să fie administrate la recomandarea medicului.
„Eu le prescriu frecvent pacienților mei Magnesun, Magnerot, Magne Vie Stress Resist sau Maxi Mag. Recomandarea este ca administrarea magneziului să fie făcută la interval de câteva ore de alte suplimente alimentare pentru a nu-și influența absorbția unul altuia”, spune dr. Cristina Balosache Leoveanu.
Ce alimente au un conținut crescut de magneziu?
- Legume cu frunze verzi: Spanacul și alte legume verzi sunt surse excelente de magneziu.
- Nuci și Semințe: Migdalele, caju, semințele de dovleac și de chia sunt printre cele mai bogate surse de magneziu.
- Cereale integrale: Quinoa, orzul, ovăzul și grâul integral conțin niveluri bune de magneziu.
- Leguminoase: Fasolea neagră, linte și alți membri ai familiei leguminoaselor sunt surse valoroase de magneziu.
- Avocado: Este nu numai o sursă bogată în grăsimi sănătoase și fibre, dar și în magneziu.
- Banane: Pe lângă potasiu, bananele oferă o cantitate moderată de magneziu.
- Ciocolata neagră: Pe lângă faptul că este delicioasă, ciocolata neagră (cu un conținut ridicat de cacao) este și o sursă bună de magneziu.
- Pește: Anumite tipuri de pește, cum ar fi somonul, macroul, conțin magneziu, pe lângă acizi grași omega-3.
